Numar record de participanti la cea de-a 9-a editie
Circuitul International de Tenis al Romaniei a debutat la Bucuresti, continua la Pitesti si programeaza a treia etapa in Bacau (29 mai – 6 iunie). Organizatorii turneului pe plan local au anuntat ieri, intr-o conferinta de presa, ca listele de inscriere au fost inchise si ca se asteapta la un numar record de participanti. "Anul trecut am avut cam 75 de sportivi, acum speram ca tablourile sa fie pline. Vor veni tenismeni din toate colturile lumii", a spus antrenorul coordonator al sectiei de tenis de la SCM Bacau, Mihai Ciuntea.
In calificari vor intra 64 de nume, din care 8 vor face pasul spre tabloul principal de 32 de locuri. Cererile de participare vin din Spania, Belgia, Franta, Italia, R. Moldova, Bolivia, Ucraina, Estonia, Bulgaria, Grecia, Austria, Brazilia, Rusia, Polonia, Columbia sau Germania. Favorit nr. 1 a devenit de ieri, dupa ultimele actualizari, romanul Andrei Mlendea (locul 468 mondial). Elvetianul Alexander Sadecky, castigatorul de anul trecut, s-a retras in ultimul moment. Va fi prezent in schimb Razvan Sabau, finalist in 2009 (si nevoit sa abandoneze medical in setul secund din ultima faza a competitiei). "Acest turneu este emblematic pentru tenisul bacauan si a avut, de-a lungul timpului, multi participanti de valoare, precum Ungur sau Crivoi, care au reprezentat Romania in Cupa Davis. Astfel de sportivi sunt modele pentru copiii din Bacau, mai ales ca avem acum patru sportivi inclusi in loturile nationale care vor avea posibilitatea sa joace la aceasta competitie", considera viceprimarul Dragos Luchian, presedintele Trofeului Municipiului Bacau.
La concursul ITF cu premii totale de 10.000 $, SCM-ul va fi reprezentat de "tricolorii" Sebastian Ionescu, Dragos Ignat, Teodor Marin si Vlad Murad, dar si de alti juniori care-si vor masura fortele cu seniorii: Sebastian Erimicioiu, Serban Rotariu, Cosmin Bardan. "Dincolo de premiile in bani, importante sunt punctele ATP care se dau la acest turneu. Ar fi frumos ca o parte din sportivi nostri sa reuseasca sa ajunga sa acumuleze puncte internationale. Pentru clubul nostru si pentru oras, organizarea acestui turneu este un lucru extraordinar si le multumim tuturor celor care ne-au ajutat", a completat Relu Auras, directorul SCM Bacau.
Trofeul Municipiului Bacau, Romania F3 Futures, programeaza calificarile in intervalul 29-31 mai, pentru ca de la 1 iunie sa se dea startul pe tabloul principal. Finala de dublu va avea loc pe 4 iunie, competitia urmand sa se incheie duminica, 6 iunie.
Tenis / Trofeul Municipiului Bacau: Din toate colturile lumii
Karting / Open Master Italia: Lupta stransa
47 la Mini
In acest sfarsit de saptamana, pe circuitul "La Conca" din Muro Leccese se va desfasura cea de-a treia etapa a Open Master-ului italian la karting. Considerata drept una dintre cele mai puternice competitii europene de profil, Open Master Italia reuneste la start aproximativ 200 de piloti. Dintre acestia, 47 sunt inscrisi la Mini, clasa la care participa si Denis Marcu, pilot asistat din punct de vedere tehnic de Selena Motor Sport Bacau.
Doi romani
Inaintea etapei de la Muro Leccese, Denis Marcu ocupa locul 5 in clasamentul general, avand la activ si o clasare pe podium la runda inaugurala. "Imi doresc foarte mult sa vin din nou in primii trei", a declarat pilotul, care are ca rivali, in afara italienilor, sportivi din Austria, Rusia, Olanda, Danemarca, Grecia sau Slovenia. Alaturi de Denis, un alt roman va lua startul la Mini: fostul component al Selenei Motor Sport, Petrut Florescu.
Interes media
Programul competitiei de pe kartodromul "La Conca" se intinde pe durata a trei zile. Astfel, vineri dupa-amiaza sunt programate sesiunile de calificari, sambata se vor derula mansele eliminatorii, pentru ca duminica sa aiba loc prefinala si finala. Runda a treia a Open Master Italia se bucura de o mediatizare insemnata in Peninsula, SKY TV Nuvolari transmitand in direct finalele celor patru clase de concurs, iar Rai Sport Piu difuzand inregistrari ale curselor.
Batranii se tem sa iasa pe strada
Municipiul Bacau, „un oras fara primar”
Persoanele varstnice din cadrul Fundatiei "Constantin Brancoveanu" au primit sfaturi de la Politie cu privire la modul in care sa se protejeze impotriva infractorilor. Varstnicii s-au plans ca nu se simt in siguranta in municipiul Bacau. Multi afirma ca Bacaul este "un oras fara primar".
Aproximativ 50 de membri ai Clubului Persoanelor Varstnice din cadrul Fundatiei "Constantin Brancoveanu" s-au intalnit cu un reprezentant al Politiei municipiului Bacau pentru a face cunoscute acesteia problemele privind siguranta lor pe strada si in locuinta. Pentru inceput, Viorel Ioje, agent sef adjunct la Sectia I a Politiei municipiului Bacau, le-a prezentat varstnicilor riscurile care ii pandesc din toate colturile, dat fiind faptul ca ei sunt cei mai expusi furturilor si talhariilor, sunt o prada usoara pentru infractori. Persoanele varstnice au fost sfatuite sa nu deschida usa locuintei decat celor pe care ii cunosc si sunt de incredere, sa fie discreti in ce priveste bunurile pe care le detin si sa fie atenti cand pleaca de acasa, daca sunt urmariti de cineva.
„Nu ma simt in siguranta”
In cadrul dezbaterii, participantii s-au plans ca le este teama sa mai iasa pe strada, ca numarul persoanelor fara adapost, agresive, a crescut ingrijorator si ca Politia comunitara si Primaria Bacau sunt putin preocupate de protectia cetateanului. "Eu nu ma simt in siguranta numai pe strada unde locuiesc, ci in tot orasul, a spus Natalia Bichescu. Cu ani in urma, cand faceam munca de teren, plecam noaptea, dar niciodata nu mi-a fost teama ca ma agreseaza cineva. Acum mi-e frica si ziua sa ies pe strada. Nu ma simt in siguranta, nu simt ca cineva are grija mea, ca vegheaza la orasul asta si este mare pacat!". Referindu-se la persoanele care locuiesc pe strada, Doina Stancu a declarat: "In campania electorala era vorba ca la fostele unitati militare se va construi un adapost pentru ele. Domnul primar a promis atunci ca le va face un adapost, le va da de lucru acolo la o gradina, dar nu s-a tinut de promisiune. Multi dintre cei fara o locuinta sunt un pericol pentru noi." Persoanele varstnice sunt revoltate ca pana si prin centrul municipiului Bacau a devenit riscant sa mai circuli. Ele s-au plans ca de la o vreme foarte rar pot fi vazuti politisti in aceasta zona si ca este periculos sa traversezi strada si pe trecerea de pietoni, deoarece poti fi spulberat de un autoturism sau o motocicleta. Cei prezenti la dezbatere au concluzionat unanim ca pe langa Politie, Primaria ar trebui sa se implice mult mai mult in protectia cetateanului. "La ora actuala noi nu mai avem primar, s-a plans Eugen Proca. Sta tot timpul la Bucuresti, asa ca a ajuns in paragina tot ce s-a facut inainte". "Primarul, in Bacau, este aproape inexistent, a spus si Vasile Spoiala. Doar la votare se implica. In restul perioadei noi suntem Bacaul fara primar"!
Prefectura promite servicii mai rapide
Institutia Prefectului Bacau isi va imbunatati performantele si va scurta timpul de rezolvare a problemelor bacauanilor. Institutia bacauana a realizat un proiect prin care a obtinut finantare europeana pentru implementarea unui sistem de gestiune electronica a documentelor si de informare online a cetatenilor. Institutia Prefectului a anuntat oficial demararea implementarii proiectului “Mecanisme integrate de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice”. La eveniment, alaturi de prefectul Claudiu Balan au mai luat parte directorii unor institutii, viceprimarul Dragos Luchian, directorul Camerei de Comert si Industrie (CCI) dar si reprezentantii unor ONG-uri. Proiectul are valoarea totala eligibila de 352 de mii de lei, din care 85% este finantat prin Fondul Social European iar restul de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Administratiei si Internelor (MAI). ”Acest proiect este necesar si este foarte bine ca am reusit sa accesam fonduri pentru a-l realiza”, a spus prefectul Claudiu Balan. Prima etapa a proiectului presupune achizitionarea aplicatiei informatice de management integrat al documentelor, prin care toate documentele Prefecturii vor fi scanate si vor putea deveni publice in regim online, pe site-ul institutiei. Prefectul Claudiu Balan a mentionat faptul ca in cadrul acestui proiect se urmareste ca serviciile publice oferite de institutie sa fie orientate catre cetateni. Institutia bacauana va desfasura campanii pentru informarea cetatenilor cu privire la drepturile si obligatiile care le revin in relatiile cu institutiile publice. Managerul acestui proiect este Alexandra Albut. Proiectul va dura timp de un an, pana in mai 2011, perioada in care se vor organiza campanii in mass media, materiale publicitare, dar si un forum cetatenesc cu tema: “Eficienta si responsabilitate in furnizarea serviciilor”. “Acest proiect este scris de colegii din Prefectura, este meritul lor. Noi nu am apelat la firme de consultanta si am reusit sa atragem fonduri pentru eficientizarea activitatii noastre”, a declarat Alexandra Albut.
