Primarul din Comanesti ameninta cu greva foamei

Anul 2011 a inceput cu o adevarata batalie pentru soarta spitalelor publice din judet. Reprezentantii autoritatilor locale, ai spitalelor si ai Directiei de Sanatate Publica au incercat sa compuna o strategie de reorganizare a asistentei medicale, insa nu au reusit. Deciziile au fost amânate. Doua dintre spitale, cel din Comanesti si cel din Buhusi, sunt vizate pentru a fi transformate in unitati medico-sociale. Primarul din Comanesti ameninta cu greva foamei.

La finalul anului trecut, autoritatile locale au fost somate de Ministerul Sanatatii sa faca propuneri pentru reorganizarea spitalelor publice. Prefectii au cerut un ragaz pâna dupa Anul Nou. In prima zi lucratoare din 2011, la Prefectura Bacau a avut loc o intâlnire intre factorii de decizie din sistemul sanitar public. Au participat managerii spitalelor si presedintii consiliilor de administratie ale acestora, primarii mai multor orase si conducerea Directiei de Sanatate Publica. Reprezentantul Ministerului Sanatatii in teritoriu, dr. Mihaela Popescu, a prezentat cerintele si criteriile pentru functionarea spitalelor. “Intr-un judet trebuie sa se furnizeze servicii medicale de toate categoriile, ne-a declarat la finalul intâlnirii dr. Mihaela Popescu, director al DSP Bacau. Trebuie sa avem unitati medico-sociale, centru de diagnostic si tratament, servicii de ambulanta bine puse la punct. Dupa intâlnirea de azi, primarii au constatat ca depinde foarte mult de dumnealor cum evolueaza sistemul sanitar in judet.”

Astazi, inca un termen

Primarii si managerii au primit un termen de câteva ore pentru a prezenta argumentele favorabile spitalelor pe care le administreaza si le conduc. Primarul din Comanesti, Viorel Miron, este indignat de faptul ca spitalul din oras ar putea fi transformat intr-un camin pentru bolnavi cronic. “Am fost primii care am acceptat anul trecut sa preluam acest spital in administrare, iar acum suntem amenintati cu desfiintarea. Am investit 8,6 miliarde de lei vechi in el si am atras o companie din Austria care a facut investitii de alte 2 miliarde lei. Avem si doua proiecte cu fonduri europene. Unul urmareste scaderea cheltuielilor cu energia termica si cea electrica si este in valoare de 24 de miliarde de lei vechi. Celalalt este de 5 milioane de euro, pentru ambulatoriul de specialitate”. Primarul Miron sustine ca Spitalul Comanesti a fost mereu tinta unor persoane din sistemul sanitar care il vor inchis. Si spitalul din Buhusi ar putea avea aceeasi soarta. Acesta are cheltuieli de personal prea mari si duce lipsa de specialisti. Spitalele din Bacau ar putea fi comasate, cel de pediatrie si de TBC urmând sa devina sectii ale Spitalului Judetean de Urgenta. Autoritatile sanitare spun ca reforma este in beneficiul pacientilor si promit ca personalul medical nu va fi concediat, ci redistribuit.
Doina Mincu

„Nu poti avea numai spitale de acuti, dar sa tii internati acolo pacienti cu boli cronice. Si se stie ca acum bolile cronice sunt la putere. Sau spitale in care ai sectii cu 60 de paturi si doar un medic, si acela cu jumatate de norma (sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi, n.r.).”
Dr. Mihaela Popescu, director DSP

„Legea spune ca spitalele se infiinteaza si se desfiinteaza cu avizul autoritatii locale. Nu decide ministerul. Daca vor apela la artificii si vor transforma spitalul din Comanesti, voi fi primul primar care intra in greva foamei.”
Viorel Miron, primar Comanesti

Edilii nu au bani de “prevenire”

Criza economica a marit numarul adultilor care nu mai sunt in stare sa-si indeplineasca obligatiile de parinte si ii parasesc sau ii neglijeaza pe copii. In mod obisnuit, familiile sarace, cu nivel scazut de instruire, in care adultii presteaza activitati sezoniere, au meserii slab calificate sau nu au loc de munca, precum si cuplurile in care relatia dintre parteneri este de concubinaj si toate deciziile stau sub semnul provizoratului sunt predispuse sa-si abandoneze copiii. Lor li s-au adaugat, in 2010, adultii carora li s-au diminuat salariile sau au ramas fara slujba, nu si-au mai putut achita ratele si facturile, si-au pierdut locuinta etc. In vreme de recesiune economica, statul intervine din timp pentru a nu permite agravarea cazurilor sociale, care ar insemna mai multa suferinta, dar si costuri mai mari. La noi, tocmai “activitatea de prevenire in comunitatile locale, in special in cele rurale, e punctul nevralgic”, arata Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC Bacau. In ciuda faptului ca e mult de lucru, primariile rurale nu au un compartiment specializat in asistenta sociala. De cele mai multe ori, intr-o comuna cu 5000 de locuitori, un singur angajat, care e si referent, si agent agricol, “tine dosarele” aferente Legii 416 si ale persoanelor cu handicap. La asta se reduce “serviciul social”. In niciun caz, nu se face prevenire. Se asteapta ca pruncii sa fie abandonati in maternitate sau lasati singuri acasa, in frig, fara hrana, apoi, dupa disparitia mamei, e anuntata “Protectia Copilului”. DGASPC Bacau nu are incotro si trimite echipa Centrului de Servicii pentru Interventii in Regim de Urgenta, ii preia pe minori si ii incredinteaza unui asistent maternal, daca nu cumva sunt grav bolnavi si trebuie dusi urgent la Spitalul de Pediatrie.

