Acasă Blog Pagina 5236

Handbal masculin / Liga Nationala: Chinta mare?

Energia Pandurii Târgu Jiu – Stiinta Municipal Dedeman Bacau (astazi, ora 18.00)

La mijlocul primei saptamani internationale din acest sezon, “studentii” joaca pe terenul uneia dintre echipele aflate la conducerea campionatului. Adversar de top, ambitii pe masura! Rivalitatea este amplificata de istoria editiei precedente, in care cele doua echipe s-au duelat pentru bronzul cucerit in extremis de Pandurii Târgu Jiu, cu avans de un punct.

Puncte pentru drum

Pentru prima din cele doua iesiri programate in urmatoarele patru zile, handbalistii bacauani au plecat ieri dimineata, la 7. “Este un drum lung, istovitor, dupa care sper sa ne recuperam repede. Pornim cu gândul de a obtine puncte”, a subliniat antrenorul Gabriel Armanu, completând ca “am reusit meciuri foarte bune cu echipa din Târgu Jiu, am câstigat dar am si pierdut la un gol, diferenta fiind facuta pe final. Sper intr-o victorie care sa ne dea un moral bun pentru deplasarea din Belgia”.

Revansa?

In Belgia, Stiinta va juca sâmbata cu Initia Hasselt in prima mansa din “16”-imile Cupei Challenge. Inainte de startul in cel de-al treilea sezon international consecutiv, elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan abordeaza insa cu atentie maxima campionatul intern, unde cauta un rezultat prin care sa se apropie de locurile care asigura prezenta in viitoarea editie a cupelor europene. Si un scor pentru revansa, mai ales ca, in ultimele trei confruntari cu echipa pregatita de selectionerul Vasile Stânga, “studentii” s-au inclinat la un gol.

Pe muchie de cutit

Intre cele doua formatii exista un echilibru perfect. Stiinta a câstigat primele trei intâlniri in Liga (33-26 la Tg Jiu, 32-31 acasa in sezonul 2007-2008, respectiv 25-23 pe teren propriu in editia 2008-2009), in timp ce “pandurii” si le-au adjudecat pe urmatoarele trei: 25-24 (retur 2008-2009), respectiv 30-29 in cele doua jocuri de anul trecut. Ultimul duel, disputat in februarie 2010, s-a derulat ca si acum in devans, inainte ca “studentii” sa-si inceapa aventura in cupele europene. Si s-a incheiat dramatic, cu un 7 m ratat in ultima secunda de capitanul Stiintei, Sandu Iacob, aflat acum in postura de a juca impotriva fostei sale echipe din precedentele trei sezoane, dupa ce in vara s-a transferat la Târgu Jiu.

In serie

Asemanari si in parcursul din campionatul actual: ambele echipe vin dupa câte patru succese consecutive. In ultima runda, “studentii” au trecut acasa de lanterna rosie CSM Oradea, cu 32-25, in timp ce Energia s-auimpus la Satu Mare (34-30), incheind conturile cu evolutiile care tensionasera, in ultima vreme, atmosfera din lotul pregatit de Stânga. “Am urmarit meciul de la Satu Mare, unde adversarii nostri au facut un joc bun. Acum vor avea in plus sustinerea publicului. Noi trebuie insa sa fim foarte bine motivati si sa reusim sa obtinem puncte”, a completat Gabriel Armanu.

Etapa decalata pentru cupele europene

Cu un careu de victorii in mâna, Stiinta pluseaza astfel pentru a realiza prima chinta din acest sezon. O serie de valoare, inainte de a forta o noua prezenta in primavara europeana. Etapa a X-a a inceput aseara, cu intâlnirea CSM Oradea – UCM Resita 25-32. Celelalte meciuri: 19 noiembrie: Steaua – CSM Bucuresti (17.00, Digi Sport); 20 noiembrie: “U” Cluj – Poli Timisoara (11.00), Dinamo – CSM Satu Mare (18.00), HC Odorhei – Minaur (18.00); 21 noiembrie: CSU Suceava – HCM Constanta (11.00).

Dana Popa

Clasament
1. UCM Resita 10 8 1 1 330-280 17
2. HC Odorhei 9 8 0 1 289-245 16
3. Pandurii Tg Jiu 9 8 0 1 273-249 16
4. HCM Constanta 9 6 1 2 299-267 13
5. CSU Suceava 9 6 0 3 272-241 12
6. "U" Cluj 9 6 0 3 267-242 12
7. Stiinta MD Bacau 9 5 0 4 253-241 10
8. CSM Satu Mare 9 3 1 5 277-294 7
9. Minaur 9 3 1 5 234-267 7
10. Poli Timisoara 9 3 0 6 249-269 6
11. Dinamo Brasov 9 2 1 6 242-266 5
12. Steaua 9 1 2 6 243-263 4
13. CSM Bucuresti 9 1 0 8 269-314 2
14. CSM Oradea 10 0 1 9 262-321 1

Intermediara si pentru belgieni

Dupa ce in etapa precedenta au remizat (30-30) in deplasare la Atomix (locul 8 din 10) si au cedat la golaveraj sefia clasamentului intern, adversarii Stiintei in Challenge Cup joaca si ei la mijlocul acestei saptamâni. In aceasta seara, de la ora locala 20.15 (21.15 in România), Initia Hasselt primeste vizita “lanternei rosii”, Eupen, intr-un meci in care cauta sa-si extinda seria de invincibilitate din acest sezon. In 10 etape, Initia a inregistrat 7 victorii si trei remize, fiind singura formatie neinvinsa din campionatul belgian. “La tragerea la sorti am fost entuziasti. Totusi, rezultatele adversarilor nostri, care nu au pierdut niciun meci, ne fac sa ne dea de gândit. Va tre- bui sa-i tratam cu foarte mare seriozitate. Consider insa ca avem un campionat mult mai puternic decât cel belgian si o echipa mai valoroasa, de aceea nu cred ca s-ar pune problema formatiei care se va califica din aceasta dubla mansa”, a declarat antrenorul “studentilor”, Gabriel Armanu. Prima mansa Hasselt – Stiinta, din “16”-imile Cupei Challenge, se va desfasura pe 20 noiembrie (ora 21.15), returul fiind programat in Bacau pe 27 noiembrie (ora 17.00, in direct pe TVR 3). (D.P.)

Primarul colectionar

Edilul din Balcani strânge "vechituri"

Vasile Rata, primarul comunei Balcani este pasionat de flori, dar si de obiectele vechi. In anul 2003 a descoperit placerea pentru aceste lucruri, iar acum este "colectionar" de profesie. Odata trecut de poarta casei sale, te simti ca intr-un adevarat muzeu al satului. Intr-o curte imensa au fost atent expuse peste 300 de obiecte, strânse in câtiva ani. "Totul a inceput când am inceput sa merg la demolari. Erau obiecte care mi-au placut si care nu am vrut sa se piarda. Am strâns un obiect azi, altul mâine si asa am ajuns la câteva sute", ne-a povestit Vasile Rata. Ulcele din ceramica, razboi de tesut, urzoi si tocila. Acestea sunt doar câteva dintre obiectele care fac acum parte din "comoara" primarului din Balcani. La toate piesele tine lafel de mult. Cel mai valoros obiect din curtea casei este un candelabru din aluminiu, vechi de peste 150 de ani, pe care l-a adus tocmai din Ungaria de la o biserica. Cel mai vechi "fleac", de 250 de ani este insa o masina de tors, pentru care primarul a dus munca de convingere cu bunica sa timp de trei ani, doar pentru a o avea.
Printre cele colectionate se afla si peste 10 trofee de cerb sau de taur. Asta nu inseamna insa ca Vasile Rata este un vânator. Mai mult, nici nu-i place aceasta activitate. "Tatal meu a fost padurar timp de 38 de ani. Detest obiceiul asta. Nu pot omori niste suflete. Chiar iubesc animalele. Nu tai nici pasarile. Sotia mea se duce la vecini si le cere ajutorul", a povestit Rata. Colectioneaza trofee doar pentru ca-i plac.

Bine intretinute

Pentru a nu se deteriora in timp, primarul comunei Balcani acorda o atentie deosebita intretinerii obiectelor strânse. A angajat o femeie care vine lunar si curata piesele. "Pentru a le intretine sunt sterse bine de praf si stropite cu o solutie speciala impotriva cariilor si a umiditatii", a explicat Vasile Rata. Desi are dubluri, primarul nu refuza niciun obiect. Le-a strâns pe toate intr-o magazie. Cele mai deosebite le-a pus insa la vedere. El este cel care "taie si spânzura" atunci când este vorba de colectia sa. "Nimeni in curte nu are voie sa se atinga de obiecte fara stirea mea. Nu se misca o frunza pâna nu vad eu", ne-a spus râzând primarul.

Isi doreste un muzeu adevarat

Toate obiectele vechi strânse in timp provin din zona Balcani. Satenii stiu de pasiunea primarului lor, iar acum ii sunt "complici" si periodic contribuie cu câte un obiect la colectie. Pentru ca muzeul din curte a devenit neincapator, "damblaua mea este ca la Ludasi, unde este o casa veche de 300 de ani, sa o cumpar si sa fac un muzeu, pentru ca toata lumea sa se poata bucura de colectie", a spus edilul. Placerea pentru obiectele vechi s-a molipsit acum si la sotia lui Vasile Rata. Ea este cea care-l ajuta sa continuie acest hobby. "Nu pot sa renunt la pasiunea asta. Este deja prea târziu pemtru ca mi-a intrat in sânge. Nu am crezut ca voi ajunge asa. Daca trebuie sa aleg intre o sticlade vin si o floare sau un obiect pentru colectia mea, cu siguranta aleg obiectul", a destainuit Rata. Acum primarul spera ca pasiunea lui sa nu se piarda. Cea pe care se bazeaza ca va duce obiceiul mai departe este fiica sa, Melania Elena, care impartaseste cu tatal sau aceeasi placere.
Sinziana Filimon

Ulita din cartierul Izvoare

    Pe strada Muscatelor doar câinii mai latra a pustiu

    In cartierul Izvoare unele zone arata mai rau ca la tara. Mai sunt inca strazi in care inca se inoata in noroi pe timp ploios, se sapa santuri si apoi sunt abandonate de constructori, nu exista asfalt, canalizare si nici racord de apa. Strada Muscatelor este una dintre ele, iar prima impresie pe care o ai când intri pe ea este aceea ca esti pe ulita celui mai indepartat sat. Asta in ciuda faptului ca locuitorii ei au buletin de… Bacau.