„Inchidem ferma si plecam!”
S-au bazat pe munca si subventii
Exista bacauani care au crezut in capitalism si in initiativa privata, in indemnul guvernelor si al analistilor de a avea curaj si de a folosi toate oportunitatile de finantare destinate investitiilor. Caci asta li s-a reprosat mereu romanilor: ca nu au curaj, ca prefera sa fie angajatii statului pe bani putini si sa mimeze munca, in loc sa alerge de dimineata pana seara pentru propria lor afacere. Stefan Amarghioalei, 66 de ani, din Filipesti, a fost unul dintre cei care nu s-au temut de munca. Batranul s-a asociat cu fiul lui, a luat credite, apoi a accesat programul Sapard si a infiintat o ferma de vaci pentru lapte in Filipesti. Acum, aici sunt trei corpuri de grajd si 56 de vaci, cu tot cu juninci. “Am inceput cu Bruna Romaneasca, iar in urma cu doi ani am cumparat 35 de vaci Holstein Friza, care merg foarte bine. De la 25 de vaci, cate sunt in lactatie, obtinem 500-550 de litri de lapte pe zi”, marturiseste batranul. Cumparatori exista – o fabrica de iaurt si branzeturi -, angajatii sunt priceputi, mai ales ca Stefan Amarghioalei e permanent langa ei, animalele sunt sanatoase, doar vremurile sunt grele.
Si dator, si disperat!
“Nu mai vor sa ne dea subventii pentru lapte si pe cap de bovina. Sa vina aici si sa vada ce inseamna sa cresti animale, care sunt costurile! In agricultura, fara sprijin nu poti sa mergi inainte. Vacile trebuie furajate ca lumea, rata e rata, campul trebuie insamantat, concesionarea, platita… E foarte greu”, sustine fermierul. A cheltuit pana acum 6 miliarde de lei vechi, bani imprumutati de la banci, din care 3 miliarde au fost acoperite prin programul Sapard. In afara de rata, mai are de platit si taxa de concesionare pentru 20 ha de pasune pe care sunt duse vacile la pascut. Cei doi Amarghioalei, tata si fiu, au demarat aceasta afacere bazandu-se pe doua lucruri: puterea lor de munca si subventiile acordate de stat. Fermierul spune ca a incasat subventia la lapte pe anul 2009, dar a auzit ca in 2010 nu se mai da: “Pe cap de bovina, nu am luat niciun leu. Daca nu ne mai acorda subventii, nu stiu daca se mai descurca cineva! Inchidem tot si plecam.”
22,5 milioane de euro pentru 9 primarii din judet
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a anuntat, saptamana aceasta, rezultatul evaluarii proiectelor depuse anul trecut pe “Masura 322”, destinata renovarii si dezvoltarii satelor. Judetul Bacau se situeaza in prima jumatate a clasamentului, urmand sa primeasca 22,5 milioane de euro. Din cele 55 de aplicatii depuse de autoritatile locale din judet, doar 9 au fost declarate eligibile.
Judetul Bacau a avut 55 de proiecte depuse la Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) pe Masura 322 in sesiunea 15 iunie-31 iulie 2009. Aplicantii sunt o asociatie de dezvoltare intercomunitara, doua parohii si 52 de consilii locale. Din cele 55 de proiecte, evaluatorii au selectat 9, toate depuse de primarii. E vorba de cele din Corbasca, Magiresti, Brusturoasa, Helegiu, Livezi, Cleja, Parava, Odobesti si Dealu Morii. Asa cum se poate observa, vor primi fonduri de dezvoltare primari din toate partidele, selectia avand la baza criterii ca oportunitatea proiectului, gradul de saracie al zonei, daca CL a mai primit sau nu bani prin FEADR sau Sapard etc. Suma obtinuta de administratiile rurale bacauane este de 22.577.790 euro, ceea ce inseamna 94.770.273 de lei, depasind cu mult media nationala, care este de 17 milioane de euro pe judet. Masura 322 se adreseaza proiectelor integrate, care trebuie sa cuprinda mai multe obiective: asfaltarea unui drum, infiintarea unui centru social, extinderea retelei de apa, construirea unei gradinite etc. Suma maxima de care poate beneficia un proiect este de 2,5 milioane de euro.
"Vom avea canalizare in toate comunele”
Mariana Podaru, primarita din Corbasca, e foarte fericita ca a obtinut finantarea: “Ocupam locul I pe judet si locul V pe tara! Am muncit foarte mult, dar vom putea asfalta 6,4 km de drum comunal (DC), Corbasca – Bacioi – Poglet, de care vor beneficia 3000 de oameni, si vom construi un centru de zi pentru copii.” In Parava, va fi modernizat DC 109, de 3,9 km, vor fi construite statii de epurare si retele de canalizare in Parava si Draguseni, alimentare cu apa si canalizare in Teius si va fi demarat un program after-school in Radoaia. “Va dati seama ce inseamna? intreaba Costel Dediu, primar. Vom avea canalizare si apa in toate satele. Doar Radoaia ramane fara canalizare!” Saptamana viitoare, Dediu va merge la Iasi ca sa semneze contractul de finantare, apoi va organiza licitatia pentru proiectare si executie. Proiectul depus de CL Cleja include asfaltarea a 10 km de drum, construirea unui camin cultural in Somusca, a unei gradinite after-school si achizitionarea unui buldoexcavator. Asfaltarea se va face pe toate ulitele comunei. Astfel, la finalizarea lucrarilor, intreaga localitate va fi asfaltata. Cleja numara 2.300 de gospodarii, cu o populatie totala de aproximativ 7.000 de persoane. Edilul-sef se arata increzator ca banii vor veni in cel mai scurt timp. „Ultimul proiect de care mai are nevoie comuna este canalizarea. Am inceput deja sa strangem autorizatiile necesare, dar este mult de munca”, a explicat Ion Joca, primarul din Cleja.
Andreea Lupascu
Bolnavi si cu pensie mica
Este ora 9.30. Dupa ce noaptea a plouat torential, dimineata s-a aratat soarele deasupra comunei Saucesti. Cei mai multi localnici s-au grabit sa profite de vremea buna si au plecat la camp. Pe cativa, insa, i-am gasit la cabinetul medical al dr. Irina Stoian, medic de familie. In sala de asteptare a cabinetului patru batrane isi spun una alteia necazul. Nu cel legat de sanatate, ci de vestea ca Guvernul Boc "umbla" la pensii. "Eu am o pensie de trei milioane sapte sute de mii de lei vechi, de la CAP, ne spune Maria Arva. Daca imi ia 15 la suta n-o sa-mi ajunga sa ma intretin. La farmacie, in fiecare luna, las un milion de lei. Cu ce voi mai trai?" Aceeasi temere are si Vergina Maciuca. "Nu stiu cum ne vom descurca, ni se plange batrana. Sotul meu este paralizat de peste patru ani, eu am probleme cu tensiunea, cu inima si sufar si de pancreatita. Un milion trei sute de lei se duce numai pe medicamente. Este din ce in ce mai greu." Tot la ceape a lucrat si Maria H. "Am muncit la colectiva, aveam copiii mici, ii chinuiam si pe ei pentru ca ii luam cu mine la camp, si acum am o pensie de 3.780.000 lei vechi, ne relateaza batrana. Daca nu ne-am mai putea misca eu si sotul meu ca sa muncim sa crestem animale, ar fi vai de capul nostru. Medicamentele costa, chiar daca sunt compensate. Totul este scump. Acuma ne mai ia din pensie, in loc sa ne mai dea ceva?! Doamne fereste, sa mai avem si alte boli!"
Mai mult de o treime au boli cronice
Medicul de familie Irina Stoian se ingrijeste de sanatatea a peste 2.000 de locuitori din Saucesti. Dintre acestia, peste 800 sufera de una sau mai multe boli cronice. "Cei mai multi au afectiuni cardiace si cerebrovasculare, ne-a spus dr. Irina Stoian. Din cauza situatiei economice dau in orice fel de boala. Marea majoritate au pensii de agricultori. Au venituri foarte mici. Se descurca foarte greu. Au multe afectiuni, pentru care au nevoie de tratament continuu, dar mai trebuie sa respecte si un regim alimentar. Daca le mai reduce si pensia, nu stiu ce vor face."