“Interventia primara” e sarcina primariilor

DGASPC Bacau a incercat sa-i convinga pe edili ca “interventia primara” pe cazuri este esentiala in prevenirea abandonarii, neglijarii sau abuzarii copiilor. De altfel, Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului si Ordinul 95/2006 stipuleaza foarte clar ca interventia primara este realizata de catre autoritatile locale de la domiciliul copilului. “Cu toate astea, s-a constatat ca nu doar interventia primara, ci chiar evaluarea initiala se efectueaza cu intârziere de catre factorii responsabili in domeniu, arata Sorin Brasoveanu. Astfel, de la sesizarea in scris a unui caz si pâna la primirea unui raspuns oficial care sa confirme sau sa infirme cele semnalate au trecut mai mult de 30 de zile, durata maxima pe care o prevede legislatia, fiind necesara revenirea la instiintari.” Cu alte cuvinte, primariile rurale nu-si indeplinesc sarcina de a preveni institutionalizarea copiilor, desi au un interes financiar in directia asta: sunt obligate sa suporte intre 25 si 50 la suta din cheltuielile de intretinere a minorilor ocrotiti de DGASPC.

“Ni se interzice sa facem angajari”

“Nu avem un serviciu specializat, dar avem un asistent social, arata Ionel Petraru, primarul comunei Rosiori. Ca sa ai serviciu acreditat trebuie sa ai un sef si doi subalterni. Nici nu avem voie sa facem angajari. De anul trecut, nu mai avem personal contractual. Toti salariatii sunt functionari publici si nu se mai face nicio angajare.” Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP) le-a comunicat organigrama si nu mai misca nimeni in front. “Primaria Gârleni are doua angajate cu studii superioare, arata Valentin Flenchea, primarul comunei. Se descurca foarte bine si fac fata tuturor cazurilor.” De ce ar mai fi nevoie de un serviciu acreditat? Edilii sustin, totusi, ca inteleg rolul prevenirii abandonului si abuzului, dar nu infiinteaza servicii sociale din cauza ca le lipsesc resursele. “Noi am avea nevoie de cel putin doi angajati pe asistenta sociala, iar ca sa se realizeze prevenire cu adevarat, de inca unul, care sa fie toata ziua pe teren”, afirma Ionel Petraru. Vinovat pentru lipsa serviciilor acreditate e sistemul, lipsa de corelare intre diverse institutii, intre diverse politici, nicidecum primarul. Edilii afirma ca nu este drept doar sa li ceara: “Noua ni se interzice sa facem angajari si ni se taie resursele, apoi suntem acuzati ca nu avem specialisti si nu realizam servicii de calitate.” Primarii nu au aflat ca tocmai acreditarea e solutia la lipsa de resurse de care se plâng.

Acreditarea, calea de acces spre fondurile europene

Din cele 93 de primarii care sunt pe teritoriul judetului Bacau, numai 15 au acreditat serviciul sau compartimentul public de asistenta sociala. Situatia este cu atât mai surprinzatoare cu cât obtinerea acreditarii nu presupune vreun efort financiar din partea celui care o solicita. "Acreditarea nu implica nicio cheltuiala in plus, ne-a spus Gheorghe Apostu, directorul Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau. De aceea nu se explica de ce primariile nu doresc acreditarea, care inseamna un brend, un certificat ce dovedeste ca ai capacitatea de a presta servicii sociale de calitate." Primariile municipale si orasenesti sunt obligate, prin lege, sa aiba un serviciu social. Cele din mediul rural, care sunt in numar de 85, trebuie sa aiba constituit un compartiment sau sa aiba un angajat cu atributii de asistent ori referent social. Legislatia nu le impune acreditarea serviciului sau a compartimentului respectiv. Dar lipsa acreditarii reprezinta un obstacol in calea accesarii de diverse fonduri. Primariile care nu au acreditare nu sunt eligibile pentru a fi acceptate cu proiecte sociale finantate din fonduri europene sau de la bugetul de stat. "In conditiile in care primariile au un buget auster, este necesar chiar sa aiba acreditare, pentru a raspunde mai bine nevoilor de asistenta sociala ale comunitatii, a mai spus directorul AJPS Bacau. O reclama, in primul rând, persoanele in vârsta, ramase singure, dar si copiii lasati in grija bunicilor de catre parintii lor, plecati la munca in strainatate. Practic, acreditarea ii permite primariei sa acceseze fonduri pentru a-si dezvolta serviciile sociale."
Silvia Patrascanu
Elena Tintaru