    Strada Muscatelor din cartierul bacauan Izvoare rivalizeaza cu cea mai indepartata ulita dintr-un sat uitat de lume. E ulita cea mai prafuita si plina de gropi a cartierului! In zona nu a fost turnat niciodata asfalt, oamenii nu-si scot masinile din curti pentru a nu le strica, când ploua totul se transforma in mocirla cleioasa, din care poti sa iesi numai daca ai in picioare cizme de cauciuc. Locuitorii sunt revoltati ca au fost abandonati de autoritati si se simt ca niste straini in orasul lor. De altfel, spun cu totii ca sunt oraseni, ca locuiesc in municipiul Bacau, dar asta numai daca se uita in buletin, la adresa de domiciliu. Tot ei mai afirma ca strada Muscatelor apare in evidentele Primariei Municipiului Bacau ca fiind una deja modernizata, cu racorduri trase, cu hidrofoare si tot ce e necesar, inclusiv asfalt. Realitatea din teren este insa cu totul alta. “Au venit si au spart pe aici de nu stiu câte ori, apoi au abandonat lucrarile. Ni s-a spus sa ne facem canalizarile, racordurile, ca vin cu asfalt. Nu au mai venit. Stam asa aici, ca la tara”, ne-au declarat oamenii. Pe strada Muscatelor n-a mai calcat de mult picior de edil. Doar in alegeri, cum spun chiar localnicii. “Atunci vin, doar la alegeri. In rest, când ploua ne intra apa in case. Anul acesta de doua ori mi s-a umplut curte cu mâl. Am sunat la Primarie, dar m-a luat in evidenta si atât”, ne-a mai spus un locuitor de pe strada Muscatelor, casa numarul 11. Acum in zona se lucreaza la un nou racord de apa. In rest, doar câinii mai latra a pustiu.
    Roxana Neagu

    SPAS isi va plati „asistentii” in 2011

      Salarii taiate de doua ori!

      Contabilii, dascalii, referentii sunt bugetari obisnuiti. Lor li s-a redus salariul cu 25 la suta, pe motive de criza. Exista, insa, si bugetari de rangul doi, care iau cu 55 la suta mai putin: asistentii persoanelor cu handicap. Pentru ca sunt, oricum, amarâti, autoritatile cred ca pot incerca sa traiasca din doar 320 de lei/luna.

      Maria Popescu are un fiu de 13 ani care sufera de autism si are certificat de persoana cu handicap grav. Femeia este angajata Primariei Bacau in calitate de asistent personal al fiului si este remunerata cu 780 de lei. Din iunie, nu a mai luat salariul intreg: “In iulie ne-au taiat 25 la suta din cauza ca suntem bugetari, arata Maria Popescu. In august ne-au redus 25 la suta, plus 30 la suta, invocând ca nu le-a dat Guvernul bani, prin urmare, am luat 320 de lei, in octombrie pentru septembrie, am primit salariul diminuat cu 25 la suta, adica 460 de lei, iar in noiembrie pentru octombrie, numai 320 de lei.” 320 de lei pentru o luna inseamna putin peste pensia minima. Tot in octombrie, Maria Popescu a solicitat concediu de odihna pe 2010: “Am fost astazi (luni, n.r.) la SPAS si am intrebat ce s-a intâmplat cu cererea mea, daca mi-au aprobat-o si când pot sa iau concediu. M-au trimis de la «Resurse Umane» la «Finante» si inapoi. Nu te lamureste nimeni, cica o sa-mi dea când o sa aiba niste bani. Eu nu inteleg, gasesc fonduri pentru toate porcariile si pentru copiii cu autism nu? Dau burse, foarte bine, dar sa se gândeasca si la bolnavi. Am avut o reteta prescrisa de la «Socola» si am cheltuit zece milioane ca sa cumpar medicamentele din Germania.” Zece milioane inseamna banii platiti de Primarie pe trei luni, iar un copil cu autism are si alte nevoi, in afara de cele terapeutice. Sotul, fost angajat “la blocari de masni”, e in somaj. “Altii au si masina, si casa la tara, dar primesc ajutor social, iar eu nu am de sa-i dau copilului sa manânce”, sustine mama, revoltata.

      “Am impartit banii in mod egal!”

      Dana Pozinarea, director al SPAS, recunoaste ca lucrurile stau exact asa cum reclama Maria Popescu, dar arata spre Ministerul Finantelor: “Salariile asistentilor personali se platesc din fonduri primite de la Guvern. Noi am facut solicitari pentru suplimentari la bugetul de stat dar nu am primit diferenta.” Pentru plata salariilor asistentilor si a indemnizatiilor, SPAS are nevoie de circa 800.000 de lei/luna, insa i s-au virat 560.000 lei. “Toti banii pe care i-am avut i-am impartit in mod egal, afirma Pozinarea. Am achitat restantele pe ultimele luni, iar pentru noiembrie si decembrie le vom plati in ianuarie, din bugetul pe 2011, pentru ca legea ne permite asta. Si la concedii, la fel, am incercat sa-i multumim pe toti. Pâna la sfârsitul anului, Maria Popescu va lua concediu de odihna.” Doina Sârghie, coordonator al Biroului Teritorial “Avocatul Poporului”, arata ca exista doua legi care ii protejeaza pe asistentii personali: Codul Muncii si Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. “Conform art. 37, litera C, din Legea 448, asistentul personal are dreptul la concediu de odihna si la indemnizatia aferenta, declara Doina Sirghie. In acelasi timp, SPAS este obligat sa-i asigure un inlocuitor sau sa-i plateasca persoanei cu handicap indemnizatia pe o luna.” In cazul in care Primaria Bacau nu se va tine de cuvânt, angajatii pot face plângere in instanta. Având doua legi de partea lor, in mod cert vor câstiga. Inainte de a se ajunge la proces, “fiind vorba de o institutie publica, se pot adresa Avocatului Poporul”, arata Doina Sirghie.
      Silvia Patrascanu

      CCI Bacau, 20 de ani de activitate

      Politicienii nu au nicio legatura cu realitatea economica

      A implinit 20 de ani de când si-a reluat activitatea, iar politicienii habar nu au care este rolul ei in derularea activitatilor economice. Este vorba despre Camera de Comert si Industrie Bacau. In strainatate aceste organizatii sunt sustinute financiar de catre stat. La noi, pentru a supravietui, s-au transformat in SRL-uri.

      A aparut inca din anul 1865 dupa un Decret Lege al lui Al.I. Cuza. A functionat initial pe lânga Camera de Comert Focsani si Camera de Comert Neamt. Dupa anul 1900, pozitia economica a Bacaului este reconsiderata iar Camera de Comert, caci despre ea este vorba, isi desemneaza primul presedinte in persoana lui Gheorghe Florescu. Rolul acesteia in dezvoltarea orasului a fost covârsitor. Astfel, Camera de Comert a Bacaului s-a implicat, in perioada interbelica, in realizarea oborului de vite, a participat la realizarea canalizarii orasului, a sistemului de iluminat public. In anul 1921 a infiintat Scoala Comerciala Elementara, in prezent Scoala de Studii Comerciale Bacau care functioneaza ca Fundatie a Camerei de Comert. In anul 1949, Camera de Comert, cu intreg patrimoniul, este nationalizata si toate activele trec in patrimoniul statului.

      Reinfiintata in 1990

      Prin Decretul lege 139/1990, Camerele de Comert si Industrie din România si-au reluat activitatea. Astfel, pe 5 septembrie 1990, in cladirea Prefecturii Bacau, a fost aprobat statutul si actul constitutiv al CCI. Recunoasterea de catre Guvernul României a fost facuta pe 15 octombrie 1990. De atunci si pâna acum a functionat fara intrerupere. “Cele mai importante functii ale Camerei de Comert si Industrie sunt: consultativa si administrativa. In perioada 1990-2002, când Camera de Comert tinea si evidenta firmelor prin Registrul de Comert, a mai avut si functia de evidenta”, ne-a declarat Mihai Tulbure, directorul CCI Bacau. In ciuda faptului ca rolul Camerei de Comert in dezvoltarea economica a judetului este decisiv, mai ales in perioada de criza, politicienii o ignora aproape in totalitate. “Camerele de Comert trec printr-o perioada mai tulbure decât vremurile pe care le traim. Si asta nu numai din cauza crizei, ci mai ales din cauza atitudinii autoritatilor, pentru ca nu au inteles rolul Camerelor de Comert. Studiile si strategiile facute nu sunt luate in seama. De fapt, in ultimii 13 ani, nicio autoritate nu a spus nimic despre aceste analize”, a afirmat Doru Simovici, presedintele CCI Bacau.

      Parlamentarii considera Camera de Comert o institutie a Statului

      Ce poate face, concret, Camera de Comert? Poate propune autoritatilor masuri de diminuare a efectelor crizei si de sprijinire a agentilor economici sau antreprenorilor. “Am facut acest lucru de nenumarate ori. Din proprie initiativa. Am trimis materiale catre toate entitatile locale, regionale si nationale. Dar degeaba. In aceasta perioada este aproape obligatoriu ca statul sa-si schimbe atitudinea fata de agentii economici si asociatiile acestora. Trebuie sa se tina seama de propunerile care vin din zona economiei reale, pentru ca deciziile sa fie in favoarea agentilor economici, sa fie aplicabile si cu rezultate pozitive. Mai ales ca toti banii de la buget provin din aceasta zona”, a mai spus directorul CCI Bacau, Mihai Tulbure. Din nefericire pentru noi toti, politicienii nu tin cont de aceste reguli ale economiei. “Nu pot sa cred ca exista parlamentari si inalti functionari publici care si acum ne considera o institutie a statului. Parlamentarii trebuie sa inteleaga necesitatea Camerei de Comert si mai ales importanta sa. Sunt foarte mândri ca in strainatate sunt primiti peste tot de catre reprezentanti ai Camerelor de Comert, dar nu constientizeaza ca acest lucru trebuie sa se intâmple si aici”, a opinat Mihai Tulbure. Tot in vederea dezvoltarii activitatii economice, a serviciilor si sprijinirea agentilor economici, Camera de Comert va avea atributii si in atragerea fondurilor europene prin proiecte specifice. Dar, dezvoltarea economica a judetului nu este o prioritate a autoritatilor.

      “Totul se face haotic”

      Nici macar in momentul in care Camera de Comert si Industrie Bacau a anuntat faptul ca in anul 2009 cifra de afaceri a scazut cu un miliard de euro, politicienii nu au reactionat. “La noi totul este facut haotic, in functie de interesele de grup. Toti sunt o apa si-un pamânt. Clasa politica este cea care ne incurca pe noi toti. Ei nu au nicio legatura cu realitatea, mai ales cu cea economica. Niciuna dintre pârghiile statului nu face ce trebuie”, a mai spus presedintele CCI Bacau, Doru Simovici. Importanta deosebita pe care o are Camera de Comert in tot ceea ce inseamna dezvoltare economica, rezida si din faptul ca, inainte de anul 1989 comunistii au pastrat Camera de Comert a României, tocmai pentru a putea inlesni activitatea de export.

