Telenovela Gepex continua si la Brasov

Un notar si un afacerist din Bacau au calitatea de intervenienti in litigiul privind jaful imobiliar petrecut la Strandul Tineretului. In toamna anului trecut, dosarul a fost stramutat de la Curtea de Apel Bacau la Curtea de Apel din Brasov. Carmen Zaharia Ciorcila, respectiv Vasile Nita, au "pledat" in favoarea societatii Gepex, controversatul concesionar al Strandului Tineretului, precizând ca sunt multumiti de serviciile oferite la patinoarul firmei. In replica, avocatii care au contestat legalitatea hotarârii de Consiliu Local ce permitea concesionarului Gepex sa ridice un incubator de afaceri la strand sustin ca fondul cauzei nu se refera la calitatea serviciilor oferite de patinoar.

Litigiul privind jaful imobiliar de la Strandul Tineretului, stramutat in toamna trecuta la Curtea de Apel Brasov, capata accente de telenovela. Doi bacauani, un notar si un afacerist, s-au "oferit" sa fie intervenienti in litigiu de partea societatii Gepex SRL, care a concesionat in 2006 Strandul Tineretului, sub obligatia de a-l moderniza si transforma in parc de distractii. Cei doi intervenienti, notarul Carmen Zaharia Ciorcila si afaceristul Vasile Nita, proprietarul firmei de confectii Tricotex, s-au declarat multumiti de serviciile oferite de… patinoarul amenajat de societatea Gepex SRL. Asta, in conditiile in care fondul cauzei stramutate la Curtea de Apel din Brasov se refera la contestarea legalitatii unei hotarâri emisa de CL Bacau prin care concesionarului Gepex i se permitea sa construiasca un incubator de afaceri pe locul strandului.

"Am abonament, sunt multumit"

Abordata de jurnalistii Desteptarii, notarita Carmen Zaharia Ciorcila a refuzat sa exprime un punct de vedere oficial vizavi de calitatea de intervenient in proces. "Nu am disponibilitatea sa va dau un raspuns oficial. Nu simt nevoia sa fiu mai cunoscuta decât sunt in prezent", a afirmat Ciorcila. Ea a lasat insa de inteles ca litigiul format in jurul concesionarii Strandului Tineretului este "o lichidare de conturi" care nu ar avea legatura cu argumentele juridice. De cealalta parte, Vasile Nita, patronul Tricotex SRL, a declarat ca interventia in proces nu este facuta cu un scop ascuns. El a afirmat ca este abonat la patinoarul Gepex si ca este multumit de serviciile oferite de societate. "Am fost la patinoar, merg in continuare si sunt multumit. Nu am niciun interes ascuns. Singurul meu motiv e ca am abonament la Gepex si sunt multumit de serviciile de la patinoar", a spus Nita.

"Fondul problemei nu priveste distractia de la patinoar"

Dan Nitu, avocatul alesilor locali PSD care au contestat in instanta hotarârea ce favoriza societatea Gepex, afirma ca cererea de interventie in proces a notarului Ciorcila si a afaceristului Nita nu priveste cauza aflata pe rol. Nitu a apreciat ca nivelul de calitate a serviciilor oferite la patinoarul Gepex nu are legatura cu problema concesionarii. "Noi ne plângem ca Gepex nu vrea sa modernizeze bazinele de inot si vrea sa faca Centru de Afaceri. Gepex nu mai are treaba cu prevederile initiale ale contractului de concesionare. Un notar si un patron din Bacau ne spun astazi ca se dau cu patinele la Gepex, la cele mai mici preturi, si pentru asta toata lumea ar trebui sa fie fericita. Noi spunem ca patrimoniul Bacaului este iremediabil afectat, iar Strandul Tineretului este distrus in acest moment", a spus avocatul Dan Nitu.

Apropiata de interesele PNL

Numele notarului Carmen Zaharia Ciorcila a iesit la suprafata in momentul in care primarul Stavarache a decis sa transforme Ziarul de Bacau in oficiosul sau personal. Notarita a aparut, pentru o perioada, in actionariatul societatii editoare a oficiosului – Mediabac, firma aflata astazi in faliment si urmarita penal pentru stopaj la sursa. De asemenea, pentru o buna bucata de timp numele lui Ciorcila a figurat in structurile de conducere ale Companiei de Apa Bacau, pâna la fuziunea acesteia cu operatorul de utilitati "patronat" de Consiliul Judetean, Apa Serv.

Scrisori de amenintare pentru intervenienti

In vara lui 2010, zeci de bacauani – care au intervenit in litigiul initiat de alesii locali ai PSD – au primit scrisori din partea societatii Gepex, in care erau amenintati ca ar putea plati cheltuieli de judecata exorbitante daca demersul in instanta initiat de pesedisti ar fi fost câstigat de firma. Aproximativ 60 de bacauani au dobândit calitatea de intervenient in cadrul procesului demarat in 2008 de alesii social-democrati.

RUINA

Strandul Tineretului, distrus de clica PNL

In august 2006, Primaria Bacau batea palma cu Gepex SRL, cele doua parti semnând un contract de concesionare pe 25 de ani a Strandului Tineretului. Firma a transformat vechiul strand intr-un morman de moloz desi, potrivit clauzelor contractuale, trebuia sa realizeze un Parc de Distractii la standarde europene in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a concesionarii. Conform contractului devenit functional incepând cu data de 4 august 2006, concesionarul isi lua obligatia de a realiza un “Parc de Distractii” care urma sa cuprinda bazine de inot (sic!), teren de tenis, teren artificial de fotbal, patinoar, precum si un parc pentru copii. Durata de realizare a obiectivului de investitii a fost stabilita la maximum un an si jumatate (18 luni). Ulterior, hotarârea de Consiliu Local prin care s-a convenit concesionarea a fost amendata de câteva ori, de fiecare data in favoarea concesionarului. Acesta a primit tot timpul facilitati din partea muncipalitatii, construind in schimb doar un pationar si doua terenuri de fotbal. Bazinele au ramas la fel. In paragina. In 2008, din strand au rasarit mai multi piloni din fier beton. In baza autorizatiei de constructie nr.62, emisa in luna martie de compartimentul de specialitate al Primariei Bacau, Gepex a demarat o serie de lucrari fara a notifica insa Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC). Verificarile inspectorilor ISC au relevat ca firma care a efectuat concesionarea a schimbat de mai multe ori tema proiectului. La un moment dat, acelasi Vlasie dezvaluia ca a avut in intentie sa realizeze un incubator de afaceri cu bani de la Uniunea Europeana, insa proiectul a cazut. Pilonii au ramas. In august 2011 se vor implini 5 ani de la parafarea contractului de concesionare, fara ca societatea care a concesionat Strandul Tineretului – Gepex SRL – sa realizeze investitiile asumate prin contract. Asta, in timp ce sute de bacauani sunt obligati sa suporte, in fiecare seara – fie vara, fie iarna – zgomotul infernal ce razbate dinspre patinoarul si barul construite de firma in vecinatatea fostului strand.