Patru sute de copii au fost abuzati

Chiar din luna ianuarie a anului 2010, DGASPC Bacau s-a trezit cu un numar mare de abandonuri. Unele mame si-au adus copilul la sediul institutiei si l-au lasat pe hol sau au anuntat ofiterul de serviciu ca nu-l mai pot creste, prin urmare, vor sa-l dea “la stat”. In judetul Bacau, anul trecut, au fost parasiti 38 de copii, iar alti 407 au fost supusi unei forme de abuz: 196 de copii au fost neglijati, 87 au fost abuzati fizic, 29 au fost abuzati sexual, 4 au fost abuzati emotional, iar 8 au fost exploatati prin munca. Asistentii sociali ai Centrului pentru servicii de interventie in regim de urgenta in domeniul protectiei copilului (CSIRUDPC) au identificat 32 de “copii ai strazii”, din care patru au fost preluati de Adapostul “Morcoveata”, si au lucrat cu 23 de copii repatriati, din care doar doi au fost returnati, unul plecând in Franta, cu familia. Serviciul de urgenta a instrumentat si 91 de cazuri in care copiii se aflau in situatie de risc, dar nu se incadrau la abuz, neglijare, trafic intern sau extern, copii repatriati etc. Pâna la 1 decembrie, au fost preluati in sistemul de protectie 60 de copii, ceilalti fiind incredintati parintilor, bunicilor sau altor rude capabile sa aiba grija de ei.
Silvia Patrascanu

Atentie soferi! Cei care nu respecta regulile de circulatie vor plati incepând cu acest an amenzi mai mari. Motivul? Valoarea punctului de amenda a crescut cu aproape 12 la suta. Valoarea maxima a unei amenzi pe care o poate primi o persoana fizica este de 1.340 de lei, in timp ce o persoana juridica se poate alege cu o amenda de maximum 6.700 de lei.

Pentru soferi, anul 2011 aduce schimbari. Mai exact, amenzi mai mari. Asta pentru ca majorarea salariului mediu pe economie a dus la o crestere cu aproximativ 12 la suta a punctului de amenda. "Incepând cu 1 ianuarie 2011, valoarea punctului de amenda a crescut de la 60 de lei, la 67 de lei", a declarat suinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt al IPJ Bacau. In urma acestei schimbari, conducatorii auto care nu respecta regulile de circulatie vor fi nevoiti sa suporte amenzi de pâna la 6.700 de lei. Cea mai mica contraventie, intre 134 si 201 lei va fi aplicata pentru acei soferi depistati in trafic fara a purta centura de siguranta, sau care vorbesc la telefonul mobil in timp ce conduc. Intre 268 si 335 de lei sunt amenzile pentru cei care stationeaza automobilul pe banda de urgenta a autostrazilor, sau pentru cei care depasesc limita de viteza legala cu 30 de km/ora. Daca in anul 2010, valoarea maxima a amenzii era de 480 de lei, incepând cu 2011, soferii care nu opresc la indicatorul STOP, sau depasesc viteza maxima admisa cu 40 de km pe ora, vor trebui sa achite o amenda contraventionala intre 402 si 536 de lei. La aceasta se mai adauga si cele 6 sau 8 puncte pierdute. Atentie parinti! Pentru cei care transporta copii sub 12 ani pe locul din fata, depasesc viteza legala cu peste 50 de km pe ora, sau insulta alti soferi in trafic, amenda a crescut de la maximum 1.200 de lei anul trecut, la 1.340 de lei in 2011. Minimul amenzii in acest caz este de 603 lei. Cea mai mare amenda care poate fi aplicata este de 6.700 de lei. Aceasta vizeaza firmele care refuza sa comunice politiei numele soferilor angajati care nu respecta regimul de circulatie.
Sinziana Filimon

Testarea Nationala si Bacalaureatul s-au modificat

Examenele de evaluare nationala, sustinute de absolventii claselor a VIII-a, si de examenul de bacalaureat, pe care il vor sustine elevii care finalizeaza cursurile liceale, si-au modificat formatul.

In acest an, formatul examenelor nationale, respectiv evaluarea elevilor care finalizeaza cursurile de gimnaziu si bacalaureatul, au un alt format. Pentru a nu distorsiona orele de la clasa si activitatea didactica s-a decis ca aceste testari sa fie organizate dupa incheierea cursurilor scolare, iar din acest motiv absolventii claselor a VIII-a si a XII-a vor incheia anul scolar mai devreme. "In ceea ce priveste Testarea Nationala, au fost introduse modificari care tin de faptul ca organizarea probelor poate fi decisa la nivelul comisiei judetene de examen, pe centre de examen, iar evaluarea si reevaluarea lucrarilor se va face prin centrele zonale de evaluare, respectiv centrele judetene de contestatii”, a explicat prof. Cristian Cuciac, inspector scolar general adjunct. In plus, evaluarea lucrarilor se realizeaza de catre profesori selectionati din alte unitati scolare decât cele din care provin candidatii. Aceste modificari sunt valabile si pentru examenul de bacalaureat, care va fi organizat obligatoriu in clase care dispun de o monitorizare video permanenta. S-a mai decis ca elevul-candidat care refuza sa raspunda la unul dintre subiecte (la competentele lingvistice sau digitale) se considera ca acesta nu a sustinut proba respectiva. Si calendarul admiterii in liceu (care se face in baza rezultatelor obtinute la Testarea Nationala) a fost modificat si decalat in functie de noile modificari ale testarilor de la finalul claselor a VIII-a.

Masuri dure pentru fraude

“O alta modificare precizeaza ca elevii prinsi copiind la bacalaureatul din 2011, la una din probe, nu mai au dreptul de a participa la urmatoarele doua sesiuni ale examenului de bacalaureat. Acestia vor relua integral examenul de bacalaureat, cel mai devreme în a treia sesiune dupa cea in timpul careia au fost eliminati", a mai spus prof. Cristian Cuceac, inspector scolar general adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau.