      Obligati sa se transforme in SRL

      In ciuda faptului ca cele mai multte dintre tarile Uniunii Europene sustin aceste organizatii, direct sau indirect, la noi, Camerele de Comert nu beneficiaza de niciun fel de sprijin din partea statului. “Ca sa supravietuim, ne-am transformat in SRL si organizam aceste târguri. Chiar daca au trecut 20 de ani de la desfiintarea economiei centralizate, tendinta a ramas aceeasi: de a acapara intreaga putere la Bucuresti”, a mai spus Mihai Tulbure. Si nemultumirile legate de mediul politic nu sunt putine. “Totul se face dupa ureche. Din pacate, cei care ocupa anumite functii, nu sunt pregatiti pentru asa ceva. Toata lumea capuseaza, ceea ce duce la o harababura totala. Ca masura de protest, le-am propus colegilor mei sa suspendam, pentru o perioada determinata, activitatea Camerelor”, a mai spus Doru Simovici. In cei 20 de ani de functionare, Camera de Comert Bacau a ramas constanta in preocuparile sale de a-si realiza functiile de baza si a incercat sa se manifeste intr-un mod activ in relatia cu autoritatile si institutiile publice, in calitate de sustinator si promotor al comunitatii de afaceri bacauane.
      Alexandra Zaharia

      Interesele ne-au lasat fara soseaua de centura

        Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor, a „umflat” de aproape 4 ori pretul variantei ocolitoare a Bacaului

        Banca Mondiala nu a mai finantat soseaua de centura a municipiului Bacau pentru ca in doar 1 an, 2007-2008, costul proiectului raportat de ministerul Transporturilor a fost umflat „de aproximativ 3,5 ori”. Ludovic Orban (PNL), ministru de resort in perioada amintita, a recunoscut pentru cotidianul Desteptarea ca pretul variantei ocolitoare a Bacaului s-a marit in urma unei reevaluari a proiectului realizata de compartimentele de specialitate din minister. Orban a catalogat cresterea costurilor drept „fireasca”. In 2008, fostul ministru al Transporturilor a facut campanie electorala cot la cot cu Romeo Stavarache declarând, in multiplele vizite de „lucru” efectuate in Bacau, ca soseaua de centura este gata de a fi construita.

        Soseaua de centura a municipiului Bacau nu a mai fost construita pentru ca pretul intregului proiect s-a marit de aproape 4 ori intr-un singur an. Potrivit unui raspuns oficial remis cotidianului Desteptarea de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADR), intre 2007 si 2008 proiectul a fost reevaluat la cererea Bancii Mondiale, finantatorul acestuia. Actualizarea documentatiei tehnico-economice ceruta de finantator a fost realizata in 9 luni (iulie 2007 – aprilie 2008). In urma reevaluarii documentatiei si indicatorilor tehnici CNADR a constatat cresterea tuturor valorilor proiectului de aproximativ 3,5 ori, situatie in care Compania a solicitat Bancii Mondiale suplimentarea imprumutului, astfel incât noile valori ale investitiei sa fie acoperite. Banca Mondiala a refuzat suplimentarea, impunând CNADR gasirea altor solutii pentru completarea necesarului de finantare. Linia de creditare deschisa in 2004 a fost inchisa pe 31 decembrie 2009, fara ca partea româna sa „traga” vreun dolar din sumele convenite initial. Astfel, proiectul centurii Bacaului a ramas in aer.

        „Era si firesc sa creasca valoarea proiectului”

        Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor in perioada 2007 – 2008, a recunoscut ca valoarea centurii Bacaului a crescut, insa – a afirmat Orban – in mod firesc. „A crescut valoarea proiectului cum era si firesc fata de anul de gratie 2004. Banca Mondiala ne-a spus ca are doar suma initiala si pe final de mandat am negociat sa nu se mai finanteze toate centurile din proiectul initial, ci doar Bacau si Brasov. Reprezentantii de la Banca Mondiala au agreat ideea”, a spus Orban. Ulterior, fostul sef de la Transporturi si-a nuantat declaratiile blamând Studiul de fezabilitate care a stat la baza proiectului si pe care Orban l-a catalogat ca fiind „de mântuiala”.
        „Si daca Banca Mondiala s-a retras din proiect, ce? Trebuia finantata centura din bugetul de stat. Traficul afecteaza grav Bacaul”, a spus Orban. Acesta a mai declarat ca ordinul privind inceperea constructiei soselei de centura nu a fost dat niciodata si ca blocarea proiectului ar avea o pronuntata tenta politica. „Daca s-ar fi inceput constructia se dadea ordinul de incepere a lucrarilor. Acest ordin nu s-a dat”, a declarat fostul ministru. El nu a putut sa explice modul in care in doar 3 ani proiectul soselei de centura a ajuns sa coste de aproape 4 ori mai mult.

        Stagnare pe motiv de incompetenta

        Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca despre soseaua de centura s-a tot vorbit fara sa se faca nimic concret. Benea a acuzat incompetenta de la Transporturi, apreciind ca vina apartine tuturor ministrilor care s-au succedat intre 2004 si 2009 la sefia ministerului. „E clar ca a stagnat datorita incompetentei de la Ministerul Transporturilor. Din 2004, pe studiul de fezabilitate lasat de Sechelariu Sergiu nu au reusit sa faca licitatie. Toti ministrii sunt vinovati, in frunte cu Dobre, Berceanu si Orban. De regula in astfel de proiecte principala problema o reprezinta finantarea. Sechelariu a prins-o pe lista scurta, speculând functia de secretar de stat pe care o detinea in minister. Dar timp de 5 ani cei care au urmat n-au fost in stare sa faca licitatie. E frustrant sa vezi ca ai rezolvat problema finantarii, dar din cauza incompetentei din minister banii au fost pierduti”, a declarat Benea.

        Repusa pe tapet in 2011

        Tema centurii Bacaului ar putea reveni in prim-plan odata cu votarea bugetului de stat pe 2011. Gabriel Berca, fost prefect al Bacaului in perioada in care ministrul Orban decreta ca centura e la un pas de a fi construita, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca varianta ocolitoare va aparea pe lista de investitii a Guvernului pentru anul viitor. „Nu am stiut ca pretul centurii a crescut de 3-4 ori in mandatul lui Orban. Am avut o discutie cu actualul ministru, Anca Boagiu, care a promis ca centura Bacaului va face parte din planul de investitii pe 2011. Nu stiu daca finantarea va fi din bugetul de stat sau de la Uniunea Europeana, dar proiectul va fi pe lista de investitii”, a promis Berca. El a mai spus ca toti parlamentarii PD-L din regiunea Moldovei au facut lobby pentru deblocarea proiectului variantei ocolitoare a Bacaului, in conditiile in care traficul catre nordul regiunii trece prin municipiul de pe Bistrita.

        „Orban se pricepe sa cânte la chitara”

        Sergiu Sechelariu, fost senator de Bacau din partea PSD si secretar de stat in Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei in Guvernul Nastase, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca proiectul centurii ocolitoare a municipiului a fost predat la cheie administratiei Stavarache si ca timp de 5 ani factorii politici au dovedit ca nu sunt in stare sa-l puna in opera. Sechelariu a declarat ca Studiul de fezabilitate privind varianta ocolitoare a Bacaului nu avea erori. „Din pacate, domnul Orban arata ca nu se pricepe la constructii asa cum se pricepe sa cânte la chitara. Studiul de fezabilitate lasat de mine nu a fost facut de mântuiala. Dovada ca in campania electorala din 2008, Orban a venit in Bacau cu acelasi plan al centurii pe care noi l-am prezentat primarilor inca din 2004. Problema e ca in 5 ani, factorii politici locali si centrali nu au reusit sa implementeze acest proiect. O spun fara falsa modestie, daca as fi ramas secretar de stat Bacaul avea azi centura ocolitoare. Indiferent din ce partid au facut parte, politicienii care au condus Bacaul dupa 2004 n-au fost in stare sau pur si simplu n-au vrut sa vada finalizat acest proiect”, a declarat Sechelariu.

        Trafic infernal

        In 2004 centura municipiului Bacau, impreuna cu variantele ocolitoare ale altor 4 orase din tara au facut parte dintr-un program de investitii in infrastructura finantat de Banca Mondiala. Timp de 5 ani guvernantii nu au reusit sa traga vreun dolar din creditul deschis la Banca Mondiala. Linia de creditare a fost inchisa pe 31 decembrie 2009 fara ca banii sa fie folositi. Potrivit statisticilor, peste 60 la suta din masinile inmatriculate in judetul Bacau circula pe strazile municipiului de resedinta. Rulajul de tranzit se ridica la 15.000 de vehicule, in cea mai mare parte a lor camioane.
        Lucian Bogdanel

        Fotbal / Liga a III-a: Ultima reprezentatie

        FCM Bacau – Cetatea Târgu Neamt (astazi, ora 14, stadion „Municipal”)

        Final de tur in devans. “Galben-albastrii” incheie conturile mai devreme cu partea I din primul lor sezon de liga a III-a. “Ne asteapta un joc dificil, ca toate celelalte de altfel, fiindca adversarele noastre se mobilizeaza in mod deosebit sa ne invinga. Eu sunt insa convins ca avem argumentele necesare pentru a câstiga”, considera antrenorul Gheorghe Poenaru.

        Aceleasi probleme

        La patru zile dupa ce s-au impus pe terenul Ceahlaului II (2-1), in ultima deplasare a anului, bacauanii se pregatesc de vacanta in fata propriilor suporteri. Si in compania unui adversar din aceeasi zona medie-joasa a Seriei I. La fel ca in meciul disputat la finele saptamânii trecute, tehnicianul FCM-ului nu va putea conta pe formula completa, mai vechii accidentati Dobos, Taban si Menghia fiind in continuare indisponibili.

        Reprogramare

        Ultima reprezentatie din 2010 se joaca in devans la solicitarea “galben-albastrilor”, care ar mai fi avut doua etape libere pâna la duelul de final cu Cetatea, programat initial pe 3 decembrie. Pauza generata de retragerea din campionat a echipelor FC Willy si Cetatea Suceava va fi inlocuita astfel cu una veritabila. Una pe care bacauanii o asteapta cu optimism, dar si cu pretentii.

        En fanfare?