Licitatie cusuta cu ata alba
Restaurantul a fost evaluat la 41,6 lei

La licitatia organizata de Primaria Bacau in 2006, vizând concesionarea Strandului Tineretului, au cumparat caietul de sarcini sase firme: Gepex, Ranfort Construct, Aurelio Construct, Koster, Complex Food si Vasion. În mod surprinzator, patru firme s-au retras din cursa pentru preluarea Strandului Tineretului, lasând loc doar celor doua firme ce apartin lui Gica Vlasie, Gepex si Vasion. 3,5 hectare au fost concesionate astfel în centrul orasului Bacau, pentru numai 50.000 lei (aproximativ 1,3 lei anual pe metru patrat). Concesiunea este pentru o durata de 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire. Pe cele 34.652 de metri patrati, bunurile au fost evaluate la 14.872 lei (aproximativ 3.000 de euro). Specialistii de la Primaria Bacau au evaluat cladirea la 3.341 lei, restaurantul la 41 lei, terasa acoperita la 411 lei, grupurile sanitare – 236 lei, câte 118 bucata. Cele trei bazine construite deja au fost evaluate la 4.967 lei, gardul de placi la 4.722 lei, iar portile metalice la 2.464 lei.
Lucian Bogdanel

Programul Rabla de reinoire a parcului auto national s-a incheiat inca de vineri, 21 ianuarie, desi programul pe anul 2010 este valabil pâna la sfârsitul lunii in curs. Asta pentru ca reprezentantii dealerilor au nevoie de 10 zile pentru validarea cupoanelor. Asa ca toti bacauanii care mai au inca vouchere si nu le-au valorificat pâna acum vor ramâne cu ele. La mijlocul lunii februarie va incepe insa programul Rabla 2011.

Programul Rabla 2010, inceput in primavara anului trecut, s-a apropiat de final. Desi, initial, programul trebuia sa se termine la sfârsitul lunii noiembrie 2010, termenul a fost prelungit pâna la sfârsitul lunii ianuarie. De pe data de 21 ianuarie 2011, dealerii auto nu au mai primit vouchere. Tremenul de finalizare este 31 ianuarie, insa programul este ca si incheiat. De cel putin 10 zile au nevoie dealerii pentru a valida cupoanele. Mii de bacauani, posesori ai unor masini mai vechi de 10 ani, au luat cu asalt centrele de colectare din judet inca din prima saptamâna si apoi s-au indreptat spre dealerii auto pentru a-si achizitiona un autoturism nou-nout. Programul de stimulare a innoirii parcului auto de anul trecut a venit si cu o noutate. Ministerul Mediului a propus ca in 2010 sa fie introdus un nou sistem de vouchere. Fiecare persoana fizica a putut prezenta trei cupoane, fiecare cu o valoare de 3.800 de lei, ceea ce inseamna o prima de casare de aproximativ 2.700 de euro. Conditiile au fost insa ca masinile casate sa fie mai vechi de zece ani si in stare de functionare atunci când ajung la centrul de colectare, iar in momentul in care masina veche a fost data la casat, proprietarul a primit cuponul direct de la Remat.

Buluc la centrele de colectare

Cele 40.000 de tichete acordate in toata tara la demararea programului s-au dat ca pâinea calda inca din primele zile. Motiv pentru care numarul acestora a fost suplimentat imediat, in total de trei ori pe tot parcursul programului. Bacauanii s-a inscris pe liste de asteptare, dornici sa mai prinda macar un voucher. Initial, cei care aduceau masinile vechi la centrele de colectare nu aveau toti intentia sa-si achizitioneze un autoturism nou cu voucherul de 3800 de lei pe care-l primeau in schimb. Cei mai multi luau tichetele pentru a le vinde mai departe celor interesati. Acum, la final, nu putini sunt cei care au ramas cu tichetele in bununar, numai bune de pus in rama. Dupa doar noua zile de la lansare, la nivel national au fost scoase din uz in jur de 16.000 de masini mai vechi de 10 ani. In judetul Bacau, la un singur centru de colectare se dadeau in jur de 24 de cupoane in fiecare zi. "Nu am crezut ca se vor termina tichetele asa repede. Anul trecut nu s-au dat atâtea masini. Am fost nevoiti sa mergem la Bucuresti de mai multe ori si sa suplimentam numarul acestora. La un moment dat mai aveam 100 de tichete si un numar de 200 de persoane pe lista de asteptare", a precizat Bogdan Dimitriu, director REMAT Bacau.

Peste 4500 de tichete in judetul Bacau

Pe tot parcursul programului, din totalul de peste 170.000 de vouchere Rabla, in judetul Bacau au fost distribuite mai bine de 4500 de vouchere, in 2010. Foarte multe, tinând cont de faptul ca pe toata perioada programului din 2009 au fost casate la nivel national in jur de 30.000 de autoturisme. Prin Programul Rabla 2010 au fost casate aproximativ 190.000 de masini mai vechi de 10 ani, in toata tara, iar numarul autoturismelor noi achizitionate prin program este de peste 60.000. De remarcat faptul ca peste 25.000 sunt marci produse in România.