Calendarul Testarilor Nationale:
Testarile Nationale se incep pe 20 iunie, cu probele scrise la disciplina Limba si literatura româna. Pe 21 iunie 2011 au loc examenele la Limba si literatura materna si pe 22 iunie 2011, la Matematica. Pe 24 iunie 2011 se vor afisa rezultate, pâna la ora 14.00, iar in aceeasi zi se pot depune contestatiile. Timp de doua zile, pe 25 si 26 iunie 2011 vor fi rezolvate contestatiile si pe 27 iunie 2011 vor fi afisate rezultatele finale, dupa contestatii.

Calendarul examenului de Bacalaureat:
Bacalaureatul 2011 va debuta pe 6 iunie, cu proba orala la limba româna. Intre 13 si 17 iunie absolventii de liceu vor sustine proba de evaluare a competentelor digitale, urmata de proba orala la o limba straina, in perioada 20-23 iunie. Proba scrisa la limba si literatura româna se va desfasura in 27 iunie, urmata in 29 iunie de proba obligatorie a profilului. Ultima proba a bacalaureatului va avea loc pe 1 iulie, iar o saptamâna mai târziu vor fi afisate rezultatele finale. A doua sesiune este programata pentru luna august.

Ministerul Educatiei a introdus ca noutate in metodologia de desfasurare a examenelor nationale posibilitatea ca la probe sa asiste si observatori. Prin aceasta masura se doreste o transparenta totala a tot ce inseamna desfasurarea unor astfel de testari. Propunerile sunt ca in calitate de observatori sa participe reprezentanti ai asociatiilor de parinti, ai ONG-urilor, ai tuturor structurilor societatii civile din domeniu, care vor primi autorizarea de acces in salile de examen in orice liceu si scoala.
Roxana Neagu

Ingheata si asteapta banii de la primarie

Locatarii blocului 10 de pe strada Marasesti stau de doua luni in frig, iar administratia locala si CET-ul ii poarta pe drumuri. Proprietarii apartamentelor au solicitat de la primarie subventia de 2500 de lei pentru montarea unei centrale, dar sunt dusi cu vorba. Unii dintre ei s-au bazat pe promisiunea administratiei locale, s-au imprumutat, au platit o rata la centrala, dar stau tot in frig.

In blocul 10 de pe strada Marasesti nu mai este caldura de la CET de doua luni. Vanele au fost inchise din cauza unei avarii in fata careia echipele tehnice ale furnizorului de agent termic s-au dat batute. Motivul principal il reprezinta starea imobilului care poarta bulina rosie de risc seismic. Pentru a detecta avaria, muncitorii ar trebui sa faca sapaturi prin sondaj, ceea ce ar afecta structura blocului. S-a ales solutia cea mai simpla: sistarea furnizarii de caldura. “Si anul trecut am suferit de frig, fiindca nu era caldura decât pe o coloana,ne-a declarat Alexandru Enea, locatar. Mereu au fost probleme in acest bloc, iar apa calda curge de fapt rece de ani buni. Trebuie sa aruncam o cada de apa rece la canal pâna vine apa calduta. Nici atunci nu poti face baie. Am anuntat autoritatile, dar nu ne ajuta nimeni.”

Au crezut in promisiuni

Locatarii au solicitat subventia pe care administratia locala a promis ca o va acorda pentru dotarea cu centrala termica individuala a apartamentelor ramase izolate pe scarile de blocuri cu grad mare de debransare de la sistemul centralizat. Mai mult, unii locatari s-au imprumutat de bani si acum asteapta cei 2500 de lei promisi de administratie. “Am incheiat un contract cu o firma, sa achit centrala in rate, crezând ca vom primi subventia”, ne-a declarat Lucia Jumuga, locatar. Centrala noua este montata in bucataria Luciei Jumuga, dar este sigilata si nici nu are alimentare cu gaze. Pensionara nu-si permite ca, din pensia ei de 700 de lei pe luna, sa achite diferenta pe care o datoreaza firmei care a montat centrala, asa ca nu are contor de gaze la usa. “Nici nu pot pune radiator in priza, fiindca nu am bani sa platesc energia electrica. Mai aprind aragazul, dar si gazele vor costa mult. Ca sa ma incalzesc mai plec de acasa.”

Unii ingheata, altii fac analize

Subventia nu a mai ajuns la locatari si nici nu se stie daca acestia vor primi banii. “Vineri, pe 31 decembrie, am dat degeaba 7 telefoane la CET pentru a vedea cum se poate rezolva situatia acestor locatari, ne-a declarat administratorul Asociatiei de proprietari 1, Mariana Gradinaru. Cred ca directorii erau la microrevelion. Serviciul Public de Asistenta Sociala asteapta confirmare de la CET ca nu se poate face reparatia sub bloc pentru a da oamenilor subventia de montare a centralei. Schimbam adrese, iar oamenii stau in frig.” SPAS a informat asociatia de proprietari ca s-a solicitat de la CET o solutie tehnica pentru acest bloc. Doar in cazul in care remedierea avariei este imposibila se va acorda subventia. La CET, ieri nu se luase inca o hotarâre in legatura cu acest bloc, desi specialistii societatii recunosc, neoficial, ca exista mari pierderi de agent termic pe acea instalatie, iar blocul este prea subred pentru a suporta lucrarile de remediere. Pentru CET nu ar fi o pierdere importanta de consumatori. In schimb, pentru locatari, a ramâne in sistemul centralizat de incalzire este un cosmar.