Prefectul a cerut clarificari pentru situatia de la Magura
Prefectul Claudiu Balan, in cadrul Colegiului Prefectural, a pus in discutie problemele aparute in comuna Magura, unde primarul Alexandru Palade a reclamat executia proasta a unor lucrari la sistemul de canalizare. Prefectul a solicitat directorului Inspectoratului de Stat in Constructii un punct de vedere clar asupra calitatii lucrarilor. Reactia reprezentantului Guvernului in teritoriu a venit urmare a reclamatiei facute de primarul Alexandru Palade, precum si a articolului aparut ieri in ziarul Desteptarea. “Problemele in Magura se rezolva respectand legea, nu reactionand in presa. Statul roman si institutiile sale au deja un deficit de credibilitate. In aceasta perioada avem nevoie mai mult de unitate si colaborare”, a spus Claudiu Balan, dupa care a continuat critica: “Avem un obicei prost. Ne plangem la partid, la deputati, senatori sau chiar la prefect si uitam sa muncim, sa respectam procedura, asa cum este ea stabilita de lege”. Adrian Sichitiu, directorul Inspectoratului de Stat in Constructii Bacau, a trecut in revista starea de lucruri de la Magura. “Lucrarea a inceput in 2007, neanuntata la noi, la Inspectorat. Nu a fost sanctionata la vremea aceea. Lucrarile au fost receptionate pe doua tronsoane, dar sunt unele probleme la capacele care s-au deplasat. Problemele care au aparut in Magura se datoreaza si cetatenilor care s-au bransat ilegal, fara autorizatie si respectarea normelor in domeniu”, a precizat Adrian Sichitiu. Lucrarile la sistemul de canalizare in comuna Magura au fost finantate cu peste 3,3 milioane de lei, in 2007. Autoritatile locale nu au mai facut receptia lucrarilor in 2009, asa cum era prevazut, deoarece au reclamat existenta unor deficiente grave. Una din cauzele care au determinat blocarea sistemului de canalizare, revarsarea materiilor si a apei menajere este lipsa rigolelor pe marginea drumurilor din comuna. In acelasi timp, vinovati pentru deficiente sunt si locuitorii din Magura care s-a bransat ilegal. Ieri, reprezentantii firmelor Segama si RKS Drumuri s-au intalnit cu inspectori in constructii, cu proiectantul lucrarii si dirigintele de santier pentru gasirea unor solutii si evaluarea primara a lucrarii. “In 25 de zile speram sa fie finalizata procedura de receptie si in acest interval sa fie realizate lucrarile pentru remedierea deficientelor”, a mai declarat Sichitiu.
Locuitorii bransati ilegal risca sa fie amendati
Peste 150 de locuitori din comuna Magura s-au bransat ilegal la reteaua de canalizare nou-infiintata in comuna. Acum ei risca o sanctiune din partea Inspectoratului de Stat in Constructii pentru nerespectarea legislatiei in domeniu. Cei mai multi dintre magureni, au preferat sa se branseze neautorizati, fara a apela la firme specializate in domeniu. Majoritatea s-au bransat direct la teava de canal, acolo unde distanta era mai mare decat pana la caminul de scurgere. “Cat priveste aceste bransamente ilegale, primaria trebuie sa dispuna intrarea lor in legalitate, prin obtinerea autorizatiei de bransare si apoi realizarea corecta a lucrarilor, conform unui proiect. Satenii trebuie sa tina cont ca aceasta canalizare este pentru apa menajera si nu pentru apa pluviala. Unii si-au facut canalizare si in curte”, a mai adaugat Adrian Sichitiu. Receptia lucrarilor se va face riguros, astfel incat constructorii sa lase primariei o lucrare in perfecta stare de functionare. Subprefectul Constantin Scripat considera ca situatia de la Magura trebuie privita cu toata seriozitatea. “La Magura trebuie facut un control obiectiv. Nu putem permite niciunui constructor sa-si bata joc de banul public”, a spus Constantin Scripat.
Siretul le bate la usa!
Nu pot dormi de frica inundatiilor
Locuitorii din Serbesti – Saucesti nu au uitat inundatiile din 2008. De cate ori ploua torential, cei care se invecineaza cu raul stau de veghe. Mai ales ca, in ultimii 2-3 ani, apele au ros 100 m din gradinile lor, apropiindu-se periculos de case.
Satenii din Serbesti nu iubesc ploaia. Ei sustin ca rapaiala violenta in tabla acoperisului le da frisoane. Mai ales noaptea. Isi iau lanternele si se duc sa vada daca nu cumva creste apa. “Suntem foarte aproape de Siret si frica va exista intodeauna, afirma Vasile Chitis, 46 de ani. Si e pacat ca s-a rezolvat cu casele, dar nu s-a facut nimic cu Siretul. In primul rand e aproape si oricand poate da afara. Chiar daca nu se ridica se surpa malul, ca e nisipos. Stam mereu cu frica-n san.” Pe langa teama de inundatii, cu care aproape s-au obisnuit, locuitorii din Serbesti se mai confrunta cu un neajuns: nu-si pot permite sa construiasca nimic, o magazie sau un cotet, nici sa investeasca in culturi. E ca si cum ar arunca banii. “In ultimii doi-trei ani, Siretul a ros o suta de metri din mal si a ajuns la jumatatea gradinilor, sustine Remi Petrea, 42 de ani. Acum e la 50-60 m de locuinta, daca vine o viitura pot spune «adio, casa».”
Pe aici au trecut ministri…
La Serbesti, raul face o bucla chiar in dreptul caselor. Asadar, solutia ar fi eliminarea acestei bucle prin saparea unei albii noi, in linie dreapta, care ar scurta cursul si ar indeparta Siretul de locuintele oamenilor. Primarul Costinel Manea sustine ca a facut toate demersurile necesare: “Intr-adevar, este o problema cu Siretul, recunoaste edilul. Dupa inundatii, aici au venit ministri, specialisti, secretari de stat… I-am informat pe toti si sper ca anul acesta sa se rezolve. Altfel, sunt in pericol si casele, si reteaua electrica, si tot ce e aici!” Cheltuielile pentru taierea cotului nu ar fi foarte mari, sustine edilul. Ar fi suficient sa se aduca un buldoexcavator dintre cele care lucreaza in balastierele din vecinatate si sa se sape o albie. E nevoie, insa, de aprobarea autoritatilor in domeniu. “Cunosc problema, trebuie rezolvata, declara subprefectul Constantin Scripat. Trebuie sa ma duc la fata locului impreuna cu cei de la Directia Apelor si sa vedem care e situatia acum. Vom alege cea mai buna solutie pentru satenii din Serbesti.”
273 de blocuri cu risc seismic ridicat
Un sfert din cele 1200 de blocuri din municipiu sunt imobile ce prezinta un risc seismic ridicat sau relativ ridicat.
Adrian Sichitiu, directorul Inspectoratului Teritorial de Stat in Constructii Bacau a dezvaluit la ultima intrunire a Colegiului Prefectural ca in municipiul Bacau peste 270 de imobile de locuit prezinta risc seismic. Sichitiu a evidentiat mai multe cazuri concrete de imobile din Bacau vulnerabile in caz de cutremur.
“In data de 4 martie s-au împlinit 33 de ani de la puternicul cutremur din 4 martie 1977. Dupa teoriile mai vechi seismele puternice care au ca epicentru zona Vrancea s-ar produce la intervale de circa 30-40 de ani”, a afirmat seful ISC Bacau. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului are în derulare programul de consolidare a cladirilor de locuit multietajate, program prin care sunt alocate fonduri de la bugetul de stat pentru expertizarea, proiectarea si executarea lucrarilor de consolidare a acestora.
Doar un imobil consolidat in municipiu
In perioada 1991-1997 s-au expertizat din punct de vedere al riscului seismic, conform normativelor tehnice în vigoare la acea data (P100-92), 272 imobile din judetul Bacau, cu regim de înaltime de la P+2 la P+10, edificate în perioada 1954-1979.
“În urma elaborarii expertizelor tehnice, s-au încadrat în clasa I de risc seismic un numar de 7 imobile, toate din municipiul Bacau, de pe B-dul. Marasesti, 69 imobile s-au încadrat în clasa II de risc seismic, iar restul de 197 imobile în clasa III de risc seismic. În baza programului guvernamental stabilit prin OG 20/1994 în judetul Bacau s-a realizat consolidarea unui singur bloc de locuinte amplasat în municipiul Bacau, str. Marasesti nr. 11”, a mai declarat Adrian Sichitiu.
Cosurile se pot sparge in capul bacauanilor
Subprefectul Constantin Scripat a ridicat problema cosurilor termice care stau sa se darame pe trecatori. In mai multe locuri din oras, unde au functionat puncte termice apartinand CET Bacau, turnurile cosurilor de fum au ramas in stare avansata de degradare. Primaria Bacau a omis sa ia in calcul riscul reprezentat de aceste turnuri. „Cosurile termice sunt un pericol pentru bacauani, ele pot sa cada de la o zi la alta, fara sa aiba loc vreun cutremur. Intalnim astfel de cosuri pe langa autogara, la scoala Nicu Enea, pe Pictor Aman s.a. Solicit Inspectoratului de Stat in Constructii o inventariere a acestor cosuri, verificarea starii fizice si juridice a acestora. Daca va fi cazul, acestea vor fi demolate”, a spus Scripat. Municipalitatea bacauana a demolat o parte a centralelor termice din Bacau, care au fost scoase din functiune, dupa racordarea cartierelor la CET.