Rabla a dezmortit piata auto

Programul de reinoire a parcului auto national 2010 s-a dovedit a fi un real succes. Asta pentru ca, desi piata auto a cunoscut scaderi pe parcursul anului trecut, Rabla a reusit sa puna din nou pe picioare vânzarile autoturismelor noi. "Programul Rabla 2010 a stimulat piata auto din România. Acesta a fost cel mai bun de pâna acum. Nu trebuie sa uitam ca piata auto a scazut cu 20 la suta in 2010, fata de 2009. Un avantaj l-a reprezentat faptul ca au fost acceptate trei vouchere si astfel bacauanii si-au permis sa isi schimbe masina veche, cu una noua. De mentionat este faptul ca toti clientii s-au prezentat la noi cu trei vouchere", a declarat Catalin Mardare, director Dedeman Automobile. In Bacau, in anul 2010 s-au vândut 945 de autoturisme marca Renault, Dacia si Nissan. La fiecare marca in parte, 70 la suta au fost achizitionate prin Programul Rabla.
Sinziana Filimon

Bacauanii vor sa faca economie

Criza se simte si in buzunarele bacauanilor. Chiar daca au pus ban pe ban sau voucher pe voucher pentru a-si achizitiona un autoturism nou, majoritatea au optat pentru motorizari cât mai mici, de 1,2, 1,4 sau 1,6. Din totalul de masini vândute 65 la suta au fost autoturisme pe benzina si doar 35 la suta au fost diesel.

Start Rabla 2011

Nici bine nu se incheie Programul Rabla 2010, ca si incepe cel din 2010. Acesta va demara in luna februarie si se va derula sub aceleasi reguli ca si cel de anul trecut. Tichetele vor avea tot valoarea de 3.800 de lei fiecare, iar doritorii vor putea prezenta pana la 3 tichete pentru achizitionarea unei masini noi. Daca pentru programul de anul trecut au fost alocate fonduri de peste 700 de milioane de lei, pentru 2011 a fost alocata suma de 400 de milioane de lei, ce va fi suplimentata in caz de nevoie.

Opt elevi olimpici dintr-un foc

Colegiul National “Gheorghe Vranceanu” si-a prezentat elevii olimpici care fac parte din loturile ce vor reprezenta Bacaul la fizica, limba engleza si chimie in etapa nationala. Sunt opt copii muncitori, ambitiosi, capabili de performanta, care vor duce renumele liceului in Arad, Iasi si Timisoara, orasele unde vor avea loc Nationalele pe aceste trei discipline.

Ioana, Teodora, Codrina, Anca, Geanina sau Raluca. Sunt doar câteva nume care vor duce faima Colegiului National “Gheorghe Vranceanu” in mai multe colturi ale tarii. Sunt elevi care au obtinut premii importante la olimpiadele scolare, copii ambitiosi, muncitori si capabili de performanta. Liceul are in acest moment opt elevi calificati in etapele nationale ale olimpiadelor de fizica, limba engleza si chimie. “Am participat la Judeteana de Fizica si acum ma pregatesc de Nationala. Insemana foarte mult pentru mine, un mod de a-mi testa cunostintele, de a fi in competitie mereu, dar si de a-mi face noi prieteni”, ne-a marturisit sincer Ioana Plesca, cea care participa acum pentru a cincea oara la olimpiada nationala de fizica. “Pentru mine e un vis implinit. Am o pasiune deosebita pentru limba engleza. Nu a fost necesar doar sa muncesc, ci sa ma distrez in timp ce muncesc”, a precizat si Geanina Cristian, olimpica la Engleza. “La acest nivel e multa munca. Pentru mine, aceasta calificare ma ajuta pentru ca imi asigura intrarea, fara examen, la mai multe facultati”, a completat si colega ei, Raluca Andrei. “A fost multa munca, mai ales ca a fost si o competitie strânsa. Voi mai merge si in alti ani, dar nu pe Engleza. Acesta e ultimul an pe aceasta disciplina”, ne-a spus si Anca Rujan.

Elevi si profesori in tot unitar

Rezultatele obtinute au in spate multa munca, ore intregi de pregatire continua, iar toti, elevi si profesori, au facut un tot unitar. “Acum am trei elevi im lotul national. E multa munca pentru ca e nevoie de multe eseuri, de multa citire, de lucrat an de an pentru ca elevii sa-si dezvolte abilitatile de ascultare, de vorbire, de comunicare”, a explicat prof. engleza Diana Popa. Fiecare isi doreste un singur lucru: ca tot acest efort conjugat sa se finalizeze cu premii si performante, care sa aduca prestigiu scolii. “Ioana Plesca este eleva mea, un copil foarte bun ca si calitate umana, ca talent. A demonstrat-o in toti acesti ani. Are un palmares impecabil. Peste doi ani o vad studiind in strainatate. Sper sa reuseasca sa obtina acele premii pe care pe merita pentru toata munca depusa”, ne-a declarat si prof. fizica Florin Curbat.
Cei opt elevi ai liceului vor participa, acum, pe timpul vacantei intersemestriale, alaturi de alti colegi din judet, la Nationala de Fizica, de la Arad, la cea de Engleza, de la Iasi, si la Timisoara, la olimpiada nationala de Chimie.
Roxana Neagu

Olimpicii de la „Vranceanu”:
Ioana Plesca – clasa a XI-a A – fizica
Teodora Costea – clasa a IX-a A – chimie
Marius Stoian – clasa a IX-a C – chimie
Codrina Simionescu – clasa a X-a E – chimie
Catalin Anghel – clasa a XI-a F – chimie
Anca Rujan – clasa a X-a H – engleza
Geanina Cristian – clasa a XI-a E – engleza
Raluca Andrei – clasa a XI-a E – engleza

Peste 130 de miliarde pentru modernizarea cladirii

Consiliul Judetean a pus la bataie peste 130 de miliarde lei vechi pentru modernizarea Maternitatii de la Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau. Proiectul este singurul cu finantare completa din lista de investitii pe 2011 a CJ. Lucrarile vor fi executate de catre societatea Conextrust, câstigatorul licitatiei. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean, a declarat ca modernizarea Maternitatii este "proiect zero" pentru CJ, dar ca ea ar putea fi intârziata pentru ca reabilitarea sectiei de Neonatologie, realizata de Ministerul Sanatatii, inainteaza greoi.