        Ca o lidera care se respecta, echipa pregatita de Gheorghe Poenaru cauta sa-si mentina invincibilitatea stagionala si sa intre in iarna cu un tonus ridicat. “Avem un ultim meci pe care il abordam cu incredere si de la care ne dorim sa obtinem un rezultat pozitiv”, a subliniat “principalul” FCM-ului. Pentru un final de tur en-fanfare.
        Arbitri: Ovidiu Oprea – Andrei Mateescu, Alexandru Popovici (toti Ploiesti).

        Dana Popa

        Ora de handbal

        Antrenament de clasa internationala la deschiderea oficiala a scolii de handbal pe care au initiat-o antrenorii Gabriel Armanu si Gabriela Manea. Cei doi tehnicieni si Alexandru Acsinte (lector EHF) au condus aseara pregatirea copiilor alaturi de fosta mare handbalista Narcisa Lecusanu, retrasa din activitate in acest an dupa ce a sustinut cu Oltchim finala Ligii Campionilor.

        Printre copii

        “Imi plac foarte mult copiii. Am mai participat la o actiune asemanatoare la Razboieni, unde copiii au fost minunati, ca si cei de aici. Era culmea sa nu ajung la un eveniment de acest gen chiar la mine acasa”, a spus actualul director tehnic al echipei nationale de handbal feminin a României. “Consider ca prezenta Narcisei Lecusanu ar trebui sa insemne foarte mult pentru copii si pentru parintii acestora. Ne bucura faptul ca a reusit sa vina si ca este alaturi de noi“, i-a transmis Gabriela Manea, fosta tehniciana a Stiintei si acum antrenoare la divizionara secunda CSM Sfântu Gheorghe.

        Vis devenit realitate

        “Aceasta scoala de handbal reprezinta un vis mai vechi al meu si al lui Gabriel Armanu. Este o speranta de a creste cât mai multi copii si de a-i duce la inalta performanta”, a completat Gabriela Manea. “Am pornit de la premisa ca copiii nostri sa faca miscare, sa nu mai stea in fata calculatorului si sa se joace mai mult. Cu atât mai bine daca aceasta joaca este facuta in cadru organizat, sub indrumarea unor cadre specializate si cu materiale specifice. Sper sa avem succes“, a spus Gabriel Armanu, antrenorul Stiintei Municipal Dedeman având in proiect organizarea a 4-5 grupe de 15 copii, care se vor pregati de câte trei ori pe saptamâna.

        Modele

        Sedintele de antrenament au fost structurate in asa fel incât sa nu afecteze activitatea antrenorilor la echipele de seniori pe care acestia le coordoneaza. “Sper sa aiba timp, fiindca este nevoie de multa rabdare când lucrezi cu juniorii. Gabriela Antoneanu Manea si Gabriel Armanu stiu cum e, cu totii am trecut prin asta. Acesti copii sunt norocosi ca pot fi antrenati de doi fosti mari jucatori, cu experienta bogata, adevarate modele frumoase“, a subliniat Narcisa Lecusanu.

        ABC

        “Narcisa a inceput handbalul in Bacau si nu a uitat de unde a ple- cat. Pentru copii cred ca este important ca o vicecampioana mondiala se afla printre ei“, a remarcat totodata Gabriel Armanu. Copiii care s-au antrenat sub ochii Narcisei Lecusanu, in sala de sport a Colegiului Pedagogic “Stefan cel Mare”, se afla la momentul in care deprind ABCul handbalului. Sub indrumarea unor antrenori consacrati si cu promisiunea ca nume precum Narcisa Lecusanu sa mai treaca in vizita din când in când.

        Dana Popa

        Kick-boxing: Gama completa

        Lansare cu aur, argint si bronz national. “Pentru prima prima participare, sunt extraordinar de multumit de felul in care sportivii mei au luptat”, a remarcat Doru Mardare, antrenorul clubului MAD Autentic. Un club in vitrina caruia s-au asezat, acum, primele patru medalii interne obtinute in cadrul campionatelor First Contact, desfasurate la Bucuresti.

        Sapte reprezentanti

        Seria performantelor de la MAD Autentic a fost deschisa in august, când Alexandru Curcudel a cucerit bronzul la “europenele” de unifight. La kick-boxing, primul concurs a avut la sfârsitul saptamânii trecute, intr-o competitie cu aproximativ 70 de luptatori de la 20 de cluburi din tara. Bacaul a avut sapte reprezentanti, “toti incepatori, cu un an de antre- namente in spate, exceptându-l pe Alexandru care a mai participat la unifight”, a completat Doru
        Mardare.

        Un titlu

        Alexandru Curcudel a obtinut si cel mai pretios trofeu la “nationalele” de kick-boxing, reusind sa-si adjudece titlul la juniori, in limitele categoriei -65 kg. In drumul spre aur a câstigat trei meciuri si “a luptat inteligent, a combinat foarte bine loviturile brat-picior. Are un viitor frumos”, considera antrenorul sau.

        Argint si bronz

        Palmaresul a fost completat cu doua medalii de argint, luate de Alexandru Saran (-65 kg, seniori) si Iulian Saran (-65 kg, juniori). Cel mai disputat meci l-a avut Alexandru, care s-a luptat cu campionul en-titre si câstigatorul editiei 2010. Pe ultima treapta a podiumului a urcat Ionel Nita, la grupa -75 kg.

        Impotriva campionilor

        Alti doi bacauani, Andrei Aurica si Dorin Lacatusu (-85 kg), s-au oprit in prima runda din preliminarii, unde sortii le-au harazit confruntari cu campionii. “Sunt multumit ca au reusit sa duca luptele pâna la capat. Nu ne-am facut de râs cu vreun KO. Lipsa de experienta si-a spus cuvântul”, considera Doru Mardare.

        Inca o competitie

        Al saptelea membru al delegatiei MAD Autentic, Stefan Iogu, nu a mai concurat fiindca nu s-a mai facut categoria +85 kg, din lipsa de inscrieri. Cu un prim bilant national de patru medalii, de fiecare culoare, clubul bacauan se pregateste pentru CN Light Contact si Low Kick, de pe 11 decembrie. Va fi ultimul campionat din acest an, la care “speram sa avem o evolutie si mai buna”.

        Dana Popa

        Volei masculin / Cadeti: Victorie inainte de vacanta

        A patra etapa a devenit ultima programata in acest an in campionatul juniorilor II. La doua saptamâni dupa ce au cedat la limita in fata liderului CSS Falticeni (2-3), voleibalistii bacauani au revenit pe calea victoriilor pentru a intra in vacanta cu un rezultat scontat: 3:1 la Botosani.

        Inceput gresit

        Echipa pregatita de Eusebiu Turcanu si Gheorghe Pop a avut un inceput de joc sub asteptari pe terenul Triumfului, unde a cedat primul set la 22. Juniorii II de la CSS si-au revenit insa la timp, au trecut peste oboseala acumulata pe drumul efectuat in ziua meciului si s-au impus in urmatoarele trei acte la 16, 18 si 17.

        Bitere, la lot

        Pe durata jocului de la Botosani, antrenorii echipei bacauane au rulat tot lotul avut la dispozitie: Cosmin Matei, Remus Buca, Dan Bitere, Andrei Saracutu, Dragos Bontea, Rares Popa, Alexandru Popa, Mihai Snel, Tudor Lupu, Daniel Budaes, Ciprian Prajisteanu, Ciprian Grigore. Dintre ei, Dan Bitere va merge la reunirea echipei nationale de cadeti, programata la Dej in intervalul 22 noiembrie – 3 decembrie.

        Amanari

        Actiunile selectionatelor de juniori reprezinta si motivul pentru care Federatia a amânat pentru anul viitor ultimele doua etape din 2010. CSS Bacau intra in vacanta pe locul al doilea, cu trei victorii si un insucces in fata Falticeniului. “Deocamdata suntem in grafic. Vreau totusi sa terminam campionatul pe primul loc, adica sa invingem acasa Falticeniul pentru a avea un turneu semifinal mai usor”, a concluzionat antrenorul Eusebiu Turcanu.

        La joc, in ianuarie
         
        Meciul de la Botosani a fost oricum ultimul din tur pentru bacauani, care pe 28 noiembrie ar fi beneficiat de o runda libera. Prima etapa din retur, programata initial pe 12 decembrie si in care CSS-ul intâlneste in deplasare LPS Suceava, va avea loc pe 16 februarie. Inainte de acest joc, juniorii de la CSS vor infrunta CSS Râmnicu Sarat (23 ianuarie) si CSS Falticeni (6 februarie).

        Dana Popa

        Atenti si sensibili la durerea altora

          Sute de lumânari au fost aprinse sâmbata, 13 noiembrie, in Piateta din fata Casei de Cultura Bacau. Actiunea denumita “Un milion de stele” a fost la a doua editie si a fost organizata de catre Confederatia Caritas România. Manifestarea s-a desfasurat simultan in 21 de orase din tara. “In Bacau este pentru prima data când se organizeaza un asemenea eveniment. Au fost cooptati in principal angajatii si voluntarii Caritas”, a declarat preotul Petru Tamas. Scopul acestei actiuni a fost acela de a sensibiliza opinia publica pentru a face un gest de solidaritate fata de persoanele care traiesc in saracie si sunt marginalizate social. La eveniment au fost invitati toti cei care au vrut sa traiasca spiritul solidaritatii crestine, precum si reprezentanti ai autoritatilor locale, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, parteneri si colaboratori locali, regionali si nationali, voluntari sau beneficiari ai organizatiilor Caritas. Bacauanii au raspuns pozitiv acestui apel. Politicienii au ignorat invitatia lansata de catre Confederatia Caritas. “Este adevarat ca exista multi oameni in nevoi, dar exista si multi oameni cu bunavointa, multi binefacatopri care-si pun toate resursele in slujba celor care au nevoie. Exista si organizatii care lucreaza in interesul lor si pentru promovarea binelui si incurajarea solidaritatii”, a declarat preotul Isidor Dâsca, Decan de Bacau. Fiecare lumânare aprinsa a reprezentat practic o persoana la care ne-am gândit in momentul respectiv, un mic dar pentru ei in pragul sarbatorilor de iarna. Caritas este o organizatie internationala, prezenta in 165 de tari si care ajuta 24 de milioane de persoane aflate in dificultate. Mesajul transmis cu aceasta ocazie a fost acela ca, in ciuda crizei economice care ne afecteaza pe toti, trebuie sa fim atenti si sensibili la durerea altora. (A.Z.)

          Prezenta numeroasa la „Plantarea din Tara lui Andrei!”

            Aproape 900 de voluntari si peste 21.000 de copaci plantati. Acesta a fost rezultatul mobilizarii generale facute in cadrul programului “Respect pentru viitor” initiat de catre OMV Petrom. “Plantarea din Tara lui Andrei” este unul dintre proiectele de responsabilitate sociala, in care voluntariatul este elementul de baza.