Reprezentantii Primariei Bacau au confirmat faptul ca o parte a cosurilor provenite de la centralele termice au ramas in picioare, dar au promis ca vor lua masuri. „Mai exista cateva cosuri termice. Din cate stiu, acestea vor fi demolate curand. S-au inceput procedurile in acest sens”, a declarat viceprimarul Dragos Luchian.
Nu-l inchiriati pe Vasile?
„Sirena lui Roaita e glasul / tasnit din durere si ura…” Cum ajungi in buricul pasarelei de la fosta fabrica de bere, lichioruri si alte tarii, pe partea dreapta, printre sine de cale ferata si ierburi care cresc alandala zaresti chiar statuia bravului Vasile Roaita. Omul e cel mai harnic si revoltat cheferist, motiv pentru care, dupa decenii de nemultumire, inca trage sirena. Non-stop. Dau sa opresc automobilul, ca sa-l privesc mai de aproape pe Vasile, dar, cu parere de rau, semnele de circulatie nu ma lasa. in infernul rutier ma gandesc de ce sta omul asa de izolat, in parculetul acela relativ sinistru? Cu-atatea revolte in tara, alde PSD, PNL sau alde ETC l-ar putea inchiria repede pe acest profesionist al Strigatului etern. „Strigatul rotitor al sirenii / bate in podul patat de pacura./ Strigatul rotitor al sirenii / taie peroanele-n doua,/ si locomotivele parca ar smulge gara din loc. // Strigatul rotitor al sirenii / acopera foburgurile/ si casele palide ale muncitorilor/ tresar, si incep sa creasca, spre zenit./ Strigatul rotitor al sirenii/ acopera palatele stapanilor/ si palatele se turtesc si se subtie/ pe caldarame,/ ca monezile vechi, puse de copii/ sub rotile trenurilor”…
Ca nu cumva domnul politist de la circulatia inferniera sa creada ca am compus aceste minunate versuri in vreme ce injuram la volan, ma grabesc sa-i spun ca ele mi-au trecut prin tartacuta rasfoind, cu mintea, volumul VI din Opera Magna, semnat de Nichita Stanescu, unde am dat peste poemul de mai sus botezat chiar asa: „Vasile Roaita”. Nu stim cum se face, dar nu doar pana maiastra a lui Nichita Stanescu a scris despre eroul sirenist. Adevarurile mai noi zic despre Vasile ca era un ucenic amarat, infiltrat acolo de Securitatea vremii, ca sa-si exerseze ochiul, timpanul si ciripitul. Zice-se ca nici vorba ca el sa fi tras sirena. Il nimerise din intamplare un glont cahui, care nu stia ca puberul era din gasca ochitorilor. Dupa ce Dej a inceput sa fabrice pentru manualul rosu de istorie tot felul de eroi, Roaita, cheferist de-al lui, a fost aruncat printre legendele neamului. Un domn bucurestean care inca traieste, Constantin Negrea, revendica astazi faptul ca el a tras sirena in acea zi de februarie 1933. Face omul acum memorii, se da peste cap ca sa fie recunoscut ca erou cheferist, dar in zadar. Cine mai are nevoie de inca un erou, intr-o tara a eroilor Urletului si Protestului? El recunoaste ca Dej i-ar fi propus eroizarea, dar, de teama ca l-ar beli rusii, i-ar fi suflat acestuia la ureche: „Domnule (sic!) Dej, eu nu vreau sa mor fara lumanare! Nu stiti cum sunt rusii? Se folosesc de tine si apoi te impusca”. Mai zice ca Dej l-a injurat si l-a lasat sa plece. Acum, nu-l mai asculta nimeni, chiar daca vrea musai titlul de erou.
Aflu ca si pe la SNCFR e vaiet mare. Cred ca, daca l-ar inchiria cu ziua pe Vasile cel de pe statuia din parcul bacauan, cu sirena cu tot, societatea amintita ar evada din Criza fara sa mai miste locomotivele din gari. La urma-urmei, cati stiu ca nu el, Vasile Roaita, ci Constantin Negrea a fost eroul marelui suier grevist? Daca indraznesc unii si altii sa-i conteste lui Vasile titlul de erou, cheferisti actuali n-au decat sa-i pocneasca peste scafarlie cu autoritatea tomului Opera Magna, de 682 de pagini, aparut la Editura Univers Enciclopedic.
Romana de azi: Ultimul Sergiu Serban
Si-a faurit înca din anii ’70 un nume. În Bacau, ca profesor de limba si literatura romana, Sergiu Serban (21 sept. 1935, Iasi – 18 mai 2005, Bacau) a întruchipat competenta si performanta profesionala, manifestate cum nu se mai întamplase de ani buni în mediul preuniversitar. Într-o vreme cand arta era dependenta de ideologia comunista, iar transmiterea ei în scoala era poluata doctrinar, dascalul de la scoala cu Clasele I-VIII Nr. 19 (azi, "Al.I. Cuza") din Bacau era recunoscut drept etalonul verticalitatii morale si al respectarii statutului estetic detinut de orice opera artistica. Comentariile literare realizate de elevii sai, rezultate din raspunsurile la chestiunile din fisele de lucru problematizante, circulau prin Bacau trase la xerox: memorarea lor constituia reteta sigura a reusitei la examenul de admitere în liceu. Cum ni se întampla multora dintre noi, ajunsese sa aiba o sintagma definitorie: "din perspectiva". Daca un comentariu literar continea aceasta locutiune prepozitionala, era limpede ca prin apropiere se afla aripa eruditului Sergiu Serban.
Dupa 1990, odata cu aparitia revistei "Convorbiri didactice" – al carei prim redactor-sef a fost -, profesorul si-a diversificat manifestarile stiintifice. Vorbim de atunci de publicistul Sergiu Serban, ca practicant al jurnalismului didactic la limba si literatura romana. Enumerarea cronologica a prezentei sale în domeniu este edificatoare: "10 teste" (1993), "Literatura romana în gimnaziu" (1996), "Literatura, teoria literaturii, stilistica" (1998), "Elemente de sintaxa a propozitiei si a frazei" (2000) s.a. Chiar si manualele de limba si literatura romana, pentru clasele a VI-a si a VII-a, sunt o manifestare suprema a acestui tip de jurnalism, cata vreme fragmente au fost publicate în revista "Convorbiri didactice". Realizate împreuna cu fiica sa, Anca Serban, lucrarile sunt un titlu de glorie al Editurii ALL, fiind utilizate, din 1998-1999, ca manuale nationale. Alaturi de acestea, caietele destinate elevului, ca auxiliare didactice, îl sprijina pe acesta în aplicarea si consolidarea informatiilor din manual. "Am cautat ca un caiet de acest tip sa nu repete manualul, ci sa-i aduca elemente noi, care sa-l ajute în fixarea celor învatate. De asemenea, m-am adresat prin aceste caiete profesorului de limba si literatura romana, în special celui aflat la început de cariera didactica". Precizarile acestea le-a facut în fata studentilor filologi din Bacau, în 2003 si 2004. Am tinut ca viitorii dascali sa cunoasca pe viu un autor de manuale scolare, macar pentru faptul ca sunt obligati, la începutul fiecarui an scolar, sa prezinte si date despre autorul/ autorii manualului de limba si literatura romana.
În 2005, Mihai Semenov, directorul-editor al revistei "Convorbiri didactice", i-a editat ultima lucrare, "Caiet de exercitii si teste în domeniul vocabularului". "Lexicul de la A la Z. Aplicatii", cum este subintitulat, sintetizeaza aria vasta si complexa a vocabularului limbii romane. Conceput în virtutea aceluiasi principiu al logicii interne de care dispune limba romana, dar si al învatarii active din partea elevului, caietul are o organizare impecabila. În prima parte sunt plasate exercitiile privind structura vocabularului romanesc, din perspectiva etimologica, functionala si semantica. Al doilea grupaj se raporteaza la mijloacele interne si cele externe de îmbogatire a vocabularului, iar ultima parte cuprinde pachete de teste cu itemi obiectivi sau subiectivi, cu alegere duala, multipla, de tip pereche sau cu raspuns scurt. "Solutiile si îndrumarile" de la paginile 41-63 – deci o treime din lucrare – vin sa exprime concretetea autoevaluarii si, mai mult decat atat, aduc explicatii suplimentare pentru fiecare caz în parte. Indirect, caietul este tot un manual, de data aceasta strict aplicativ, a carui valabilitate coincide cu viitorul limbii romane. Este întregita astfel "o mostenire solida, vie si mereu necesara atat pentru cititorii de azi, cat si pentru generatiile viitoare de elevi" (M. Semenov, Postfata).