Dupa aproape 40 de ani, cladirea Maternitatii de la SJU Bacau va fi modernizata intr-un amplu proiect de reabilitare demarat de CJ Bacau. Modernizarea va costa institutia peste 130 de miliarde lei vechi insa, afirma sefii CJ, proiectul este de grad zero pentru 2011. Potrivit presedintelui Dragos Benea, licitatia a fost câstigata de firma Conextrust, insa lucrarile ar putea fi intârziate. "Sunt doua santiere, practic. Unul este santierul CJ, unde contractul pentru modernizarea Maternitatii este ca si semnat. Al doilea este santierul Ministerului Sanatatii, la sectia de neonatologie si unde procedurile sunt lente. Nu vreau sa am doua santiere, sa facem un santier continuu la Maternitate", a dezvaluit Benea. El a mai spus ca a luat legatura cu reprezentantii ministerului care ar fi promis ca vor lansa procedurile privind sectia de neonatologie abia in luna mai. "Destul de târziu", a apreciat seful CJ. Benea a mai spus ca proiectul modernizarii Maternitatii este singurul care beneficiaza de finantare integrala in 2011, bugetul CJ fiind unul de austeritate si in acest an.

"Vom incepe lucrarea imediat ce va fi dat ordinul"

Reprezentantii Conextrust afirma ca vor demara lucrarile imediat ce va fi dat ordinul de incepere a lucrarilor. "Din câte stiu eu, efectiv nu cunosc când va fi dat ordinul de incepere a lucrarilor. Probabil ca asta o stiu cei de la CJ sau spital. Contractul nu este inca semnat, asa incât nu am nicio calitate in a da informatii. La forta de munca pe care o avem vom finaliza in scurt timp modernizarea. Vom incepe lucrarea imediat ce va fi dat ordinul", a spus Rusu.

Demersuri incepute in 2007

Demersurile pentru reabilitarea Maternitatii au inceput in 2007, dupa care in noiembrie 2008 a fost data o hotarâre de guvern. In anul urmator, in iunie, intre minister, Consiliul Judetean si SJU s-a semnat un protocol. Dupa aproape patru ani, in sfârsit, proiectul va prinde viata. Licitatia pentru executarea lui a fost deja organizata si finalizata, astfel ca lucrarile vor fi demarate in curând. "Urmeaza sa fie incheiate demersurile de catre cei de la Bucuresti, dupa care se va trece la organizarea de santier, ne-a spus Dan Stoica, managerul SJU Bacau. Sunt multumit ca dupa patru ani am ajuns atât de aproape de demararea lucrarilor. Eu astept cu optimism. Suma aprobata de catre Consiliul Judetean acopera cheltuielile care ii revin lui, iar cu banii de la Banca Mondiala care vor veni prin Ministerul Sanatatii nu cred ca vor fi probleme. Având deja experienta reabilitarii Blocului Medico-Chirurgical, cu finantare elvetiana, credem ca la maternitate lucrarile vor fi terminate pâna la sfârsitul acestui an. Nu vom inchide unitatea. Cu agrementul Directiei de Sanatate Publica, vom lucra pe portiuni, astfel incât sa nu perturbam activitatea medicala."

In 35 de ani, nicio reabilitare a cladirii

Cladirea Maternitatii Bacau a fost construita in 1966 si de atunci nu a beneficiat de nicio modernizare de anvergura celei care va incepe anul acesta. In Maternitatea Bacau, cu sprijinul unor sponsori, precum Asociatia "Betania", au fost modernizate câteva spatii. "A fost reabilitata pe anumite etaje si numai pe câteva portiuni, insa sistemul de incalzire a fost inlocuit cu altul, modern, in toata cladirea, tot cu bani de la Banca Mondiala, a mai declarat managerul SJU Bacau. Si la Neonatologie s-a facut reabilitare, dar pe jumatate de etaj." In schimb, dispune de o dotare cu aparatura medicala la nivel european. In urma cu doi ani maternitatea bacauana a primit aparatura in valoare de 800.000 euro. Ulterior, la aceeasi unitate au ajuns pentru salile de operatie inca doua mese si o lampa scialitica, precum si un ecograf. Mai ales sectia de Neonatologie si compartimentul de Prematuri au echipamente medicale de ultima generatie. Si echipamente medicale performante vor mai veni, astfel ca toata aparatura din salile de operatie va fi noua. Pentru amenajarea si modernizarea Maternitatii Bacau, Banca Mondiala va da peste 2 milioane euro. La rândul lui, Consiliul Judetean a aprobat alocarea a 13.746.000 RON (peste 130 de miliarde lei vechi). In plus, va contribui si cu 5 la suta din suma aferenta dotarii cu aparatura medicala. Cladirea Maternitatii va fi reabilitata atât in interior cât si in exterior. Vor fi modernizate inclusiv rampa de acces si terasa (acoperisul) cladirii. Salile de nastere, blocul operator, laboratorul de sterilizare si celelalte spatii vor fi amenajate conform ultimelor norme europene, astfel ca vor fi asigurate conditiile cele mai bune de siguranta. Dar pacientele vor beneficia si de conditii hoteliere deosebite. Saloanele vor fi cu unul sau doua paturi si vor avea grup sanitar propriu. Reabilitarea Maternitatii va insemna si economii considerabile cu utilitatile, prin faptul ca intreaga cladire va fi termoizolata.
Elena Tintaru
Lucian Bogdanel

Promovarea, pensionarea si schimbul de generatii. Acestea sunt numai câteva dintre cauzele care au dus la crearea unui deficit extrem de procurori in cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau. Astfel, aici sunt doar 4 posturi ocupate din 15 câte sunt prevazute in schema de personal. Urmarea directa este cresterea numarului de dosare aflate in stoc.

11 posturi vacante, dintre care 3 sunt pentru functii de conducere. Asa se prezinta situatia la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau. In fapt, activitatea se desfasoara cu numai 8 procurori: 3 titulari, iar 5 cu delegare de la alte unitati de parchet. Procurorii spun ca este imposibil ca toate posturile vacante sa fie ocupate pâna la finele lui 2011. “Ne-am propus sa ocupam toate aceste posturi vacante. Speram sa obtinem macar un succes partial. Oricum, sunt sigur ca anul acesta nu putem ocupa toate cele 11 posturi”, ne-a declarat Felix Banila, prim procuror al Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau.