„Asociatia de proprietari spune ca avem dreptul la subventie, CET-ul ne spune ca nu, fiindca se pot face reparatiile la instalatia blocului. Noi pe cine sa credem? Suntem la mijloc, in frig.”
Lucia Jumuga, locatar

„Nu stiu ce vrea CET-ul. Oricum pierde blocul acesta care are 6 scari si doar 10 apartamente fara centrala proprie. Nici apa calda nu este, fiindca nu exista sistem de recirculare. Platesc oamenii apa rece la pret de apa calda. In centrul orasului arunca apa din cada cu ligheanul in WC, fiindca este prea rece si nu pot face baie in ea. Macar sa nu o piarda, daca tot o platesc.”
Mariana Gradinaru, administrator Asociatia de proprietari 1

Primul adjunct al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, nimeni altul decât bacauanul gen. de brigada dr. Gheorghe Nicolaie Rugina, a fost trimis în fata Consiliului de Judecata constituit la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor (M.A.I.), în conformitate cu prevederile Statutului Cadrelor Militare, Regulamentului disciplinei militare si regimului disciplinar al personalului M.A.I. Informatia a fost data publicitatii ieri seara, de catre Corpul de Control al Ministrului, care a efectuat, în perioada 15-27 decembrie 2010, un control tematic asupra modului de respectare a prevederilor legale, ordinelor, dispozitiilor si regulamentelor în vigoare, cu privire la ocuparea unor posturi prin recrutarea candidatilor din sursa externa. Concluziile rezultate în urma controlului au aratat faptul ca, în perioada 15-18 octombrie 2010, la propunerea conducerii IGJR, cu viza directorului general al Directiei Generale Management Resurse Umane, a directorului General al Directiei Generale Financiare si aprobarea secretarului general al M.A.I., s-au deblocat trei posturi de ofiter în Jandarmeria Româna, pentru încadrare din sursa externa, prin derogare de la anumite ordine M.A.I. Inspectorii Corpului de Control al Ministrului Administratiei si Internelor au stabilit ca examenele au avut loc desi pentru anumite functii nu erau îndeplinite cerintele de organizare impuse de ordinele pe linie de resurse umane (vechime în munca; niciun candidat nu avea la dosar certificatele de examinare psihologica; nu toate documentele de studii erau legalizate; candidatilor le lipseau fisele medicale de încadrare). „În baza acestor concluzii, ministrul Constantin Traian Igas a aprobat sesizarea Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie pentru efectuarea cercetarilor sub aspectul infractiunilor de abuz în serviciu, fals si uz de fals, trimiterea în fata Consiliului de Judecata M.A.I. a Primului Adjunct al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a sefului Directiei Resurse Umane din I.G.J.R. si a ofiterului din aceasta directie care s-a ocupat de constituirea dosarelor de candidati si a îndeplinit functia de secretar în comisiile de concurs”, se arata în comunicatul dat publicitatii. A mai fost aprobata eliberarea din functie, pe o perioada de 6 luni, a directorului general al Directiei Generale Management Resurse Umane din M.A.I., a unui ofiter specialist principal din Directia Generala Management Resurse Umane – M.A.I. si a celor trei ofiteri încadrati la 25.10.2010. Generalul de brigada Nicolaie Rugina a fost numit prim-adjunct al inspectorului general al IGJR la sfârsitul anului 2009. În perioada 1 mai 2005 – 1 octombrie 2009, Rugina a fost inspector sef al Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bacau, iar din 1999 pâna în 2005, Comandant al Comandamentului de Jandarmi Teritorial Bacau.

Bugetarii, victimele crizei si in 2011

Anul care tocmai s-a incheiat s-a dovedit a fi un an sindical ratat. Au recunoscut chiar liderii sindicatelor bacauane din diferite domenii de activitate. 2010 a fost un an in care bugetarii au iesit in strada mai mult ca niciodata, dar in care nimeni nu s-a ales cu nimic. Din contra, salariatii din sistemul bugetar au pierdut si din drepturile pe care le aveau.

Anul 2010 a fost ”o mare dezamagire” pentru toti sindicalistii bacauani, dupa cum au spus-o chiar ei. ”Din pacate, in 2010 miscarile noastre sindicale au avut de suferit. Actiunile nu si-au atins scopul pentru ca nu au fost corect coordonate, iar aici ma refer la tot ceea ce a insemnat miscare sindicala la nivel national, la toate actiunile confederatiilor din toate domeniile de activitate, nu neaparat la actiunile noastre locale”, ne-a declarat Manole Chiriac, presedintele Sindicatului Liber din Invatamânt, filiala Bacau. Bugetarii bacauani au iesit in strada cu sutele, au protestat in repetate rânduri atât in fata Prefecturii Bacau si in fata sediului partidului de guvernamânt, cât si in capitala. S-au cerut salarii decente, coeficienti mai mari în grila unica de salarizare, majorarea salariului minim la 750 lei în 2011, stoparea reducerilor de personal, reducerea vârstei de pensionare, propusa de legea unica a pensiilor. “Multe dintre revendicarile noastre specifice au fost comune cu ale celorlalte organizatii sindicale, a mai spus Chiriac. Nimic insa nu s-a realizat. Din contra, am pierdut si ce aveam. Am pierdut posturi, am pierdut sporuri, ni s-au taiat salariile cu 25 la suta, s-au facut disponibilizari in masa. Daca nu regândim tot ce inseamna miscare sindicala, daca nu vom fi uniti si nu o sa gândim rational, nu vom obtine nimic. Nu e de ajuns sa iesim in strada, doar ca sa speriem lumea.”