La un lustru de cand Sergiu Serban ne-a parasit, manualele si auxiliarele didactice purtand semnatura sa sunt o dovada peremptorie ca acribia, dreapta judecata, respectul pentru limba romana sunt chei de aur ale nemuririi unui act de cultura aplicata.
„Cauta-ti Literele potrivite”
Interviu cu prof.univ.dr. Adriana-Gertruda Romedea – decanul Facultatii de Litere a Universitatii „Vasile Alecsandri“ Bacau
– Sunteti profesor, decan, pedagog, om al cetatii, ce i-ati spune unui elev atunci cand ii recomandati Facultatea de Litere a Universitatii “Vasile Alecsandri”?
– Nu-mi va fi usor, deoarece sunt multe de spus. Trebuie sa iubesti in primul rand Litere-le, literatura, limbile straine, comunicarea. Avem un corp profesoral foarte bine pregatit, dotare tehnica corespunzatoare, cadrul adecvat pentru un invatamant de calitate. Vin la noi, spre noi, elevi buni, dotati, copii care incearca sa stie mai mult. Cred. Sunt profesii, cea de dascal, de traducator, comunicator foarte importante in societatea de astazi, cu “raza mare de actiune”, unde viitorul absolvent poate sa-si utilizeze cunostintele din facultate, din studiul individual.
– Se discuta mult astazi in mediile academice dar si in spatiul social despre Admitere. Examen sau dosar?, acestea fiind intrebarile, raspunsurile sunt diverse. Care este opinia dumneavoastra despre acest subiect?
– Si noi analizam aceasta problema. Am discutat-o de multe ori cu diferite ocazii, manifestari, formale sau informale. Am dorit sa reintroducem examenul de admitere, eram pe cale sa luam o decizie in acest sens, insa cand ne-am uitat in jurul nostru am vazut ca am fi singurii care luam aceasta decizie. Ne-am putea pierde o parte dintre studenti. Este o politica la nivel national.
Admiterea este sfanta!
– Chiar daca va este greu sa recunoasteti, sunt elevi admisi la Litere, insa au mari carente la scrierea si vorbirea in limba romana…
– Din pacate asta este adevarul, de aceea cred ca revenirea la metoda examenului de admitere ar elimina asemenea situatii. Acum, in trei ani de studiu ne straduim sa le dam competente, la care ei trebuie sa adauge alte si alte cunostinte prin alte stagii de pregatire, pana ajung la catedra, cei care doresc sa urmeze cariera didactica. Noi dam la inceput de an universitar un test de evaluare pe fiecare specializare sau program de studiu, cum se numeste acum, pentru a vedea care este nivelul lor de cunostinte la intrarea in facultate, avem o ierarhizare. Sunt si studenti slabi, trebuie sa o recunostem.
– Multi intra, doamna profesor. Tot la fel de multi si termina facultatea?
– Nu. Nici la noi si nici in alte facultati. De exemplu in Franta, unde eu cunosc mai bine sistemul de invatamant, se inscriu 1000 la facultate si termina 200. Sau 100. Acolo se face intr-adevar selectie. Si la noi este o asemenea situatie, insa nu la aceste dimensiuni. Se elimina singuri, nu-si iau examenele, se retrag, deoarece nu fac fata, avem si abandon scolar. In general, tragem de ei sa termine cursurile…
3-2-3, invatamant european
– Unul din obiectivele Facultatii de Litere din Bacau este cresterea calitatii invatamantului la nivelul celui din Europa. Va rog sa detaliati ce presupune un asemenea deziderat. Stam mai prost ca alte facultati de profil din Vest?
– Ni s-a impus sa facem dupa Europa, mai ales dupa acest “sistem Bologna”. Trebuie sa avem un invatamant performant impartit in 3-2-3: licenta-master-doctorat. Dupa unele statistici ar trebui sa avem mai multi absolventi cu licenta, in prezent fiind sub media europeana. Tot timpul ne raportam la Europa. Trebuie sa stiti, de asemenea, ca noi avem multi studenti care merg si studiaza un semestru in strainatate prin Programul Erasmus. Avem incheiate acorduri bilaterale cu universitati din Franta, Polonia, Turcia, Italia, pe comunicare, pe limba franceza, engleza. E bine ca studentii sa vada unde suntem si unde trebuie sa ajungem. Sunt si studenti din afara care studiaza la noi. Anul trecut mai multi studenti din Bordeaux au studiat un an la facultatea noastra. La final au fost foarte incantati de invatamantul din Bacau.
– Cerinta pietei determina o anumita structura a invatamantului superior. Cel putin asa spune teoria. Cum se face practic acest lucru?
– Majoritatea absolventilor nostri merg in invatamant, vorbesc de cei de la profilul filologic. Dupa licenta se inscriu la titularizare, este primul lor examen, acolo se vede daca in trei ani au invatat ceva sau nu, daca au invatat la nivelul cerut de un asemenea post. Asta pentru gimnazial, pentru liceu ii trebuie Masterul si Modulul doi de psihopedagogie, la fel si pentru predare in universitati. Noi avem un numar de locuri, calculat dupa anumite criterii, printre care si cel al cerintei pietei. Sa stiti ca sunt studenti care prefera alte posturi, alte preocupari, cum ar fi cea de traducator, translator, birourile notariale. De anul acesta avem un program din Domeniul limbi moderne aplicate – Traducere si interpretare, prin care dorim ca studentii sa se specializeze in engleza si franceza, pe anumite domenii, cum ar fi juridic, economic si comercial etc., pentru a putea sa lucreze intr-o companie, in birouri notariale etc. Este o cerinta a pietei, iar noi ne adaptam. De la toamna, studentii care au dubla specializare vor putea alege, din anul II si a treia specializare. Daca, de exemplu, urmeaza romana-engleza, poate opta si pentru franceza, insa la forma cu plata. La licenta poate avea trei specializari, de aici, normal, cresc sansele de a-si gasi un loc de munca, fie la catedra, fie in alte locuri. In Facultate mai avem si discipline facultative, cum este Biblioteconomie, fac practica, cursuri pentru meseria de bibliotecar. Nu se stie ce-ti ofera viata, mai ai o sansa. Suntem mereu in cautare de noi alternative.
A murit invatamantul traditional
– Ce apreciati la un student, capacitatea de memorare sau cea de analiza, de flexibilitate in gandire, in jocul conexiunilor?
– Nu agreez prima varianta, mai ales la limba straina. Nu poti sa deschizi dictionarul si sa inveti cuvinte pe de rost. Eu sunt profesor de Limba Franceza si in acest semestru am cu studentii Lexicologia. Le-am spus ca eu nu sunt un dictionar viu, nu stiu toate cuvintele, dar intotdeauna trebuie sa faci conexiuni plecand de la cuvantul de baza, cauti alte cuvinte, le pui intr-un context, vezi tematica. Numai asa se poate invata. Eu am simplificat putin procesul, insa sunt adepta unei invatari logice.
– De la student, profesor, profesor universitar, decan a fost un drum lung. Care a fost secretul reusitei dumneavoastra?
– Munca. Munca, foarte multa munca. Asta le spun si studentilor mei. Indiferent ce se intampla dincolo de amfiteatre, studentii trebuie sa aiba o singura preocupare: sa invete, sa munceasca pentru viitorul lor. Eu, la 40 de ani eram in Franta, la 49 imi dadeam doctoratul, cu sacrificii si sustinere din partea familiei. Daca nu aveam sprijinul familiei nu reuseam sa ajung aici. Am inceput ca profesor la tara, multi ani la Racatau – Horgesti, apoi la Bijghir – Buhoci, naveta iarna-vara. Nu faceam carte, nu invatam copiii limba si literatura franceza, faceam agricultura, mereu eram pe camp. Devenisem roboti, eram niste ratati. Am avut si putin noroc, o matusa m-a ajutat si am mers un an la Sorbona, in Franta. Au urmat apoi ani frumosi la Liceul “Vasile Alecsandri”, la clasele bilingve. Limba franceza mi-a adus mari satisfactii. In 1993 am dat concurs la Universitatea Bacau, mi-am luat doctoratul in filozofie, cu marele logician roman Petru Ioan din Iasi, cu o teza la frontiera dintre semiotica si lingvistica. A fost foarte greu, deoarece nu eram in domeniu, insa nu-mi pare rau, am astazi alte deschideri, deoarece nu mergem numai pe gramatica, pe literatura, mergem pe interdisciplinaritate.
Profesor cu suflet de parinte
– Sunteti un profesor rigid, sever, va urcati la catedra si de acolo va dictati cursul, dupa care trageti usa la amfiteatru?
– Da, am auzit si eu povesti cu profesori care intrau in amfiteatru cu morga academica, nu vedea, nu auzea. Nu, eu sunt prietenul, colaboratorul studentului, parintele lui in anumite situatii, si sever si bland in egala masura, depinde de situatii, exact cum am fost si sunt in continuare pentru copiii mei, ii dojenesc cand trebuie, ii laud cand merita. Astazi, dincolo de aparente, adolescentii, tinerii sunt sentimentali, au nevoie de afinitate, de un cadru prietenos de invatare.