Infractorii sunt mai specializati decât procurorii

Consecintele numarului extrem de mic de procurori care activeaza in cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau, sunt nefaste. Una dintre ele este aceea ca nu a fost posibila o specializare a acestora pe domenii de activitate, desi gradul de specializare al infractorilor este intr-o continua crestere. “Situatia este una dificila. Pensionarile si promovarile la Parchetele de pe lânga Curtile de Apel au creat acest dezechilibru in sistem. In acelasi timp, cred ca este vorba si despre un schimb de generatii. Colegii mei mai tineri nu pot promova la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau pentru ca nu au 5 ani vechime”, a mai afirmat Felix Banila. In ciuda acestei situatii dificile, in anul 2010 s-a inregistrat o crestere a numarului de rechizitorii si de inculpati trimisi in judecata. Numarul inculpatilor achitati a scazut si el cu aproape 60 de procente, dar a crescut numarul de apeluri si recursuri declarate.

Peste 13.500 de cauze solutionate

Astfel, in cursul anului 2010 au fost solutionate un numar de 13.590 cauze. Reduceri semnificative in privinta numarului dosarelor solutionate s-au inregistrat la Parchetul de pe lânga Judecatoria Podu Turcului si la Parchetul de pe lânga Judecatoria Buhusi. “Toti procurorii si-au desfasurat activitatea cu respectarea principiilor de legalitate (prezumtia de nevinovatie, asigurarea drepturilor procesuale), actionând pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, combaterea coruptiei si a infractiunilor economico-financiare”, a spus prim procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau.
Alexandra Zaharia

Cei mai buni 6 din 197 de candidati

S-a definitivat si lotul cu elevii bacauani care vor participa la Nationala de limba engleza. Bacaul va fi reprezentat la aceasta disciplina de 6 candidati. In perioada urmatoare se vor desfasura olimpiade judetene si la alte materii scolare.

Etapa judeteana a olimpiadei de limba engleza a ajuns la final. Dupa un concurs in care au fost doua baraje – unul pe proba scrisa si inca unul pe proba de audiere text si test de vorbire, s-au calificat pentru etapa urmatoare, respectiv Nationala de limba engleza, 6 elevi. “In total, la etapa judeteana, care a avut loc la Liceul cu Program Sportiv din Bacau, s-au inscris 197 de candidati, de la clasele IX-XII. Toti cei inscrisi au fost si prezenti. 11 dintre elevi au luat note peste 9.50, dar, conform regulamentului de organizare al acestei olimpiade, pentru faza nationala merg mai departe doar primii 6”, a explicat Isabela Adam, purtator de cuvânt la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Cei sase sunt: Maria Bianca Marin (clasa a X-a – Colegiul Sportiv “Nadia Comaneci” Onesti), Raluca Andrei (clasa a XI-a – Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau), Andrei Rosu (clasa a X-a – Colegiul National “Ferdinand I” Bacau), Anca Rujan (clasa a X-a – Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau), Geanina Cristian (clasa a XI-a – Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau) si Beatrice Mariut (clasa a XII-a – Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau). Olimpiada nationala de limba engleza va avea loc in perioada 31 ianuarie – 4 februarie, la Iasi.

Urmeaza alte olimpiade

In perioada urmatoare vor fi organizate si alte olimpiade, la alte discipline: Astronomie (12 martie – la CN “V. Alecsandri”), Geografie (19 martie – CN Pedagogic “Stefan cel Mare”), Informatica (19 martie – Colegiul “N.V.Karpen”), Limba Româna (19 februarie – Scoala cu clasele I-VIII “Spiru Haret”), Istorie (12 martie – Colegiul “D.Cantemir” Onesti), Matematica (12 martie – Colegiul “Ferdinand I”) si Educatie Civica (12 martie – CN “V.Alecsandri). In plus, in data de 21 mai, Bacaul va gazdui Olimpiada de Stiinte pentru Juniori, care va avea loc la Scoala “Alexandru Ioan Cuza”.
Roxana Neagu

ANRSC imparte caldura de la CET pe toti bacauanii

„Suntem inselati, furati, jefuiti pe fata”, spun indignati locatarii care au centrala termica proprie, dar s-au trezit incarcati cu o parte din factura de caldura de la CET. Suma creste cu fiecare luna. A inceput cu 15 lei de apartament si a ajuns la 35. Oamenii au facut tot ce li s-a cerut pentru a rupe orice legatura cu CET-ul, dar firmele de repartitoarele pun acum in cârca o parte din factura de caldura.

Sotii Sofia si Constantin Valeanu, din Bacau, locuiesc intr-un apartament situat pe strada Republicii 33 si sunt membri ai Asociatiei de proprietari 89. Ei si-au dotat locuinta cu centrala termica proprie inca din 2005, respectând toate cerintele si indicatiile CET-ului, societatea furnizoare de agent termic in sistem centralizat. “Am izolat toate tevile de caldura care ne tranziteaza apartamentul, asa cum s-a spus, ne-a declarat Sofia Valeanu. Ni s-a cerut sa izolam si conductele de la subsol. Am contribuit cu bani numai noi, cei cu centrala proprie de apartament. Am invelit conductele cu vata minerala si folie de aluminiu. Nu cred ca scapa strop de caldura pe acolo.” Cu toate acestea, sotii Valeanu, ca si ceilalti vecini ai lor debransati de la CET, s-au trezit ca sunt datori sa plateasca pentru o parte din caldura furnizata blocului in care locuiesc. “Acum ni se spune ca nu-i de ajuns izolatia de la tevile care ne trec prin apartament. Noua asa ni s-a cerut in 2005”. Locatarilor le este imposibil sa inteleaga de ce se tot schimba in fiecare an ordinele Autoritatii Nationale de Reglementare a Serviciilor Comunitare (ANRSC) si de ce sunt iar buni de plata desi au facut un mare efort financiar pentru a incheia, cu ani in urma, toate socotelile cu CET. “Acum suntem si la mâna acestor firme de repartitoare care inventariaza tevile prin bloc si trimit la asociatie calcule pe numele nostru,declara Constantin Valeanu. Noi nu am avut niciodata repartitoare in apartament si nici vreun contract cu aceste firme.”