In Sanatate doar un succes: s-au evitat disponbilizarile

Rezultatul unei analize a anului 2010 “cu bune si cu rele” este nefavorabil sindicalistilor din sistemul sanitar. Obisnuiti sa obtina ceea ce doresc in urma unor miscari de protest, sindicalistii in halate albe au avut primul mare esec: au iesit in strada mai multi ca niciodata, mai des ca niciodata, si au pierdut din drepturi, in loc sa se aleaga cu ceva in plus. Liderii de sindicat nu au reusit sa ii convinga pe guvernanti ca angajatii din sistemul sanitar public nu sunt bugetari. Desi spitalele, de exemplu, se autofinanteaza vânzând servicii medicale caselor de asigurari de sanatate, doar o mica parte din veniturile lor provenind de la bugetul de stat, angajatii au fost asimilati categoriei bugetarilor si tratati ca atare. S-a ajuns astfel in situatia aberanta ca un spital care realizeaza economii (cum este cel din Moinesti, de exemplu) sa fie nevoit sa taie din salariile angajatilor sai, desi ar fi putut sa le achite fara probleme. Tot in 2010, a fost redus numarul de paturi din spitale, fara o analiza temeinica a adresabilitatii pacientilor. Liderii de sindicat considera ca au avut un singur succes in 2010: au reusit sa evite disponibilizarile in rândurile personalului medico-social (cu mici exceptii provocate de manageri prea zelosi). Sfârsitul de an a incununat cele 12 luni de framântari din sistem cu vesti cum nu se poate mai proaste: se pregateste inchiderea a aproximativ 200 de spitale publice, ceea ce inseamna redistribuirea medicilor, a asistentilor si infirmierilor in alte unitati sanitare, dar concedierea personalului TESA.

“Am reusit sa câstigam popularitate”

Un an al protestelor a fost si pentru Sindicatul National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC). "2010 a fost un an greu pentru noi. Din pacate, am reusit sa rezolvam foarte putin din ceea ce ne-am propus. De pierdut, nu am pierdut, ci am reusit sa câstigam popularitate, sa ne facem auziti. Multi au crezut ca nu suntem in stare sa ne cerem drepturile, dar suntem si noi bugetari, am fost si noi afectati de masurile de austeritate ale Guvernului. Intr-adevar, lipsa de unitate a fost o problema", a declarat Marian Pavel, lider SNPPC Bacau. Desi au mers la serviciu, ei au luat o serie de masuri de limitarea a activitatilor politienesti. Printre altele, nu au mai aplicat amenzi, ci doar avertismente, nu au patrulat, ci au stat intr-un punct fix, nu au dirijat circulatia si nu au pus in aplicare mandatele de aducere emise de catre instantele de judecata. Revendicarile solicitate de catre oamenii legii au fost multe. Printre acestea se numara diminuarea salariilor, modificarea in regim de urgenta a legii nr. 360/2002, privind statutul politistului si nu in ultimul rând anularea Planului MAI privind disponibilizarile de personal, cu scopul de a aduce economii la buget.

Crestere salariala doar de 1 la suta

Vremuri mai bune nu se anunta nici pentru bugetari. Pe hârtie, salariile bugetarilor cresc in 2011 cu 15 la suta. In realitate, majorarea este total nesemnificativa. Si aceasta deoarece nu mai au dreptul la prima de concediu, la cel de-al 13-lea salariu si nici la stimulente, care ajungeau la unele institutii sa reprezinte cât salariul. Din calculele facute de catre bugetari reiese ca, prin disparitia celor trei drepturi salariale, cresterea va fi, de fapt, de numai 1 la suta.
Roxana Neagu
Doina Mincu
Sinziana Filimon

Prizonierii unui contract de austeritate

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate le pregateste doi ani de austeritate medicilor de familie. Pentru prima data, contractul lor de finantare va fi incheiat pe o perioada mai lunga de un an. In plus, noile prevederi ale acestuia le vor taia semnificativ din venituri. Oricât ar munci, medicii nu vor reusi sa obtina mai multi bani de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate.

Medicii de familie sunt, de câtiva ani, dati ca exemplu pentru veniturile colosale obtinute din activitatea medicala pe bani publici. Intr-adevar, sunt medici in comune izolate, cu numar mare de asigurati medical, care ating venituri de 5-6000 de euro lunar/cabinet. Acestea sunt exceptii, iar sumele rezultau in urma unor plati efectuate de CJAS pe baza unor prevederi legale in vigoare. Sunt rare cazurile in care controalele efectuate de CJAS au descoperit sume incasate necuvenit, iar cele platite nejustificat si imputate apoi medicilor nu au fost spectaculoase. De câtiva ani, medicii sunt “amenintati” ca vor primi bani doar pentru munca prestata. Finantarea unui cabinet de medicina de familie se realizeaza pe doua capitole: pentru pacientii inscrisi pe lista doctorului (“per capita”) si pentru serviciile efectuate de acesta (“per serviciu”). Cea mai mare parte a bugetului s-a alocat mereu pentru “per capita”, serviciile având o pondere scazuta in finantare. Pentru 2011 si 2012 se preconizeaza, pentru prima data un echilibru perfect intre “per capita” si “per serviciu”, care va dezechilibra insa bugetul cabinetelor.