– Aveti copii mari, sunteti o mama fericita…
– Da, am un baiat de 33 de ani, care a urmat ASE la Bucuresti, iar fiica are 26 de ani si a terminat Relatii Internationale si Studii Europene. Sunt si bunica, am o nepotica de 4 ani. Amandoi s-au stabilit in Bucuresti. Sunt copii buni si am bucuria sa-i am alaturi ca prieteni, ca si-au indeplinit visele, sunt acum oameni maturi, realizati. Nu asta isi doreste orice parinte?
– Unul din principiile de functionare este autonomia universitara. Suna asa ca stat in stat. Ce inseamna, ce presupune acest concept?
– Sigur, nu putem epuiza acum acest concept, insa fundamentale sunt autonomia financiara (bani de la minister si bani din taxe, fonduri proprii din cercetare si activitati conexe), dar si autonomia decizionala. De jos si pana sus alegerea pe functii se face in mod democratic, de la sef de catedra la rector. Asa se intampla in toata lumea democratica.
– In aceste conditii, politicul la ce usa bate?
– Politicul bate la o usa inchisa. Nu, politicul nu are ce cauta in mediul universitar. Fiecare putem avea optiuni politice, ca orice cetatean, insa in afara universitatii. Mai sunt ingerinte in invatamantul preuniversitar, insa nu sunt in folosul scolii asemenea interventii.
Viata este o continua provocare
– In aceste zile va iesi pe portile Universitatii o noua promotie de absolventi. Ce le-ati spus la cursul de adio?
– Le-am spus sa priveasca cu incredere in viitor, sa aiba ambitie pentru a reusi, le-am vorbit de vise, de munca. Le-am mai spus ca niciodata nu a fost usor, ca viata te pune in fata a numeroase provocari, iar ei trebuie sa fie invingatori, sa duca spiritul universitar mai departe. Ei sunt mai puternici, gandesc altfel decat noi, si asta este bine. Pentru ei nimic nu este acum imposibil, au o mai mare mobilitate in gandire, in actiune, nu dramatizeaza ca noi. Este greu, le-am spus, insa speranta nu trebuie sa-i paraseasca.
– In final, as dori sa ne spuneti care au fost cele mai mari impliniri ale profesorului, pedagogului, omului Adriana Romedea?
– Au fost mai multe, insa as dori sa ma opresc la o recunoastere a meritelor mele prin numirea de Cavaler al Ordinului “Palmes Academiques”, de catre Republica Franceza, pentru servicii aduse culturii franceze, in 2005. Este o mandrie pentru mine si nu am visat niciodata ca voi ajunge aici, insa viata, munca mi-au adus si aceasta bucurie. Si un al doilea motiv de satisfactie este faptul ca am am adus la Facultate un proiect de 34.000 de euro, pe tema multilingvismului, denumit Kaleidoscope: Langus en Couleurs (Kaleco), proiect initiat de Italia, finantat de Uniunea Europeana, la care participa si Spania, Franta, Anglia, Suedia, Estonia, Danemarca. Eu si alte colege vom studia situatia lingvistica din judetul Bacau, iar rezultatele vor fi inserate intr-un Ghid european.
Handbal masculin / Cupa Romaniei: De vacanta
Stiinta MD – Steaua 32-39 (13-22)
Istoria se repeta. Dupa ce anul trecut au fost eliminati de Steaua in prima faza a Cupei Romaniei, handbalistii bacauani au incheiat sezonul 2009-2010 pe acelasi scenariu. La Brasov, garnitura standard a Stiintei a facut o prima repriza de vacanta, la finalul careia a intrat la vestiare cu un dezavantaj de 9 goluri: 13-22. Neatentia generalizata a "studentilor" a fost taxata cu brio de "ros-albastri", care au marsaluit spre a patra Cupa consecutiva din palmares.
La pauza, antrenorul Gabriel Armanu a schimbat echipa bacauana, mizand in partea secunda pe jucatorii tineri din lot. Jocul s-a mai echilibrat, pentru ca tabela sa fie inchisa la 32-39 peste parcursul Stiintei la Cupa Romaniei si peste sezonul 2009-2010 al "studentilor". Al treilea campionat consecutiv in Liga Nationala se rezuma intr-un loc 4 si prezenta in sferturile de finala ale Cupei Challenge (competitie in care handbalistii bacauani vor lua startul si in editia viitoare).
Stiinta: Tevzadze, Grigoras – Onyejekwe (5), M. Bujor (5), Iancu (4), Ghita (4), Moskalenko (4), Bondar (3), Gurkovskiy (2), Iacob (2), G. Bujor (1), Paunica (1), Tarata (1).
Tenis / Clasamente FRT: Din scurt
La patru zile de la precedentele ierarhii, Federatia Romana de Tenis a refacut clasamentele nationale pentru toate grupele de varsta:
– 10 ani feminin: 7 (7). Mara Sechelariu (SCM Bacau), 47 (45). Ilinca Eftimiu (CSM Onesti);
– 10 ani masculin: 11 (11). Petru Berdila (SCM Bacau), 70 (76). Rares Serban (SCM), 76 (78). Alexandru Luchian (SCM), 83 (85). Cristian Enache (Tema Sport Onesti), 92 (101). Bogdan Manole (SCM), 93 (95). Patriciu Balint (SCM), 96 (89). Stefan Scurtu (CSM Onesti), 108 (98). Razvan Lazar (TC Onesti), 137 (133). Tudor Popica (TC Bistrita);
– 12 ani feminin: 101 (119). Teodora Munteanu (SCM Bacau), 115 (140). Alexandra Serban (SCM), 128 (121). Mara Sechelariu (SCM), 158 (147). Ilinca Litcanu (TC Bistrita);
– 12 ani masculin: 7 (10). Alexandru Manole (SCM Bacau), 59 (60). Stefan Casuneanu (ASTC Onesti), 68 (70). George Coman (CSM Onesti), 81 (103). Roberto Sorodoc (ASTC Onesti), 98 (126). Vlad Draghici (TC Bistrita), 99 (93). Stefan Costea (SCM), 101 (94). Petru Berdila (SCM), 103 (97). Andrei Serbanescu (SCM), 148 (141). Valentin Hirjanu (CSM Onesti), 168 (212). Radu Mistreanu (Tema Onesti), 177. Dragos Dragomir (SCM), 201 (193). Stefan Grosu (CSM Onesti);
– 14 ani feminin: 1 (1). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 6 (5). Teodora Rotaru (CSM Onesti), 15 (17). Ioana Sascau (CSM Onesti), 19 (22). Bianca Iorga (SCM Bacau), 29 (31). Luana Stanciu (SCM), 44 (45). Alina Munteanu (SCM), 70 (81). Ioana Porcos (TC Bistrita), 75 (92). Ema Sechelariu (SCM), 99 (127). Ana Maria Grigore (CSS Bacau), 120 (118). Karina Constantin (CSS), 129 (125). Andreea Ciceu (TC Bistrita), 144 (140). Carolina Cupcea (Tema Onesti), 157 (151). Malina Coman (CSS);
– 14 ani masculin: 31 (32). Tudor Burghelea (SCM Bacau), 46 (45). Tudor Diaconu (CSS Bacau), 47 (48). Matei Avram (SCM), 89 (100). Sabin Saveluc (SCM), 102 (103). Madalin Stanciu (CSM Onesti), 105 (106). Radu Melinte (CSM Onesti), 110 (119). Alexandru Pal (SCM), 129 (128). Razvan Balanescu (CSS), 133 (148). Alin Balanescu (CSS), 144 (177). Razvan Vamanu (SCM), 179 (172). Alexandru Dimulescu (TC Bistrita), 198 (193). Alexandru Manole (SCM Bacau);
– 16 ani feminin: 5 (6). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 14. Andreea Badileanu (CSM Onesti), 40 (42). Ioana Dumitrasc (TC Bistrita), 52 (50). Ilinca Bercaru (CSM Onesti), 58. Teodora Rotaru (CSM Onesti), 63 (63). Bristena Stefanescu (SCM Bacau), 97 (96). Ioana Sascau (CSM Onesti), 113 (111). Bianca Iorga (SCM), 140 (139). Alina Munteanu (SCM);
– 16 ani masculin: 9 (8). Vlad Murad (SCM Bacau), 34 (45). Madalin Dumbrava (SCM), 71 (83). Stefan Vasilache (SCM), 115 (113). Matei Avram (SCM), 126 (157). Alexandru Iancu (SCM), 142 (138). Tudor Burghelea (SCM), 159 (156). Mihnea Mocanu (Tema Onesti);
– 18 ani feminin: 9 (9). Ilinca Bercaru (CSM Onesti), 16 (18). Georgiana Patrasc (SCM Bacau), 18 (16). Raluca Mata (SCM), 23. Andreea Badileanu (CSM Onesti), 35 (44). Raluca Pavel (SCM), 49. Andreea Gradinaru (CSM Onesti);
– 18 ani masculin: 4 (4). Teodor Marin (SCM Bacau), 5 (5). Sebastian Ionescu (SCM-Venus Braila), 7 (7). Dragos Ignat (SCM Bacau), 13 (13). Sebastian Erimicioiu (SCM), 20 (20). Serban Rotariu (SCM), 40 (40). Cosmin Bardan (SCM), 59 (106). Vlad Murad (SCM), 64 (63). Mihai Ciocan (SCM), 98 (95). Marian Mocanu (SCM);
– Senioare: 39 (41). Raluca Mata (SCM Bacau), 43 (45). Georgiana Patrasc (SCM), 53 (54). Beatrice Paduraru (SCM), 58. Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 63 (66). Raluca Pavel (SCM), 74. Andreea Badileanu (CSM Onesti);
– Seniori: 42 (42). Teodor Marin (SCM), 47 (48). Sebastian Erimicioiu (SCM), 55 (57). Gabriel Ciuntea (SCM Bacau), 66 (68). Sebastian Ionescu (SCM), 85 (86). Mihai Ciocan (SCM), 88 (89). Dragos Ignat (SCM), 121 (123). Serban Rotariu (SCM).