            Pe 13 noiembrie, toti iubitorii de natura au raspuns “prezent” apelului si au venit in Moinesti pentru a planta salcâmi pe Dealul Osoiului. “Este o actiune deosebita, o incununare a eforturilor noastre pentru toate actiunile de acest gen pe care le-am avut in ultimii ani. Este deosebita pentru ca s-au implicat trei entitati: OMV Petrom, ONG-ul Mai Mult Verde si Primaria Moinesti”, a declarat Viorel Ilie, primarul orasului Moinesti. Voluntarii au primit echipament de protectie: veste, fulare, manusi, dar mai ales arbusti si unelte specifice. Initial, pe liste s-au inscris 500 de voluntari. Inainte de inceperea actiunii, numarul lor aproape ca s-a dublat. Fie ca au vrut sa socializeze, fie ca au constientizat importanta actiunii, moinestenii s-au prezentat cu mic cu mare la plantat salcâmi. “Dealul Osoiu este o zona predispusa la alunecari de teren. Asa ca plantarea a peste 21.000 de salcâmi pe 4,5 hectare este mai mult decât binevenita”, a mai spus primarul din Moinesti.

            Surprizele s-au tinut lant

            Voluntarii au avut parte si de surprize. Una dintre ele le-a facut-o luptatorul de K1, Ionut Iftimoaie. Acesta a condus grupul de voluntari din Comanesti si a lucrat cot la cot cu ei. “Nu puteam sa lipsesc la aceasta initiativa a celor de la Mai Mult Verde. Avem nevoie de mai mult verde. Dar, in aceasta actiune trebuie sa ni se alature si alte forte care ne conduc din punct de vedere economic”, a spus Iftimoaie. Surpriza surprizelor a fost insa o femeie de 76 de ani din Moinesti care a vrut si ea sa dea o mâna de ajutor. A venit nu numai cu pachetel, dar si cu uneltele de acasa. ”Am venit si eu sa dau o mâna de ajutor. Asa simt ca intineresc. Mi-am adus si unelte. Când am venit m-am apucat de treaba si atâta tot. Dupa ce-mi termin portia plec la plimbare”, ne-a spus Elisabeta Avram.

            Politicienii au spus “pas”

            Femeia ar putea servi drept exemplu politicienilor care nu s-au deranjat sa participe, desi au fost invitati. A fost vorba despre multa munca, dar participantii s-au si distrat. Voluntarii s-au impartit in doua tabere si asa a inceput o competitie acerba: cine termina mai repede si planteaza mai multi copaci. “Este a doua plantare din tara din cadrul proiectului Tara lui Andrei, un program de responsabilizare sociala inceput de Petrom in anul 2009. Dintre sutele de voluntari, 100 au fost angajati ai societatii”, a afirmat Maria Besnea, voluntar Petrom. Acum, tot ce le ramâne de facut moinestenilor este sa aiba grija ca acesti copaci sa ajunga la maturitate.
            Alexandra Zaharia

            „Stranierii” din Colonesti

            “Intâi a plecat tata, acum si mama!”

            Intâi au plecat barbatii. Dupa ce au obtinut autorizatie de munca in Italia, isi iau si nevestele. Exodul taranilor din Satu-Nou are o explicatie simpla: vor o viata mai buna pentru copiii lor si isi doresc sa le poata plati masa si internatul.

            Intr-un sat de la marginea judetului, situat pe niste coclauri pe care, in urma cu sapte-opt decenii, rar pasea vreun strain si de unde multi localnici nu plecau decât daca se imbolnaveau grav si erau dusi, cu caruta, la spitalele din Bacau sau Podu Turcului, copiii au ramas in grija bunicilor. Adultii din Satu Nou – Colonesti sunt tot mai putini pentru ca, mai ales cei tineri, iau calea strainatatii. Papusoii si vacile cu lapte nu mai sunt suficiente pentru a duce “o viata normala”. Pe de o parte, agricultura a mers mai prost in 2010 decât in anii trecuti, iar pe de alta, si aspiratiile sunt altele. Copiii cer mai mult “decât turte cu magiun sau mamaliga cu brânza”, vor televizor, internet, iar când mai cresc, ceva care e mult mai costisitor: “Vor in Bacau, la scoli profesionale sau la liceu”, iar in sufletul lor isi doresc “sa nu se mai intoarca in sat decât in vizita”, explica invatatoarea Carmen Condurat. Si parintii stiu ca, in ziua de azi, cea mai importanta avere pe care le-o pot da urmasilor e educatia. Ca sa-si poata tine copiii la scoala, ca sa-si ridice o casa noua, cu gresie si faianta in bucatarie, si ca sa fie, in general, in rândul lumii, femeile culeg struguri, fac pizza sau spala vase in Italia, iar barbatii construiesc case, lucreaza in macelarii sau in ferme. Petrica Mardare mai are un frate si doua surori gemene. “Tata e in Italia de trei ani, iar mama pleaca acum. O sa-mi fie greu la inceput, dar o sa ma invat pâna la Anul Nou ”, spune baiatul, serios si resemnat. Toti patru sunt in grija bunicii.

            Doi la mamaia si doi la bunica

            Florin Dascalu are noroc, “doar tata e plecat, explica educatoarea Eugenia Onofrei. Sunt cinci copii, doi baieti si trei fete, si ar fi dificil sa plece si mama.” Andreea si Denisa, de la grupa mijlocie, au ramas la mamaia. “Parintii sunt in Italia. Practic, aici nu mai aveau niciun mijloc de trai”, explica educatoarea. Nu poti sa cresti cinci copii din câtiva saci de malai, cât s-au facut anul acesta, e nevoie de bani pentru haine, ghete, alimente. Si Ana Burungel, 6 ani, are ambii parinti in strainatate: tata e plecat din 2008, iar mama, de la mijlocul lunii octombrie. “A venit si a discutat cu noi, marturiseste invatatoarea. Ne-a spus ca doi copii ramân cu bunica dinspre mama si doi, cu bunica paterna.” Sunt parinti grijulii, carora le pasa cum vor invata copiii, daca vor suferi in lipsa lor si care si-au pus sperante in sprijinul dascalilor. Cel mai mult sufera copiii de vârsta mica: “Sunt mai abatuti, mai rezervati, afirma Carmen Condurat. Problemele abia de acum vor aparea, dupa plecarea mamelor. Bunicile sunt femei in vârsta, care nu stiu carte si nu vor putea suplini lipsa mamei, mai ales in privinta comunicarii.” Cadrele didactice cred ca bunica, chiar daca e afectuoasa, nu poate fi pentru copil “o tovarasa de lectii si de discutii” cum era mama, cea care “asculta tot ce ii povestesti când vii de la scoala.” Fratii mai mari vor avea grija de cei mici. “Eu am doua surori la gradinita”, spune Petrica privind intens penarul, de parca si-ar vorbi siesi, cu gândul la raspunderile pe care le are de azi inainte. Privire trista, matura, de copil care intelege ca prin cumintenia lui participa la eforturile parintilor. Nu se bucura ca va avea, in sfârsit, jucarii teleghidate, carti sau multe dulciuri, baiatul stie ca “tata munceste ca sa ne facem casa!”
            Silvia Patrascanu

            Strada problemelor

              Alecu Russo, o zona nesigura si uitata de autoritatile locale

              Locuitorii de pe strada Alecu Russo se simt ai nimanui. Este de ajuns sa-i intrebi doar ce probleme sunt in zona lor si fiecare se plânge de lipsa spatiilor de joaca, de trotuarele sparte, de noroiul in care sunt obligati sa inoate pe timp ploios, de canalizarile infundate, de apa murdara de la robinete sau de inexistenta unui loc de parcare. Asta in ciuda faptului ca traiesc intr-un cartier aflat aproape de centrul orasului.

              Strada Alecu Russo pare ca e uitata de lume. Chiar daca pe ea locuiesc mii de bacauani, platitori de taxe si impozite, care nu-si doresc decât sa traiasca in conditii decente, de oras. Pe unde mergi vezi troturare sparte, strazi gaurite, masini parcate aiurea, mormane de pamânt, mizerie. In spatele blocului nr. 1 troneaza si un maidan plin de gunoaie, care la cea mai mica ploaie se transforma intr-o mare de mocirla, un loc pe care pot fi oricând construite un spatiu de joaca pentru copii sau o parcare. “E pacat ca nu se face nimic aici. O biserica, un bloc, nu stiu. Asa sta de ani de zile maidanul asta. Când ploua, noroiul e pâna la glezne. Nimic nu se face pe aici. Nimic”, si-a aratat indignarea Dumitru Burlacu, care locuieste intr-un bloc din zona. Oamenii vor acolo un parc, o biserica, un bloc pentru tineri, mai ales ca spatiul e generos. Altii vor sa se amenajeze chiar si un loc pentru amplasarea de tarabe, intrucât spun ca au mult de mers pâna la cea mai apropriata piata. “Ar fi bine sa se faca si un loc de joaca, nu stiu. Când e vremea rea e cel mai greu, ca nu poti sa mergi. E si o scoala aici in zona. Sa vedeti cum vin copiii, saracii de ei, plini de noroi pe papuci. S-a distrus totul in ultimii ani si nu se mai face nimic in loc”, ne-a spus si Violeta Minovici, mama unui baietel de 9 ani. Alti locatari, de pe aceeasi strada, se confrunta si cu alte probleme, respectiv câinii vagabonzi, apa murdara, lipsa caldurii in calorifere, termoizolarea blocurilor, care a ramas doar la stadiu de promisiune, si chiar de nesiguranta de a circula pe strada. “E greu pentru noi, cei de aici din zona. Suntem si batrâni, nu avem piata, abia mergem pe trotuarele astea sparte. Sa mai vina si pe aici conducerea orasului, sa vada in ce conditii traim”, ne-a declarat trist si Constantin Pintilie, un batrân trecut bine de 70 de ani. Locuitorii de pe strada Alecu Russo se simt ai nimanui. Asta in ciuda faptului ca traiesc intr-un cartier aflat aproape de centrul orasului Bacau, care se vrea a fi unul modern, european.
              Roxana Neagu

              Firma lui Daianu a facut strategia judetului Bacau

              Un judet, doua strategii

              Judetul Bacau se poate lauda cu o strategie de dezvoltare realizata de firma reputatului finantist Daniel Daianu. Societatea este liderul unui consortiu care a câstigat contractul de elaborare a strategiei, contra sumei de 700.000 RON (7 miliarde lei vechi). Judetul va beneficia de inca o strategie, doar pentru sectorul economic, care va fi realizata de o firma din Iasi pentru suma de 560.000 RON (5,6 miliarde lei vechi). Reprezentantii Consiliului Judetean afirma ca documentele nu se bat cap in cap, desi au unele capitole comune.