Pic cu pic se aduna

Locatarii nu reproseaza nimic asociatiei de proprietari, deoarece administratorul si presedintele au trimis la firmele de repartitoare listele cu apartamentele debransate de la CET si cu instalatiile izolate. “Noi am anuntat ca locatarii nostri au tevile bine izolate si ca nu este corect sa fie pusi la plata, dar nu s-a tinut cont de asta, ne-a declarat administratorul Viorica Gavrilut. Am avut nenumarate discutii cu firma Techem. Am epuizat toate caile. S-au montat repartitoare la bransamente si s-au facut verificari in apartamente. Oamenii au dreptate, dar firma nu vrea sa le scada sumele facturate. Vor intra pe debit si vor produce penalitati.” Este vorba de sume mici, intre 15 si 35 de lei de apartament, insa locatarii nu sunt de acord sa scoata niciun leu din buzunar pe nedrept. O problema asemanatoare ne-a sesizat si Dana Matei, proprietara unui apartament de pe strada Carpati.

Fie 30%, fie 50%

Cu toate acestea, operatorii au facut calculul respectând fara exceptie Ordinul 343/2010 al ANRSC. Potrivit acestuia, instalatiile interioare ale imobilelor bransate la CET trebuie inventariate, pentru a se stabili suprafata echivalent termica a apartamentelor si a spatiilor comune. Obligatorie este, prin ordin, si montarea de repartitoare la toate bransamentele, dupa gigacalorimetru. Acolo unde nu se realizeaza inventarierea si contorizarea, factura de caldura emisa de CET se imparte dupa o regula contestata pe scara larga in aociatii. Astfel, in sezonul rece, locatarii (atât cei din sistemul centralizat cât si proprietarii de centrala proprie) vor suporta la comun 30 sau 50% din valoarea facturii de caldura pe care o emite CET.
Doina Mincu

„De ce sa platesc ce nu consum? Mi-au zis sa izolez tevile cu manson de cauciuc, am facut-o. Acum nu-i bine, trebuia sa le casetam, mi se spune. Ce caldura dau tevusoarele alea izolate? Eu incalzesc celelalte apartamente fiindca pornesc din septembrie centrala.”
Dana Matei, locatar

ANRSC atâta spiritele de câtiva ani printre blocuri, cu ordinele sale schimbatoare. In 2005, prin Ordinul 233, debransatii erau scutiti de plata daca izolau tevile cu manson sau le placau cu rigips. Dupa un an, Ordinul 255 nu a mai tinut cont de cel precedent. De 4 ani, asociatiile de proprietari sunt obligate sa ii puna la plata pe locatarii debransati, daca apartamentele sunt tranzitate de tevi comune.

Anchete paralele in cazul pacientei decedate din Saucesti

Medicul Iulian Ghimis, fostul sef al sectiei de Chirurgie Plastica din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, a fost chemat ieri sa dea o declaratie la sediul Inspectoratului de Politie, in cazul mortii suspecte a unei femei de 31 de ani, internata in unitatea sanitara. Doctorul nu a vrut nici de aceasta data sa dea declaratii cu privire la acest eveniment.

Ancheta demarata de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau, cu privire la moartea unei femei de 31 de ani, internata initial in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau cu arsuri de gradul II, este in curs de desfasurare. Medicul Iulian Ghimis, fost sef al sectiei de Chirurgie Plastica, unde a stat internata femeia, a fost invitat sa dea o declaratie la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Acesta s-a prezentat la sediul institutiei, insa a refuzat sa stea de vorba cu ziaristii prezenti. “In cadrul cercetarilor care se desfasoara sub directa coordonare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau, medicul a fost invitat la sediul IPJ si s-a prezentat pentru a aduce unele lamuriri cu privire la aspectele reclamate de petent", a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt al Inspectoratului de Politia Judeteana Bacau. Doctorul Ghimis a fost chemat la audieri pentru ca in acest caz a fost intocmit un dosar penal ce are ca obiect moartea suspecta a tinerei de 31 de ani, urmare a unei plângeri depuse de concubinul acesteia. Barbatul reclama faptul ca femeia nu a fost ingrijita corespunzator in timpul internarii sale in spitalul bacauan. De altfel, si Ministerul Sanatatii a dispus efectuarea unei anchete atât la spitalul bacauan, cât si la unitatea sanitara bucuresteana la care a fost transferata pacienta. Se suspicioneaza ca transferul la un spital cu aparatura si experienta in cazurile grave de arsi a fost decis prea târziu.

Pacient fara noroc

Reamintim ca, pe 11 ianuarie, in satul Schineni, comuna Saucesti, a avut loc explozia unei butelii. Doua persoane au ajuns la spital. Una dintre victime, o femeie, avea doar 31 de ani. Aceasta parea cel mai putin ranita si chiar a urcat in ambulanta pe picioarele sale. La Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, pacienta a fost diagnosticata cu arsuri de gradul II pe fata si pe mâini. Dupa 10 zile, starea sa de sanatate s-a inrautatit. La cererea familiei, a fost transportata la un spital din Capitala. Pe drum, in ambulanta, a facut un stop cardiac, dar a fost resuscitata. Duminica, 23 ianuarie, femeia a decedat, lasând in urma doi copii minori. Familia sa a alertat autoritatile.

Incepe o ancheta profesionala pe termen lung

Directia de Sanatate Publica Bacau a transmis raportul de final al anchetei sale la Ministerul Sanatatii, urmând ca, in cursul zilei de astazi, acesta sa ajunga si la Colegiul Medicilor Bacau. Familia pacientei decedate are mult si bine de asteptat pâna când organizatia profesionala a medicilor isi va spune cuvântul in acest caz. “Dosarul va intra mai intâi in atentia Comisie de jurisdictie, ne-a declarat dr. Elena Stinga, presedintele Colegiului Medicilor Bacau. Vor fi audiati cei care au facut plângere, medicii care si-au pus parafa in fisa pacientei, precum si alte categorii de personal. Dupa ce comisia va trage o cocluzie, va trimite dosarul unui expert. Nu cred ca vom alege un medic bacauan, ci unul de la Iasi. Va dura pâna când se va pronunta acesta.” Urmatorul pas al dosarului este la Comisia de disciplina a Colegiului Medicilor Bacau. Membrii acesteia pot accepta solutia propusa de Comisia de jurisdictie sau pot investiga totul din nou. “De obicei, in cazurile grave, partile sunt audiate din nou”, a precizat dr. Stinga. Dupa ce aceasta comisie de va pronunta, verdictul sau poate fi contestat, ceea ce se intâmpla frecvent. Contestatiile au si ele o procedura complicata si indelungata. Cazul intra in atentia Comisiei superioare, de la Colegiul Medicilor din România. Si verdictul acestuia poate fi respins de cei implicati in dosar. Urmeaza un nou sir de contestatii, in instanta, cu toate verigile si termenele specifice. Cu alte cuvinte, adevarul ar putea iesi la iveala foaret târziu sau niciodata.
Sinziana Filimon
Doina Mincu