Caseta
“Este o bataie de joc! Nu faci un contract pe doi ani in vremuri de criza, când sistemul sanitar este pe avarie. Noi am cerut ani de zile sa se incheie un contract multianual, când erau bani, dar ne-au refuzat. Acum ne aduc la faliment. Ar trebui ca jumatate din venit sa ni-l câstigam din servicii, dar nu ne permit sa facem servicii. Cu exceptia consultatiilor pentru boli acute, toate serviciile sunt in «per capita» . E o minciuna ordinara ca astfel vor fi mai bine platiti medicii care muncesc.”
Dr. Catalin Andriescu, presedintele Asociatiei medicilor de familie Bacau

caseta:

“Nu sunt corecti cu noi. Spun ca vom câstiga din serviciile acordate, dar ne limiteaza consultatiile la 20 pe zi. Am colegi care dau acum 40 de consultatii pe zi, dar Casa de Asigurari le plateste doar 20. Nu suntem platiti pentru supravegherea gravidelor, a copiilor si nici pentru vaccinari. Programul de imunizari merge doar pentru ca medicii au constiinta. Daca se vor purta asa in continuare, medicii nu vor mai vaccina fara plata si vor aparea epidemii.”
Dr. Marilena Caliman, presedinte Filiala Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie

Impinsi peste hotare

Tot din 2011, “pentru asigurarea transparentei , dar si pentru stimularea si responsabilizarea medicilor prescriptori”, dupa cum a transmis Ministerul Sanatatii, vor fi introduse bugete orientative pentru prescriere de medicamente la nivelul furnizorilor de servicii medicale (medici de familie, medici specialisti din policlinici). Mecanismul de aplicare se va aproba prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, iar criteriile care stau la baza acestuia se vor stabili de catre o comisie mixta formata din reprezentanti ai autoritatilor sanitare si ai organizatiilor profesionale ale medicilor. De anul viitor, medicii de familie vor fi restrictionati si la numarul de asigurati de pe lista, acesta fiind limitat la 2200. Prevederea este imposibil de respectat, deoarece sistemul se confrunta cu un mare deficit de specialisti, tinerii medici preferând ofertele avantajoase din Franta si Marea Britanie. In judetul Bacau ar fi nevoie de cel putin 30 de noi medici in mediul rural, insa pe parcursul anului 2010 nu s-a deschis nici macar un cabinet nou. “In ritmul in care se schimba legislatia in defavoarea noastra, multi colegi vor pune in practica intentia de a pleca peste hotare, considera dr. Caliman. Mai ales daca ne scad veniturile in continuare si daca se introduce plafonul la prescrierea retetelor. Vom intra in conflict cu pacientii din acest motiv.” Medicii sunt decisi ca, dupa Anoul Nou, sa solicite intrevederi cu reprezentantii MS si ai CNAS. Daca negocierile vor esua, singura solutie va fi greva in jurul datei de 1 aprilie, când ar trebui semnate contractele cu casele de asigurari de sanatate.
Doina Mincu

SC FCM Bacau SA, a treia majorare de capital social in 8 luni

Societatea detinuta de Primarie, prin intermediul careia este finantata echipa Sport Club Bacau, a mai primit 12 miliarde lei vechi, cu prilejul ultimei sedinte a Consiliului Local (CL) din 2010. Banii au fost virati cu titlu de majorare a capitalului social. Anul trecut, in lunile martie si mai, firma a primit alte 12 miliarde lei vechi, in baza a doua hotarâri a CL. Finantarea fotbalului bacauan, prin SC FCM Bacau SA, a culminat – in 2010 – cu cel mai negru moment din istoria fotbalului bacauan: retrogradarea in Divizia C, la masa verde, a clubului fanion – FCM Bacau.

Societatea Primariei a primit la ultima sedinta din an a CL alte 12 miliarde, in urma aprobarii unui proiect de hotarâre initiat de 5 consilieri locali PNL, membri in Adunarea Generala a Actionarilor de la SC FCM Bacau SA. Banii au fost solicitati de catre administratorul societatii, Leonard Padureanu, printr-o adresa de numai 3 rânduri depusa la Primarie pe 27 decembrie, cu o zi inainte de sedinta CL. Potrivit adresei, conducerea societatii solicita bani pentru „realizarea performantelor propuse de echipa de fotbal a SC Fotbal Club Municipal Bacau SA”. Echipa ce functioneaza sub umbrela societatii amintite este Sport Club Bacau, detinuta de Liviu Goian, afacerist si vicepresedinte al organizatiei municipale a PNL. Suma de 12 miliarde lei vechi este suficienta, se arata in adresa, pentru sustinerea cheltuielilor echipei in perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2011, adica pentru finantarea returului in campionatul Diviziei C la fotbal.