              Strategia de dezvoltare durabila a judetului Bacau pe intervalul de timp 2009 – 2021 a fost realizata de un consortiu condus de firma GEA Strategy & Consulting SA, apartinând lui Daniel Daianu, fost ministru de finante in perioada 1997 – 1998. Din consortiul care si-a adjudecat contractul privind elaborarea strategiei mai fac parte firmele Agora Est Consulting SRL din Bucuresti, respectiv Expert Market SRL din Bacau. Din actionariatul liderului de consortiu – GEA – mai fac parte alti doi reputati economisti români: Dragos Pâslaru, respectiv Liviu Voinea. Valoarea proiectului se ridica la 700.000 RON. Potrivit presedintelui Consiliului Judetean Bacau – Dragos Benea – documentul strategic poate deveni "o caramida pusa la viitorul economic al judetului". Seful CJ a apreciat ca strategia este perfectibila. "Am mai spus-o ca de strategie se va ocupa o firma cu experienta in astfel de proiecte. Documentul rezultat este perfectibil, dar este un punct de plecare. Am convingerea ca aceasta strategie merita atentia tuturor factorilor politici si administrativi", a declarat Benea.
              In aceelasi timp, CJ Bacau asteapta finalizarea unei alte strategii judetene, de aceasta data pe sectorul economico-social. A doua strategie a judetului este realizata de o firma din Iasi, Addvances SRL contra sumei de aproximativ 560.000 RON. Seful CJ a explicat ca documentele nu se bat cap in cap, chiar daca se suprapun la anumite capitole. "Eu ma bucur ca materialele se realizeaza cu alti bani decât cei ai judetului. Documentele se suprapun pe anumite capitole, dar sunt de parere ca daca am putut sa facem acest proiect cu alti bani decât cei ai judetului trebuia s-o facem. Nu trebuie lasat neatins orice banut pe care am putea fi eligibili prin proiectele pe care le facem", a mai spus Benea.

              Strategii de 12 miliarde pentru penultimul judet din regiune

              Cele doua strategii comandate de Consiliul Judetean insumeaza peste 12 miliarde lei vechi si reprezinta o premiera pentru institutia care guverneaza judetul. Documentele au fost elaborate pe fondul unui picaj economic evident inregistrat de judetul Bacau care a ajuns penultimul in regiune din punct de vedere economic. La sfârsitul lunii octombrie, conducerea Directiei Statistice a prezentat un raport sumbru privitor la principalii indicatori economici ai judetului. "Daca pâna acum doi ani puteam spune ca suntem unul dintre judetele importante din regiune, cam de doi ani Bacaul se afla intr-o cadere economica. Au disparut platformele industriale, iar ca judet am pierdut pentru ca o pondere mare in economia judetului o constituia productia industriala. Iasiul ne-a depasit din punctul de vedere al dezvoltarii serviciilor. Productia industriala din 2010 a scazut cu peste 23 la suta fata de 2008", a declarat Eugenia Harja, directorul DJS Bacau. Ea a mai precizat ca si la capitolul investitii directe judetul nu sta stralucit, Neamtul si Suceva inregistrând progrese vizibile in ultimii doi ani. "Daca Rafo va functiona la capacitate maxima s-ar putea sa aveti o surpriza. Economia se va ridica din nou. Nu spune nimeni ca indicatorii de la statistica nu sunt reali. Judetul a fost puternic industrializat. Acum nu mai e", a mai declarat Dragos Benea.

              Ce contine documentul elaborat de GEA Strategy

              Pe site-ul CJ Bacau a fost publicat documentul asa cum arata el dupa parcurgerea câtorva pasi: hotarârea CJ, obtinerea finantarii, gasirea unei firme specializate care sa elaboreze strategia, intâlniri ale specialistilor firmei cu specialistii nostri din diverse domenii – agricultura, IMM, protectie sociala, infrastructura etc. -, culegerea datelor privind realitatea existenta si, in fine, conturarea unor tendinte. Primele doua capitole sunt “Profilul monografic al judetului Bacau” si “Radiografie a situatiei economico-sociale”. Gasesti, pe parcursul a 172 de pagini, date pe care le poti obtine si de la Directia Judeteana de Statistica (DJS) Bacau, o institutie care chiar se pricepe sa faca studii, si o multime de tabele, grafice, desene. Jumatate din strategie e alocata, asadar, insiruirii de cantitati, distante, procente, hectare, numar de indivizi, ani de scolarizare etc. Dupa descrierea disparitatilor si tendintelor de dezvoltare, gasim o analiza swot (“puncte tari” vs “puncte slabe”), pe sase pagini, a economiei, agriculturii si turismului. Abia de aici incolo urmeaza strategia propriu-zisa, care o ia de la capat cu analizele. In fine, vine vorba si despre obiective. Avem 5 obiective strategice orizontale si 4 obiective strategice verticale. Cele verticale sunt “Cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar, forestier si dezvoltarea rurala”, “Dezvoltarea mediului de afaceri local si accelerarea procesului de reconversie industriala”, “Valorificarea resurselor energetice regenerabile” si “Promovarea convergentei în dezvoltarea judeteana si cresterea incluziunii sociale.” Obiectivele orizontale sunt “Cresterea productivitatii economiei prin dezvoltarea resurselor umane”, “Extinderea capacitatii infrastructurii de a sprijini economia cu scopul îmbunatatirii calitatii vietii în judetul Bacau”, “Cresterea capacitatii administratiei bacauane de a contribui la dezvoltarea durabila a judetului”, “Îmbunatatirea serviciilor de sanatate si educatie în sprijinul societatii bazate pe cunoastere”, “Protejarea mediului si asigurarea dezvoltarii durabile”. “Strategia de dezvoltare durabila a judetului Bacau” a fost postata pe site-ul CJ, la rubrica “Noutati” pentru a fi dezbatuta public. Bacauanii sunt invitati sa citeasca strategia si sa vina cu idei de imbunatatire a acestei variante. “Asteptam cu interes sugestiile dumneavostra la adresele de e-mail: piu@csjbacau.ro si manuela.antohi@csjbacau.ro”, se arata in invitatia CJ Bacau. Prima dezbatere publica asupra strategiei de dezvoltare a judetului va avea loc pe 25 noiembrie, insa propuneri de imbunatatire se vor putea face permanent, pâna in 2021.
              Silvia Patrascanu
              Lucian Bogdanel

              Estetica unei sarbatori

              20 de ani in trei zile fierbinti

              Vineri, 12 noiembrie, au continuat manifestarile dedicate implinirii a 20 de ani de la infiintarea Centrului International de Cultura si Arte “George Apostu” cu Spectacolul Cartii si Masa rotunda Cultura incotro? Au fost lansate mai multe carti extrem de valoroase pentru spiritualitatea româneasca, daca ar fi sa amintim volumul Dictionarul de Cultura Poetica, Eminescu, semnat de prof.univ.dr. Viorica S. Constatinescu, de la Universitatea din Iasi, Elegiile fiului risipitor si Somn de lup, ale scriitorului basarabean Valeriu Matei, dar si romanul Tema pentru acasa, primul semnat de poetul de peste Prut Nicolae Dabija, Vernisaje selective, de criticul Valentin Ciuca, volumul C.D. Zeletin – 75, Bulicherii si sfârâiace (din capu’ unui actor autohton), autor fiind cunoscutul actor iesen Dionisie Vitcu si, nu in ultimul rând, Spectacolul istoriei critice… manolesciene, al profesorului bacauan Grigore Codrescu. Tot cu aceasta ocazie a fost lansat si numarul 35 aniversar al revistei Vitraliu, editata de Centrul “Apostu”. Cu un sumar extrem de bogat si divers, in paginile revistei semneaza academicienii Razvan Teodorescu, Alexandru Zub si Mihai Cimpoi, regizorul Mircea Marin. Un articol cu un continut profund, mai bine zis o analiza pe tema autenticitatii culturii, apartine profesorului Grigore Smeu, insa nu lipsesc semnaturile unor poeti si scriitori bacauani: Val Manescu, Cornel Galben, Grigore Codrescu, Marius Manta, dar si a profesorilor Vasile Spiridon, Stefan Munteanu, Simona-Andreea Sova, Ioan Mitrea. De semnalat sunt si creatiile poetice ale lui Ion Fercu, Ioan Tudor Iovian, C.Th. Ciobanu.
              Masa rotunda Cultura incotro? a reunit opinii si analize ale unor oameni ai condeiului, artisti, critici de arta, precum Pavel Susara, Valentin Ciuca, prof. Ioan Micu, Nicolae Cretu, C.D. Zeletin. Nici ca se putea mai fericit, cele trei zile de cultura, de spirit, de idei, de gânduri s-au incheiat cu vernisajul expozitiei “Personajul din atelier – 21 de ani de sculptura” a artistului plastic Aurel Vlad, un sculptor care se afirma in anii ’80, fiind un maestru al slefuirii pietrei, lemnului si fierului, cu opere monumentale, multe din creatiile lui fiind achizitionate de prestigioase institutii de cultura europene.
              Daca la finalul fiecarei zile de activitati, invitatii Centrului, dar si spectatorii ocazionali au fost martorii unor concerte sustinute de Ansamblul ARCHAEUS, dirijor Liviu Danceanu, si de Filarmonica “Mihai Jora”, sub conducerea maestrului Ovidiu Balan, in ultima zi a concertat Ansamblul “Plaiurile Bistritei”, condus de Petre Vlase.
              Gheorghe Baltatescu

              Cinci mentiuni pentru elevii bacauani la Concursul National de Matematica-Fizica „Vranceanu – Procopiu”

                Cea de-a XII-a editie a Concursului National de Matematica-Fizica "Vranceanu – Procopiu" s-a desfasurat in aceste zile in Bacau, oras gazda, in perioada 11-14 noiembrie. Au participat elevi si profesori de specialitate din intreaga tara, care s-au reunit la Colegiul National "Ferdinand I", locul de desfasurare a testarilor scrise si sesiunilor de comunicari stiintifice. Deschiderea oficiala a evenimentului a avut loc vineri seara, de la ora 18.00, la sala "Ateneu" Bacau. “Pe total, au participat 97 de elevi, 18 profesori insotitori si alti 20 de profesori de la Comisia Centrala a Ministerului Educatiei, a explicat prof. Nicu Harasemnciuc, inspector scolar pentru fizica la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Concursul s-a desfasurat pe trei probe: concursul «Vranceanu – Procopiu», la care s-au inscris 66 de elevi din clasele IX-XII, si doua concursuri tip olimpiada internationala, de Fizica si Matematica, la care au fost 31 de elevi, din toate clasele, pentru ca subiectele au fost aceleasi.” Au venit in Bacau elevi si cadre didactice din Bucuresti, Brasov, Buzau, Arges, Dimbovita, Vrancea, Vâlcea, Suceava, Botosani, Neamt, Teleorman si Giurgiu. Din judetul Bacau au participat 11 elevi, 4 de la colegiile din Onesti si 7 din liceele bacauane. Pe total s-au acordat 35 de premii. Bacaul a obtinut 2 mentiuni la clasa a IX-a (Alexandru Mocanu si Stefan Popa, de la Colegiul National “Ferdinand I” Bacau), o mentiune la clasa a X-a (Andrei Bleahu – Colegiul “Gr.Moisil” Onesti) si doua mentiuni la clasa a XI-a (Ioana Plesca – Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau si Georgiana Rosca – Colegiul “D.Cantemir” Onesti). Pentru premiul I s-a acordat suma de 120 lei, pentru premiul II – 90 lei, premiul III – 65 lei, iar pentru mentiune – 50 lei. (Roxana N.)