Fosti membri ai PUR, „infiltrati” in toate partidele din Bacau cu exceptia PSD

Defunctul PUR a devenit cel mai important partid de pe esichierul politic local. Fosti membri ai formatiunii care a câstigat Primaria Bacau in 2004 se afla in structurile de conducere ale principalelor grupari politice din judet, cu exceptia PSD-ului. Stavarache si Palar conduc PNL; Berca, Enasoaie, Munteanu si Corodeanu sunt in PDL, Dogaru e vicepresedinte la UNPR, in timp ce Marcu este sef peste Partidul Poporului. In spatele „infiltrarii” puristilor in partidele bacauane pare a functiona un plan minutios gândit si care ar putea duce, in final, la diminuarea sanselor PSD de a câstiga Consiliul Judetean la localele din 2012. Politicienii puristi raspânditi in 4 zari sustin ca totul este o simpla coincidenta si exclud o posibila viitoare colaborare cu primarul Romeo Stavarache, fostul lider al PUR Bacau.

Stavarache si Berca – fosti colegi in PUR si, ulterior, in PNL – impartasesc, intr-o forma sau alta, o „obsesie” comuna: Viorel Hrebenciuc, seful PSD Bacau. Cei doi puristi s-au acuzat reciproc in ultima perioada de a fi pactizat cu Hrebenciuc. Când Berca a parasit PNL, alaturi de deputatul Mihai Banu, in aprilie 2010, Stavarache dadea o declaratie in care se intreba ce va face colegul sau dupa ce PDL va trece Opozitie. „Ma intreb ce va face Berca atunci când PDL va intra in Opozitie? Se va intoarce in PNL sau se va duce la PSD, la prietenul sau Viorel Hrebenciuc?”, afirma Stavarache. De cealalta parte, nici Berca nu a ramas dator. Intr-un interviu recent acordat, el aprecia ca alianta Stavarache – Hrebenciuc functioneaza si actioneaza impecabil in judetul Bacau si ca in plan local PDL se afla in Opozitie, atâta timp cât nu controleaza Primaria Bacau si Consiliul Judetean. „In Bacau exista o singura alianta intre cei doi asa-zisi adversari care de fapt nu sunt adversari: Stavarache si Hrebenciuc. Se confirma zi de zi (…)”, sustinea Berca.
Fostii colegi din PUR si mai apoi din PNL par a avea o slabiciune particulara fata de Hrebenciuc, data fiind maniera in care numele acestuia e „traficat” intre cei doi, când in favoarea unuia, când pe placul celuilalt. Cel putin in plan electoral, ping-pongul jucat de Berca si Stavarache cu „mingea” Hrebenciuc pare a avea un resort ascuns.

Ce fac astazi puristii din 2004

Aproape toti puristii care s-au afirmat dupa 2004, trecând cu Stavarache la PNL, au ajuns astazi in structurile de conducere ale celor mai importante partide reprezentate in Bacau, cu exceptia PSD. Gabriel Berca si Petru Enasoaie sunt la vârful PDL, filiala in anturajul careia pot fi reperati fostii consilieri locali puristi Gabriel Corodeanu, respectiv Petrica Munteanu. La nou-infiintatul UNPR fostul consilier judetean Silvestru Dogaru a ajuns vicepresedinte de organizatie, in timp ce filiala bacauana a partidului otevistului Dan Diaconescu – Partidul Poporului – este condusa tot de un purist – fostul consilier local Costica Marcu. Acasa, adica in PNL, au ramas sa taie si sa spânzure alti doi puristi de nadejde: Romeo Stavarache si Ionel Palar.

„O coincidenta”

Inflatia de puristi de la vârful principalelor filiale politice reprezentate in Bacau e catalogata drept „coincidenta” de fostii colegi ai lui Stavarache. Acestia sustin ca nu fac obiectul unui plan premeditat si, afirma unii dintre ei, nu vor mai colabora niciodata cu primarul bacauan. „Este chiar o coincidenta faptul ca fostii puristi am ajuns in structurile de conducere ale partidelor. Pe de alta parte, inseamna ca am fost o echipa cu valoare. Dupa cum vedeti, cam toti membri PUR ajunsi in PNL cu Stavarache au fost exclusi din partid. Eu personal exclud orice colaborare politica, in acest moment, cu seful PNL. Dar stiti cum se spune, in politica niciodata sa nu spui niciodata”, a declarat Silvestru Dogaru, vicepresedintele UNPR Bacau.
Costica Marcu, fost consilier local PUR/PC, a fost inscaunat, recent, de Dan Diaconescu in functia de presedinte al filialei Bacau a Partidului Poporului. Marcu sustine ca in spatele „instalarii” fostilor puristi in cele mai importante filiale de partide din Bacau nu sta un plan premeditat. Seful PP a apreciat ca PSD nu a fost „contaminat” de puristi pentru ca „PUR a plecat de la bun inceput cu lupta impotriva PSD”.
„Eu pun acest fapt pe seama sortii fiecaruia dintre politicieni. Cred ca este oarecum o coincidenta acest fapt, nu un plan premeditat. Fiecare si-a facut o anumita perspectiva in politica si daca nu s-a reusit am cautat in alta parte. Asa e cel mai bine, sa se afirme fiecare pe bucatica lui. PUR-ul a plecat de la bun inceput ca o lupta anti-PSD si cred ca ne mentinem aceasta tendinta. De aceea nu suntem in PSD”, a opinat Marcu. El a declarat ca liderii centrali ai PP au stabilit ca partidul nu va colabora, in perspectiva alegerilor locale din 2012, cu niciuna din formatiunile politice care s-au perindat la guvernare in ultimii 21 de ani.