Fotbal, Liga a II-a: Bat si scapa
Meciul de sambata, cu Dinamo II, ar putea asigura Bacaului permanenta in liga secunda
Pentru FCM Bacau, campionatul se poate incheia in devans. Eventual sambata aceasta, cu trei etape inainte de final. Daca vor invinge in deplasarea de la Dinamo ll, "galben-albastrii" vor scapa de orice griji in privinta retrogradarii. Cu atat mai mult cu cat principala lor contracandidata, Gloria Buzau are sanse minime sa revina cu puncte de la Ploiesti, unde va juca impotriva Petrolului, echipa aflata in plina cursa spre promovarea in prima liga.
Jocul rezultatelor
Antrenorul FCM Bacau, Gheorghe Poenaru confirma faptul ca intalnirea cu Dinamo ll ar putea asigura permanenta in liga secunda pentru echipa sa. "Cu o victorie in Bucuresti suntem salvati in proportie de 99 la suta. Mai ales daca si Gloria va pierde la Ploiesti. In aceasta situatie am fi la opt puncte distanta fata de ultimul loc retrogradabil, ceea ce ar reprezenta un avans mai mult decat linistitor", a declarat Poenaru.
S-a golit infirmieria
In asteptarea vestilor bune care le poate aduce etapa de sambata, tehnicianul bacauan se bucura ca, in sfarsit, poate conta pe garnitura standard. Exceptandu-l pe Madalin Munteanu, in continuare accidentat, ceilalti jucatori care s-au confruntat cu probleme medicale au fost recuperati. Astfel, Ionut Radu, Adrian Campeanu, Spiridon si Manea s-au pregatit ieri la capacitate normala si sunt valizi pentru meciul cu Dinamo ll. Apt de joc este si Radutoiu, caruia i-a expirat etapa de suspendare la partida cu Cetate Suceava, pe care FCM-ul a castigat-o sambata trecuta, la masa verde.
Asteapta banii
Singura problema care continua sa dea batai de cap "galben-albastrilor" este de natura financiara. Fotbalistii bacauani asteapta ca actionarul majoritar al clubului, Consiliul Local, sa-si onoreze promisiunile si sa vireze in cel mai scurt timp restul de trei miliarde de lei vechi aprobati ca majorare de capital. "Deocamdata, jucatorii au inteles situatia si se pregatesc cat mai bine pentru a castiga jocul de sambata. Sa speram ca totul se va rezolva cu bine si in plan sportiv, dar si financiar", a precizat antrenorul Gheorghe Poenaru.
„Mihaela Melinte a fost sportiva de aur de care avea nevoie atletismul romanesc”
Interviu cu Dorin Aradavoaicei
– Editia 2010 a Grand Prix-ului de atletism de la Onesti a fost una jubiliara pentru Mihaela Melinte, prilejuindu-i retragerea din activitatea competitionala. Ce ne puteti spune despre aceasta mare sportiva?
– In 1998, la CE de la Budapesta, la aruncarea ciocanului fete (proba introdusa pentru prima data la competitiile europene de seniori), Mihaela Melinte confirma faptul ca titlul de campioana a Europei cucerit de ea la Turku (in Finlanda) in 1997 este inceputul unui lung sir de succese. La Budapesta ea a castigat doua medalii de aur care au mobilizat-o si pentru CM de la Sevilla. Aici Mihaela a cucerit primul titlu de campioana mondiala al acestei probe venite printre ultimele in familia atletismului – aruncarea ciocanului. Prin aceste performante si cu o tehnica desavarsita, Mihaela Melinte a convins lumea atletismului adaugand noi succese. Ea a devenit dubla campioana mondiala universitara (la Catania si la Palma de Mallorca) si a dus recordul probei la 76,04 metri, fiind cea mai buna atleta a acestei probe.
– Mihaela Melinte a revolutionat aceasta proba…
– Intr-adevar. Pe documentele vremii, numele clubului de unde Mihaela a stabilit recordul mondial – SCM Bacau, a fost alaturat cu Vila Construct, Amicii si ASCO Bacau, cei care au intins o mana generoasa, convinsi ca la Bacau s-a nascut o noua stea a atletismului mondial. Mihaela Melinte a revolutionat proba de aruncarea ciocanului si a devenit sportiva de aur de care avea nevoie la acel moment atletismul romanesc. Nu putem uita ca toate aceste rezultate sunt asociate cu numele antrenorului Teodor Agache, cel care a descoperit-o la Scoala nr. 1 Bacau ca jucatoare de handbal, la recomandarea prof. Cornel Ciocoiu. Mihaela Melinte s-a nascut la 27 martie 1975 la Bacau, intr-o familie numeroasa, cu 10 copii, a sotilor Melinte (ce au concurat si ei ca atleti, la aruncari). A inceput sportul la 11 ani sub indrumarea prof. Agachi si de la primul succes, din 1994 (cucerirea titlului balcanic la junioare cu o aruncare de 62,9 m), a progresat mereu aducand la SCM Bacau momente de adevarata euforie, de satisfactii deosebite, pe care nu le mai incercasem pana atunci. Mihaela a demonstrat lumii ce inseamna munca, daruirea si pasiunea pentru a ajunge acolo sus, unde aerul este atat de tare, ea antrenandu-se pe frig si ploaie, baza sportiva fiind neadecvata, fara conditii deosebite. La Sevilla ea a fost premiata cu 30 000 de dolari si a fost declarata "superwoman".
– Cat de bogat este palmaresul sportiv al Mihaelei Melinte?
– Detinand suprematia probei, ea are peste 200 de medalii cucerite in competitiile internationale, 27 de titluri obtinute in intrecerile de senioare. A fost castigatoare a Superligii Europei, la Munchen, a Cupei Europei de mai multe ori, atat la aruncari lungi cat si la Campionatele Europene in aer liber, a Campionatelor Balcanice de mai multe ori. Putem spune, fara nicio rezerva, ca Mihaela Melinte a fost simbolul atletismului de la SCM Bacau, clubul care pentru prima oara in istoria sportului romanesc a invins in clasamentul national cele mai titrate grupari – Dinamo, Steaua.
– Activitatea sportiva a Mihaelei Melinte a fost una deosebita…
– Da. A fost sportiva nr. 1 a tarii precum si in topul mondial al primilor 10 sportivi ai lumii la probele din intreg atletismul mondial. A participat la ceremonia decernarii Oscar-urilor Atletismului, festivitate care a avut loc in anul 1999 la Monte Carlo. Cand lucrurile pareau sa mearga spre medalia olimpica la Sidney, cand atat Federatia Internationala de Atletism cat si cea europeana prevedeau o prima campioana olimpica a probei aruncarea ciocanului, au intervenit niste nereguli care au declansat un sir intreg de deziluzii. Suspendarea sa pe nedrept a fost vestea ce a bulversat intreaga lume a sportului. Atunci fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu, s-a opus vehement lui Tiriac si Comitetului Olimpic Roman, socotiti terminatorii unei sportive ce avea foarte multe de spus… Antrenorului Teodor Agachi si Mihaelei Melinte le-au fost decernate titlurile de "Cetatean de onoare" al Bacaului.
– CSM Onesti are o sectie de atletism sustinuta de multe performante notabile. Poate merge acest club pe drumul SCM Bacau?
– Atletii de la CSM Onesti (Enache, Cristina Negru, Aichimoaie, Hristea, Suhanea, fratii Potoroaca) au declansat impreuna cu antrenorul George Ardeleanu o noua era a atletismului onestean si se impune grabnic reinfiintarea sectiei de atletism la CSS Onesti si cooptarea unor antrenori la CSM pentru celelalte probe. Grupa aruncari are la Onesti o traditie prin veteranul Bartha cu fiii sai Levente si Lorand. Suntem siguri ca atletismul onestean va urca pe noi culmi odata cu venirea la conducerea CSM Onesti a entuziatei directoare Ingrid Istrate, care sa fie sprijinita de autoritatile locale.