                Note de 10 cumparate cu bani

                  Competentele elevilor sunt evaluate mult prea costisitor. Din fondurile parintilor

                  Concursurile scolare, extracurriculare, cu taxa, s-au inmultit de la an la an, iar banii pe care trebuie sa-i scoata din buzunar elevii sunt din ce in ce mai multi. Tolerate de Ministerul Educatiei, acceptate de profesorii organizatori, aceste pseudo-competitii ascund de fapt adevarate “fabrici de facut bani”.

                  Desi vor sa para actiuni competitive, inspirate din olimpiadele si concursurile scolare, activitatile extracurriculare organizate de scoli storc bani grei din buzunarele elevilor si parintilor. “Patrula Eco”, “Sa invatam matematica”, “Cangurul Matematic”, “Smart”, "Cangurul lingvistic", “Micul Matematician” sau “Genius Logicus”, sunt doar câteva dintre concursurile la care sunt cooptati elevii, dar care se bazeaza pe sumele pe care tot ei le platesc, nu pe fonduri din sponsorizari. La acestea se adauga alte zeci de activitati de desen, limba engleza, limba româna sau alte discipline, unde taxele de participare sunt de cel putin 20 lei pentru fiecare copil si ajung chiar la 50-70 lei. Directorii de scoli organizatori gasesc imediat scuza si spun ca banii sunt necesari pentru emiterea de diplome, plata premiilor si protocolul invitatilor, insa mare parte a banilor se duc de fapt in buzunarele organizatorilor si fundatiilor care incheie protocoale de colaborare cu scolile. Si premiile finale sunt de nimic: mape de prezentare, pixuri, caiete, diplome de participare sau, în cel mai bun caz, o suma modica de 100-150 lei, pentru premiul I, de exemplu.

                  Masinaria e simpla. Finalul: un 10 in catalog

                  Cert este ca, in ultimii ani, concursurile scolare s-au înmultit precum ciupercile dupa ploaie. Numai intr-un singur an scolar, un parinte trebuie sa suporte chetuielile pentru cel putin 7 astfel de concursuri. Fortati de imprejurari, multi dintre elevi participa la aceste actiuni pentru ca – si ne-au spus multi acest lucru – se aleg cu o nota de 10 in catalog la disciplina de concurs. Numai daca participa. Practic, se cumpara notele. Iar cauza nu o reprezinta spiritul competitiv al elevilor, ci, mai degraba, alergatura profesorilor dupa bonificatii. Masinaria e simpla si explicata pe toate site-urile de specialitate: o fundatie încheie un acord de parteneriat cu Ministerul Educatiei si apoi organizeaza concursul. Pentru aceasta, în comitetul de organizare e cooptat si un inspector de specialitate. Apoi se trimit anunturi în toate scolile, educatorii si cadrele didactice se transforma în agenti comerciali, profesorul aduna banii de la copii si ii preda fundatiei, fara sa i se elibereze vreo chitanta.

                  Ministerul Educatiei s-a trezit in ultimul ceas

                  La inceputul acestei luni, Ministerul Educatiei a transmis in teritoriu, catre toate inspectoratele scolare, circulara nr. 50.470/ 03.11.2010, prin care isi arata acordul si sustine ideea desfasurarii unor astfel de activitati competitionale, fara finantare de la ministerul de resort, insa in masura in care "oferta initiatorilor se incadreaza in directiile generale prezente in politica educationala nationala si are ca rezultat stimularea spiritului de competitie si dorinta de afirmare a elevului, la potentialul sau maxim." In plus, se mai spune in adresa, inspectoratele scolare au obligatia de a monitoriza constant eficienta tuturor acestor initiative (grafic de desfasurare, gradul de participare, rezultate obtinute etc.), care nu trebuie sa aglomereze programul scolar si sa produca suprasolicitarea intelectuala si fizica a elevilor. In plus, ceea ce este cel mai important, aceste concursuri "nu trebuie sa se defasoare prin constrângerea elevilor in vederea inscrierii la cât mai multe concursuri si nici sa se efectueze pregatiri contra-cost." Aceste informatii au fost transmise de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau catre toate unitatile de invatamânt, care au obligatia de a afisa adresa in cancelarii. Efectul noii masuri il vom urmari si noi.

                  Roxana Neagu

                  “Nu vreau sa-i cumpar copilului meu notele”

                  “Aceste concursuri scolare ne secatuiesc de bani, de parca nu era de ajuns ca renovam clasele si le mobilam, ca trebuie sa cumparam manualele si o multime de caiete speciale. Aproape in fiecare saptamâna cere copilul bani pentru concursuri. Se organizeaza pentru toate obiectele, iar noi, parintii, suntem buni de plata. Sunt de acord, elevii trebuie testati, dar de ce trebuie sa platim pentru concurs? Sistemul de invatamânt nu are interes sa descopere elevi talentati si bine pregatiti? Prin aplicarea taxelor sunt impiedicati sa participe elevii care nu au bani sa le achite. Eu stiu ca exista câteva concursuri traditionale, organizate de Ministerul Educatiei. Cele care au fost inventate in ultimii ani mi se par niste escrocherii la care sunt partasi de la angajati ai ministerului, care le avizeaza, pâna la inspectoratele scolare si profesorii implicati in desfasurarea lor pe plan local. Nu mi se pare corect ca elevilor li se promite nota 10 la materia respectiva, indiferent de punctajul obtinut la concurs. Eu nu vreau sa-i cumpar notele copilului meu. Vreau sa invete la scoala, iar daca este bine pregatit sa fie selectat pentru a participa la concursuri.”
                  Marilena S., mama unui elev de clasa a VI-a, la o scoala din Bacau

                  “Punctul de vedere al Ministerul Educatiei este si al nostru. Vom urmari ca elevii sa nu fie obligati sub nicio forma sa se inscrie si sa participe la aceste competitii, alegerea apartinându-le. In plus, cadrele didactice nu trebuie sa conditioneze acordarea notelor sau calificativelor de inscrierea la aceste concursuri scolare sau de cumpararea de auxiliare didactice. Activitatea de pregatire a participarii elevilor la concursuri scolare se va desfasura gratuit, in afara orelor de curs. Oricare ar fi rezultatele obtinute de elevii participanti, cadrele didactice vor aprecia efortul si dorinta acestora de pregatire pentru obtinerea de performante, dar in niciun caz nu trebuie suprasolicitat elevul si scazut randamentul scolar.”
                  prof. Cristian Cuciac, inspector scolar general adjunct ISJ Bacau

                  Fotbal, Liga a lll-a: Greu, dar bine!

                  Ceahlaul ll Piatra Neamt – FCM Bacau 1-2 (1-0)

                  Stadion: “Ceahlaul”, teren sinttic. Spectatori: aproximativ 70. Au inscris: STAICU (min. 38), respectiv LIPOVANU (min. 53) si VRACIU (min. 60). Suturi la poarta: 5-11 (pe poarta: 2-5).
                  Cornere: 1-3.
                  Ceahlaul II: Barna – Apetrei, Rotaru, Gorea, Staicu – Marc (min. 70 Tabacaru), Diaconu, Bordeianu (min. 80 Hapciuc), Ciocoiu (min. 36 Chitosca) – Gheorghiu, Bobic (min. 66 Moldovan).
                  FCM Bacau: Stamatin – Codreanu (min. 81 Curiliuc), Lozneanu (min. 67 Luncanu), Ursu, Eudean – Apostol (min. 86 Bursuc), Intuneric (min. 64 Apostu) – Lipovanu, Mihalachioaie, Vraciu – Boghian.
                  Cartonase galbene: Boghian (min. 55), Gheorghiu (‘56) si Rotaru (‘80).
                  Arbitri: Iulian Andronache (Bârlad) – Stefan Tudoarche (Iasi), Zoltan Simo (Cristuru Secuiesc).

                  Piedica

                  Pentru FCM Bacau, ultima deplasare a turului s-a dovedit si una dintre cele mai dificile. Daca nu chiar cea mai grea! Vineri, la Piatra Neamt, fruntasa Seriei l s-a potcinit in prima repriza pe un teren care ii displace  (cu iarba sintetica) si contra unui adversar tânar, dar entuziast precum Ceahlaul ll. Condusa la pauza, echipa lui Ghita Poenaru si-a revenit in partea secunda, când a aratat, in sfârsit, a lidera, basculând rezultatul (2-1), prin reusitele lui Lipovanu si Vraciu.

                  Surpriza

                  Oaspetii au inceput in forta, dar lipsiti de idei. In aceste conditii, iuresul din start s-a transformat in atacuri pozitionale, fara sut si, implicit viitor. Nemtenii, in schimb, au stat la cutie, asteptând momentul ripostei. Iar acesta nu a intârziat. In minutul 28, Ciocoiu a tintit transversala dintr-o lovitura libera, pentru ca zece minute mai târziu, fundasul stânga Staicu, sa se desprinda de Lipovanu si sa-l invinga pe Stamatin cu un sut la coltul scurt, stabilind scorul pauzei: 1-0.

                  Altceva

                  Alta muzica la reluare. Nu chiar punk-rock, dar nici lalaiala din primele 45 de minute. In minutul 53, o pasa inteligenta a lui Boghian l-a lansat pe LIPOVANU pentru 1-1. Dupa alte sapte minute, o alta cursa sanatoasa, de data aceasta a lui VRACIU a fost finalizata cu un spit de 2-1 la coltul lung. Pâna la final, “galben-albastrii” puteau sa faca scor, dar pe lânga faptul ca li s-a anulat un gol perfect valabil, au ratat in nestire. Bacaul invinge astfel cu 2-1 si incheie seria deplasarilor. Cu greu, dar bine!