Uman da, politic ba

Gabriel Berca, seful PDL Bacau, fost membru al PUR si vicepresedinte al PNL Bacau, a afirmat ca nu se pune problema unei colaborari politice cu Stavarache, dar ca „PUR a fost o scoala politica frumoasa”. Berca a afirmat ca „uman, ramân cai deschise”, insa politic nu se mai poate colabora cu liderul PNL Bacau.
„PUR a fost o scoala politica frumoasa. Era o noutate. Din pacate, cei care l-au ajutat pe Stavarache atunci au plecat sau au fost dati afara. Consider ca e o coincidenta faptul ca fostii puristi se regasesc in conducerea altor filiale de partid. Dintr-un partid normal, n-ar fi trebuit sa plecam niciodata in alte parti. Cu Stavarache nu se poate colabora decât cu stenograma. Politic nu vom mai colabora niciodata. Uman ramân cai deschise, nu inchid usa nimanui, dar politic nu avem ce discuta”, a decretat Berca.

„Fractura, dar nu iremediabila”

Pesedistii nu exclud, cel putin in plan declarativ, posibilitatea ca falia cascata intre Berca si Stavarache, cu prilejul plecarii din PNL a primului, sa se inchida intr-o posibila colaborare politica viitoare. Sefii PSD Bacau par a fi identificat acest risc, insa in contextul formarii aliantei PSD – ACD refuza sa faca prea multe comentarii. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean, a declarat in cadrul emisiunii Desteptarea de Seara de luni, 24 ianuarie, ca relatia dintre Berca si Stavarache este „fracturata, dar nu iremediabil”. Benea a mai afirmat ca alegerile locale din 2012 nu vor fi influentate de „masarea” fostilor puristi in organizatiile de partid bacauane. „Nu cred ca-i mai leaga decât amintirea. Relatia Berca – Stavarache este fracturata, dar nu iremediabil. In politica se poate intâmpla orice”, a spus Benea, care a adaugat ca „nu e nimic programat” in „infiltrarea” puristilor in filialele de partid. „Avem si noi primari care au fost la PUR si care sunt foarte buni”, a comentat presedintele CJ Bacau.

Stavarache, anti-H si in 2008 si in 2009

Escapadele politice anti-Hrebenciuc nu sunt o noutate pentru seful PNL Bacau. Nici pentru Berca. In 2008, cu prilejul alegerilor parlamentare, candidatii uninominali ai PNL au arborat pe afisele electorale litera H, taiata, aluzie la faptul ca liberalii se luptau pentru eliminarea „raului”, a lui Viorel Hrebenciuc, din politica bacauana. Berca, pe atunci liberal, a candidat in colegiul 1 de Senat. De asemenea, in 2009, cu ocazia alegerilor prezidentiale, Romeo Stavarache, sef de campanie pentru Crin Antonescu, decreta ca e pregatit sa faca campanie pentru Mircea Geoana, dar nu alaturi de Hrebenciuc. „Nu voi face campanie alaturi de Viorel Hrebenciuc, dar voi respecta decizia partidului si voi face campanie alaturi de Crin Antonescu pentru sustinerea lui Mircea Geoana la presedintie”, avertiza Stavarache pe 25 noiembrie 2009. Practic, marea alianta nasita intre PSD si ACD (PNL+PC) il va pune pe primarul bacauan in postura de a accepta, nu doar tacit ci si explicit, colaborarea politica cu Hrebenciuc. Asta, in contextul in care atât in 2004, cât si in 2008 edilul bacauan s-a facut remarcat prin campaniile electorale virulente duse impotriva PSD. „Stavarache a câstigat victimizându-se si declarând ca se lupta cu PSD-ul. Vreau sa vad cum le va explica bacauanilor alianta cu PSD”, a comentat Berca.

Ecuatie cu doua necunoscute

Tema posibilului complot Stavarache – Berca impotriva lui Hrebenciuc a fost vehiculata pentru prima data chiar la momentul trecerii echipei Berca-Banu in PDL, când nu se stia, foarte limpede, care sunt resorturile „dezertarii” penelistilor. Declaratiile facute in ultimele luni de fostii colegi din PUR vor sa demonstreze ca ruptura dintre cei doi este aparent definitiva. In perspectiva localelor din 2012 exista insa o serie de necunoscute care ar putea da peste cap calculul hârtiei, telurile aliantei PSD – ACD, dar si colaborarea administrativa dintre Stavarache si Benea: numarul real al primarilor PNL care sunt dispusi sa mearga dupa Berca in PDL, modul in care PSD va reusi sa restructureze cele peste 40 de organizatii locale despre care Benea afirma ca au existat doar pe hârtie, respectiv dispozitia lui Stavarache de a se alia in Bacau cu inamicul sau de moarte. Cu un PSD mai slabit ca niciodata, cel putin conform declaratiilor reprezentantilor sai, cu un PSD uzat ca imagine in plan judetean (partidul conduce judetul din 1990), pare de neconceput ca Stavarache sa se abtina de la a-i aplica lovitura de gratie lui Hrebenciuc. De cealalta parte, PDL arata ca nu pare grabit sa-si anunte candidatul la Primaria Bacau, fiind foarte posibil nici sa nu-l aiba. In plus, intelegerea dintre Berca si liderii centrali ai PDL vizeaza, in principal, câstigarea judetului de catre PDL, o premiera in istoria politica locala. Berca afirma recent ca „toti primarii care au plecat cu mine din PNL vor candida, in 2012, din partea PDL”, in timp ce Viorel Hrebenciuc declara intr-un interviu acordat cotidianului Desteptarea ca reorganizarea PSD in cele peste 40 de filiale cu probleme este rezolvata si ca partidul a avut o crestere spectaculoasa in sondaje in aceste organizatii. „Noi ne-am dublat practic numarul de voturi in aceste localitati, in aceasta perioada de opozitie”, declara Hrebenciuc.
Este din ce in ce mai evident ca ardoarea cu care unii fruntasi pesedisti colaboreaza sau militeaza, in plan local, pentru o alianta cu Stavarache este motivata de nevoia presanta de a mentine dezbinata dreapta politica bacauana. In ipoteza unui parteneriat subteran intre Berca si Stavarache, la urma urmei doi fosti colegi, soarta PSD pare pecetluita. De altfel, orgoliile celor doi – Berca si Stavarache – sunt infinit mai ieftine, in acest moment, decât miza detronarii lui Hrebenciuc. Iar asta se vede cu ochiul liber.
Lucian Bogdanel