– Ati fost printre promotorii organizarii la Onesti a Grand Prix-ului de Aruncari Lungi. Ce ne puteti spune despre acesta?
– Este cel mai galonat concurs de acest gen si isi continua drumul chiar si in conditiile actuale. Desi pentru noi este un moment de ingrijorare aceasta criza, atat Federatia Romana de Atletism, Directia Judeteana pentru Sport cat si Primaria municipiului si CSM Onesti si SCM Bacau si-au dat mana sub umbrela Agentiei Nationale de Tineret si Sport si au organizat aceasta competitie. Dorim sa multumim primarului Onestiului, Emil Lemnaru, la fel ca si viceprimarului C. Florian si consilierului Ioan Negoita, care au fost nelipsiti de la acest concurs ca si Doinei Melinte (fost director al DSJ, actualul presedinte al ANTS), care permanent ne-a ajutat material si sufleteste pentru reusita competitiei.
Ion Moraru
Din nou, pe prima treapta a podiumului
Andreea Tuduriu, eleva Colegiului “Vasile Alecsandri” care a obtinut locul I la concursul “Little Stars” organizat la Sankt Petersburg, in luna martie, si-a reconfirmat valoarea. Ea a urcat din nou pe podium, obtinand locul I (in categoria sa) la Festivalul international pentru copii din Serbia, “Little Shells”, care a avut loc in intervalul 12-16 mai. Andreea a intrat in concurs cu piesele “Copil si inger” si „O poveste in care cred”, ambele pregatite impreuna cu profesorii Marius Teicu si Cristina Cozma. 24 de copii s-au inscris in competitie, pe trei categorii de varsta (6-9, 10-12, 13-14). De aceasta data, bacauanca a fost insotita de o alta romanca, Patricia Ciubotariu, din Oradea, care a obtinut locul al II-lea la categoria de varsta 6-9 ani. Vineri, Andreea participa la preselectia finala a Cerbului de Aur pentru copii, iar pe 3 iunie concureaza pentru un nou trofeu in Ucraina, la festivalul „Future Land”. Ii uram succes!
Spitalul de Pediatrie ia bani de la copii pentru analize
Gratuit, dar contracost
Laboratorul Spitalului de Pediatrie nu mai efectueaza gratuit analize medicale pentru copiii care au nevoie de tratament la domiciliu. Dreptul la gratuitate este doar pe hartie. S-a ajuns in aceasta situatie, deoarece laboratorul nu este autorizat si, ca atare, Casa de Sanatate nu-l poate finanta.
Pentru copiii bolnavi care se adreseaza laboratorului Spitalului de Pediatrie, analizele medicale nu mai sunt gratuite, daca ei nu reprezinta un caz urgent. De mai multa vreme laboratorul spitalului efectueaza analize medicale numai contracost acestora, chiar daca pacientii vin cu bilet de trimitere de la medicul de familie ori de la medicul specialist din policlinica. Pe usa laboratorului sta scris ca nu se mai fac gratuit analize medicale, deoarece spitalul a epuizat fondul repartizat lui pentru acest tip de investigatii de catre Casa de Asigurari de Sanatate. Acesta este, insa, o parte din adevar. "Deoarece laboratorul nu detine certificatul de calitate RENAR, Casa de Sanatate nu a incheiat contract pentru el si nu-l finanteaza, ne-a spus Eugenia Ursu, asistent sef, Laboratorul de analize medicale. Suntem in curs de acreditare, s-a depus dosarul pentru aceasta, dar trebuie sa parcurgem o serie de formalitati. Necesita timp si bani."
Parintii sunt revoltati
Marea majoritate a copiilor care se prezinta in policlinica spitalului ori la medicul de familie nu sunt cazuri urgente, dar necesita tratament la domiciliu. Pentru stabilirea diagnosticului si a tratamentului corespunzator au nevoie, insa, de investigatii de laborator. Contracost, acestea inseamna pentru fiecare parinte in cauza un efort financiar deosebit. Creatinina costa 5,52 lei, calciul – 5 lei, magneziul – 5 lei, fibrinogenul – 12,75 lei, coproparazitologia – 17,50 lei, sideremia – 6,62 lei, ASLO – 10,70 lei, proteina C reactiva – 10,70 lei, iar examenul sumar de urina – 8,70 lei, astfel ca un parinte trebuie sa scoata din buzunar peste 80 lei. "Bani nu prea sunt, avem copii si multi sunt bolnavi, sa stam asa cu ei?, ni se plange Mirela Adam, din comuna Traian. Trebuie sa venim la spital sa facem ceva, dar cu un singur salariu este foarte greu. Copiii ar trebui sa beneficieze gratuit si de analize medicale." Maria Alupoaie, din Corbasca, mama a trei copii, este chiar revoltata: "Nu suntem de acord sa platim analizele, pentru ca nu sunt bani. Ne taie si din alocatie, cum sa ne mai descurcam, ce o sa facem? Sa-i aducem pe copii la plasament? Este foarte greu!". Resemnata, la randul ei, Alexandra Romedea ne-a declarat: "Nu am ce sa fac, daca trebuie sa platesc, voi plati. Dar in tara asta te astepti la orice!"
Singura solutie, sa caute un laborator privat
Spitalul ar fi putut evita aceasta situatie daca ar fi facut la timp demersurile pentru a obtine certificatul RENAR. “Nu am incheiat cu Spitalul de Pediatrie contract pe laborator, ne-a declarat Viorica Draganuta, director general al CJAS Bacau. Aceasta, deoarece nu au putut prezenta certificatul de calitate RENAR si nici dovada ca, inainte de 31 martie, au facut demersuri pentru a-l obtine. Pe site-ul nostru am afisat lista laboratoarelor private cu care avem contract. Pentru a veni in sprijinul bolnavilor, vom completa lista, adaugand spitalele care au contract cu noi si pentru laboratoare si efectueaza analize. In Bacau sunt laboratoare private care au fonduri pentru analize gratuite. Pacientii se pot adresa acestora.” Laboratoarele private au fost mult mai interesate sa intre in relatie contractuala cu CJAS si sa asigure analize gratuite. Din cele 18 care au incheiat contract cu Casa, doar 4 nu au certificat RENAR, dar au depus documentatia inainte de 31 martie.
Doina Mincu
O meserie cat o viata de om
La 150 de ani de la infiintarea Scolii de Arte si Meserii Cleja, cadrele didactice, fosti directori si fosti elevi ai unitatii de invatamant si-au dat intalnire in locul in care au predat sau au invatat primele litere ale alfabetului. Emotionati, participantii s-au revazut in postura de acum cativa ani, cand timpul avea alta valoare, la fel si profesia de dascal.
“Aveam 27 de ani cand am venit aici ca profesor. Conditiile nu erau nici macar comparabile cu cele de astazi. Am gasit colegi deosebiti. Eram uniti, mai ales ca atunci aveam un singur dusman, Partidul Comunist. A fost o experienta utila, ne-am format ca oameni. Nu am facut doar instructie, ci si educatie”, a explicat vizibil emotionata fosta directoare prof. Mihaela Savin, care isi aminteste de munca la camp, de manifestarile prilejuite de „Cantarea Romaniei” si chiar de traditionalele curatenii de toamna – 16 ani de predare in total si nici un regret. Invatatorul Elena Sandu isi aminteste de ultima promotie, ultimul banchet, „o experienta extraordinara”, marturiseste aceasta. „Aproape 800 de elevi au trecut prin sala mea de clasa. Cand am iesit la pensie am fost 100 de colegi. Nu voi uita niciodata acea zi. Sunt 18 ani de predare in Cleja. Nu am regrete, mai ales pentru ca am fost un colectiv foarte bun”, a explicat Elena Sandu.
Fost elev, actual primar
Edilul-sef al comunei, Ion Joca, a fost si el elev al Scolii Cleja. Acum se mandreste cu faptul ca prin efortul sau, toate unitatile de invatamant din comuna sunt moderne. „Fata de perioada cand eram eu elev, scolile arata altfel. Am reusit cu investitii ca fiecare unitate de invatamant sa devina europeana si sa fie dotata cu tot necesarul”, a declarat Ion Joca. De la manifestari nu au lipsit actualii elevi ai scolii care au pregatit momente artistice prin care si-au aratat aprecierea fata de dascali si scoala. Si actualul director este in prag de pensionare. Sarbatoarea a avut un dublu sens pentru profesorul Valerica Moisa: „Aniversare celor 150 de ani de la infiintare ma suprinde intr-un moment deosebit. In luna iulie voi parasi catedra, iar aceasta sarbatoare a fost de fapt cadoul pe care mi l-a facut o fosta eleva de-a mea, acum profesor in scoala noastra”. Invitatii au vizitat in partea a doua a zilei si primaria si au intrat in fiecare clasa in care altadata veneau cu catalogul la subbrat. Treptat insa, cadrele didactice s-au adunat in cancelarie, unde au depanat amintiri pretioase. „Doamne, ce frumos a fost!”, s-a auzit la un moment dat, din multime, ca o concluzie a unei zile incarcate de emotie.