                  Dan Sion

                  Poe: „Mai greu decât ne asteptam”

                  Antrenorul Bacaului, Gheorghe Poenaru a suferit din greu in prima repriza a meciului cu Ceahlaul II. “Probabil ca jucatorii mei au crezut ca pot câstiga acest joc doar mergând pe teren”, a declarat Poe, care se astepta, totusi, la o replica indrazneata din partea Ceahlaului II: “Stiam ca va fi un meci greu, dar nu ma asteptam sa fie intr-atât de de dificil”. Poenaru a marturisit ca a incerct sa-si pastreze calmul pe durata pauzei, atunci când le-a expicat elevilor sai ca” tot ce am jucat in prima repriza a fost gresit si ca trebuie sa depunem mult mai mult  efort”. Sintetizând, antrenorul “galben-albastrilor” s-a declarat multumit de victorie, gasind un alibi pentru startul ineficient de meci in “starea de oboseala pe care echipa o acuza dupa 12 etape de campionat”. (Dan S.)

                  Mâine, cu Cetatea

                  Pentru FCM Bacau, turul de campionat se va incheia mâine, atunci când va primi Cetatii Târgu-Neamt. Aflat in programul ultimei etape a turului, jocul cu Cetatea Tg. Neamt a fost devansat, la solicitarea FCMului. In etapele a 13-a si a 14-a, bacauanii vor sta, ca urmare a retragerii din campionat a adversarelor Cetatea Suceava si FC Willy. (D.S.)

                  In sfârsit, victorie! Aerostar – Otelul II Galati 2-1

                  Dupa o serie de jocuri bune, dar lipsite de victorie, Aerostar a spart, in sfârsit gheata! “Aviatorii” s-au impus vineri, acasa, cu 2-1 in fata Otelului ll Galati, echipa care isi pierde din forta departe de propriul teren. Bacauanii au deschis scorul in minutul 8 prin autogolul lui Stoica si l-au majorat la un sfert de ceas dupa reluarea jocului, prin executia de exceptie lui Varea, care a sutat imparabil la vinclu din afara careului. Elevii lui Gogu Munteanu puteau sa se desprinda, insa au ratat cu nonsalanta. Si cum ocaziile se razbuna, Miron a redus din handicap, iar pe final, oaspetii au fost la un pas de a reusi egalarea, Dumitriu, respingând de pe linia portii.
                  Aerostar: Cernat – Varea, Balaita, Strungariu, Sentes – Gândulescu (min. 75 V. Gheorghe), Dumitriu (min. 70 Danciu), Dragota (min. 85 Guceanu), Boghian – R. Cojocaru, Carp (min. 30 Dutciuc). (D.S.)

                  Le-au pus dop: CS Panciu- SC Bacau 0-4

                  Meci fara istoric la Panciu, acolo unde Sport Club a “bisat” succesul la patru goluri diferenta reusit in urma cu doua saptamâni, la Târgu-Neamt. De data aceasta a fost 4-0 la capatului unui joc cu sens unic. Oaspetii si-au facut viata usoara inca din primul minut, atunci când au reusit sa deblocheze tabela prin reusita lui Ungureanu. Milovanovic a stabilit scorul pauzei, pentru ca in partea secunda, trupa lui Ciprian Panait sa puncteze in alte doua rânduri prin Adascalitei, in urma unei faze fixe si Dragan, la capatul unei actiuni de contraatac.
                  SC Bacau: Satco – Radutoiu, Matei, Adascalitei, Dobârceanu – Doicaru, Bamba, Vasiliu, Milovanovic – Dragan, Ungureanu. Au mai evoluat: Geaman, , Dediu, Petrea, Pricop. (Dan S.)

                  Succes categoric: FCM Onesti – Luceafarul Mihai Eminescu 3-0 (1-0)

                  Desi inainte de meciul cu Luceafarul, onestenii aveau emotii ca aceasta echipa (ce nu a obtinut inca nicio victorie in campionat) se va apara aglomerat, cu totul alta a fost desfasurarea partidei, botosanenii iesind ciuruiti cu 3-0 de pe stadionul CSM. Victoria insa nu a fost obtinuta asa usor, revenirea de dupa pauza a onestenilor facând ca oastea finantato rului botosanean Petru Filip sa cedeze. Gazdele au inceput meciul cu impresia ca si-au facut temele si in min. 3 au deschis scorul prin transformarea unui penalty de catre Tofan (acordat in urma unui hent in careu). In min. 8 Lupu nu a reusit reluarea dupa executia cu bolta a unei lovituri libere de la 35 m de catre Talpan. In min. 12 Corman a fost blocat la marginea careului, pentru ca in min. 14 Orasanu sa trimita primul sut spre poarta onestenilor. Elevii lui Florin Pavel nu au mai putut minute in sir sa desfaca apararea oaspetilor si au gafat la actiunile de atac. Pe fondul unor greseli personale, Gradinaru a ajuns in careul onestean a centrat lejer iar Ciuclea a salvat din apropierea radacinei barei inscrierea unui gol de catre Vatafu.
                  Repriza a doua a fost cu totul alta. In min. 47 Talpan a sutat cu putere iar portarul oaspetilor a boxat balonul in afara terenului, iar in min. 50 Pântea, de la 5 metri, a trimis balonul peste poarta. La o faza din min. 54 Corman nu a reusit sa atinga un balon la care s-a inaltat pentru a-l prinde portarul Luca. Un “un-doi” Corman – Pântea s-a finalizat cu o ratare de la doar 3 metri de poarta. Introducerea in teren a lui Cristi Borcescu a largit aria atacurilor onestene, pe ambele flancuri. La o centrare a lui Braescu, portarul oaspetilor se remarca la sutul trimis in coltul scurt de Borcescu (min. 58). Jucatorii onesteni, prin multitudinea ratarilor si-au facut jocul greu. Astfel, in min. 63 Cristi Borcescu a executat pe jos, slab, o lovitura libera iar la o faza de atac a oaspetilor Dima a comis hent la 30 de metri de poarta si Ciuclea s-a remarcat la sutul puternic expediat de Orasanu. Dupa ce in min. 67 Pântea a ratat iarasi singur din careu, in min. 69 onestenii au reusit sa inscrie cel de-al doilea gol al meciului. La capatul unei curse solitare de-a lungul terenului Talpan a centrat la Pântea si acesta, cu o reusita lovitura de cap, a trimis balonul in plasa. De la acest moment oaspetii au facut eforturi disperate pentru a se apara si onestenii si-au creat noi actiuni de atac prin Borcescu (min. 73 – sut puternic de la 30 m) si Baboi, care a presat mult apararea adversa. Dupa o actiune de figuranti in careul onestean al oaspetilor (finalizata cu un sut mult peste poarta trimis de Tataru), in min. 85 onestenii reusesc inscrierea celui de-al treilea gol, dupa un sprint al lui Talpan balonul strecurându-se pe sub portarul Luca. In finalul meciului fiecare echipa si-a mai trecut in cont câte o ocazie: botosanenii au reluat din apropierea portii iar Ciuclea a retinut cu siguranta (in min. 88) iar in min. 90, la o centrare in fata portii a lui Borcescu, Talpan si-a dorit inscrierea unui gol dar nu a reusit.
                  FCM Onesti: Ciuclea – Dima, Aghiorghiesei, Mihaies, Sofrone (’50 Cristi Borcescu) – Corman (’87 Postolica), Tofan, Braescu, Pântea (’73 Baboi) – Lupu, Talpan.

                  I. Moraru

                  Clasament seria I
                  1. FCM Bacau 12 10 2 0 35-9 32 (+17)
                  2. SC Bacau 10 8 1 1 23-6 25 (+10)
                  3. Petrotub Roman 10 7 1 2 14-6 22 (+10)
                  4. Otelul II 12 6 2 4 15-12 20 (+5)
                  5. Aerostar 11 5 2 4 21-22 17 (-1)
                  6. CSM Pascani 11 5 2 4 16-20 17 (-1)
                  7. Poli Galati 10 5 1 4 12-11 16 (-2)
                  8. FCM Onesti 10 4 1 5 13-15 13 (-2)
                  9. Ceahlaul II 10 3 2 5 11-12 11 (-4)
                  10. Rapid Suceava 10 3 1 6 13-16 10 (-5)
                  11. Cetatea Tg Neamt 10 3 1 6 9-18 10 (-5)
                  12. CSM Focsani 10 3 0 7 8-18 9 (-6)
                  13. CS Panciu 10 1 1 8 11-20 4 (-14)
                  14. Luceafarul 10 0 3 7 6-22 3 (-12)

                  Karting: Denis Marcu, primul in Trofeul „Ayrton Senna”

                  Leaga victoriile

                  Sezon plin pentru Denis Marcu. La propriu si la figurat. Pilotul asistat tehnic de Selena Motor Sport Bacau aduna un succes dupa altul. In 2010, Marcu a devenit campion mondial, cucerind WSK Master Series, s-a impus din nou in competitia interna si in cea sud-est-europeana si, mai nou, a iesit invingator si in prima etapa a Trofeului “Ayrton Senna”, din Italia. “Este foarte important ca legam victoriile”, a punctat directorul sportiv al Selenei Motor Sport,
                  Vladimir Bortov.

                  5 secunde fata de locul 2

                  Ultimul succes al lui Denis Marcu, cel din runda inaugurala a Trofeului “Ayrton Senna”, a fost repurtat ieri, pe circuitul napoletan de la Sarno. Un kartodrom pe care Marcu il cunoaste foarte bine, el impunându-se aici si in editia din acest an a Cupei Vezuviului. La Trofeul “Ayrton Senna”, pilotul lansat de Selena Motor Sport nu a lasat nicio sansa adversarilor sai de la clasa Mini. A obtinut cel mai bun timp in sesiunile de calificare si a incheiat cursa la o diferenta de cinci secunde fata de urmatorul clasat!

                  Sarno, Conca, Barcelona

                  La finalul acestei saptamâni, Denis Marcu va lua startul in etapa a doua a competitiei de la Sarno, pentru ca ulterior sa bifeze participari la alte curse de top: la Conca, de asemenea in sudul Italiei si apoi la Barcelona, in Cupa Campionilor. “Sper sa inchei anul cu alte victorii”, a declarat pilotul român, caruia prestigioasa revista “T Kart” i-a dedicat un amplu reportaj in editia din luna noiembrie. Articolul din “T Kart” vine dupa cel realizat in urma cu putin timp de o alta importanta publicatie de profil, “Vroom”. (Dan Sion)

                  ULTIMELE ȘTIRI