Bani cheltuiti de doua ori

Societatea FCM Bacau SA se afla la a treia majorare a capitalului social facuta de Primarie in ultimele 8 luni. In 2010, prin intermediul HCL 87 din 25 martie, municipalitatea aproba majorarea capitalului social al FCM Bacau SA cu suma de 700.000 RON (7 miliarde lei vechi). Ulterior, in mai 2010, consilierii locali au aprobat o noua majorare a capitalului social. Prin HCL 142 din 6 mai, municipalitatea a virat alte 500.000 RON (5 miliarde lei vechi) in conturile FCM Bacau SA, sub pretextul majorarii capitalului. Banii primiti de firma au fost folositi pentru stingerea unor datorii acumulate de aceasta catre diversi terti. Lucru de altfel confirmat, la data respectiva, de Relu Damian, fostul presedinte al Consiliului de Administratie al SC FCM Bacau SA. Epopeea majorarilor de capital a continuat. Pe 31 august 2010, CL Bacau a aprobat majorarea cu 12 miliarde lei vechi a capitalului social al SC FCM Bacau SA, prin aport in numerar. Sub pretextul ca prin intermediul HCL 87, respectiv HCL 142 din martie si mai, CL Bacau ar fi aprobat, de fapt, doar intentia de majorare a capitalului social, edilii au promovat un nou proiect vizând dirijarea catre buclucasa firma a municipalitatii a 1,2 milioane RON. Astfel, prin HCL 288 din 31 august 2010, CL si-a aprobat contributia in numerar la majorarea capitalului social al SC FCM Bacau SA.
Prin ingineriile financiare facute in 2010, municipalitatea a cheltuit de doua ori bani din bugetul local: pe seama „intentiei” de majorare a capitalului social al FCM Bacau SA (HCL 87; HCL 142), edilii au dat 12 miliarde societatii, banii fiind cheltuiti; de asemenea, pentru a acoperi lipsa sumei din capitalul social al FCM Bacau SA, edilii au procedat la o majorare propriu-zisa a capitalului, in suma de 1,2 milioane RON (prin HCL 288 din 31 august). Practic, suma de 12 miliarde aprobata prin hotarârile din martie si mai 2010 ale CL Bacau, a fost cheltuita in alt scop decât cel aprobat initial, prin hotarârile amintite.

Taxele ilegale de la Obor si Bazar, scandalul anului

Pe 16 august 2010, cu doua saptamâni inainte de majorarea de capital social consfintita prin HCL 288, alesii au aprobat darea in administrare catre SC FCM Bacau SA a Bazarului Milcov si Oborului Serbanesti, pentru 5 ani (HCL 273). La aceeasi data, edilii au promovat un proiect vizând vânzarea unui pachet de 7 la suta din actiunile FCM Bacau SA catre o asociatie sportiva fondata de Liviu Goian (HCL 272). Legalitatea celor doua hotarâri aprobate de CL pe 16 august a fost contestata, in contencios administrativ, de catre Prefectura, fapt ce a atras suspendarea lor de drept pâna la solutionarea litigiului. Firma Primariei – FCM Bacau SA – a continuat, insa, sa perceapa si sa incaseze, in mod ilegal, taxe de la comerciantii din Bazar si Obor, in pofida suspendarii HCL 273. In urma unui control ordonat de prefectul Constantin Scripat, Garda Financiara a descoperit ca SC FCM Bacau SA a incasat, nelegal, 1,4 miliarde lei vechi. Suma a fost confiscata din conturile societatii si virata catre bugetul de stat.
Lucian Bogdanel

SC FCM Bacau SA, integrata in CSM Bacau 2010?

Majorarea capitalului social al FCM Bacau SA decisa pe 28 decembrie, la ultima sedinta din 2010 a CL, a fost insotita de un proiect de hotarâre vizând infiintarea Clubului Sportiv Municipal Bacau 2010. Clubul va functiona cu mai multe sectii, printre care si una de fotbal. Este de asteptat ca in 2011, dupa finalizarea campionatului Diviziei C, in care activeaza Sport Club Bacau – echipa finantata de Primariei prin intermediul SC FCM Bacau SA – societatea sa fie inglobata in clubul polisportiv infiintat pe 28 decembrie.
CSM Bacau 2010 va fi condus de Gabriel Lupu, care va indeplini functia de presedinte al Consiliului Administrativ. CL Bacau va fi reprezentat in conducerea „CSM” de catre Nicolae Nechita, ales local din partea PNL, respectiv George Bogatu, consilier local din partea PSD.

Studii si expertize de peste 210 miliarde in 2011

Potrivit proiectului de buget adoptat la ultima sedinta din 2010 a Consiliului Local, in 2011 municipalitatea va angaja cheltuieli de peste 210 miliarde lei vechi cu studii de fezabilitate, expertize, documentatii tehnico-edilitare etc. Printre cele mai interesante studii ce urmeaza a fi platite din bugetul local se numara intocmirea unei harti a zgomotului in municipiul Bacau (200.000 RON), realizarea unui studiu de fezabilitate privind construirea unei baze sportive (281.000 RON), modernizarea spatiilor verzi (300.000 RON), realizarea unui studiu privind circulatia auto in Bacau (228.000 RON). Cele mai mari cheltuieli vor fi realizate cu plata serviciilor de consultanta privind modernizarea retelelor termice, dar si pentru plata asistentei tehnice in cadrul proiectului noii gropi de gunoi a Bacaului.

Primaria Bacau si-a propus sa cheltuiasca in 2011 peste 210 miliarde lei vechi pentru realizarea de studii de fezabilitate, documentatii tehnice, expertize. Convertite in euro, miliardele de lei vechi dau o suma frumusica, peste 5 milioane. Banii au fost aprobati cu ocazia ultimei sedinte din 2010 a CL Bacau, când alesii bacauanilor au adoptat proiectul de hotarâre vizând bugetul pe 2011. Jumatate din suma reprezinta plata unor servicii de consultanta si asistenta.

PUG-ul ne mai costa aproape un miliard

La capitolul „Autoritati publice”, edilii au propus suma de 264.480 RON (peste 2,64 miliarde lei vechi) pentru plata studiilor si expertizelor. Conform proiectului, Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Bacau va costa Primaria, in 2011, inca 86.000 RON. PUG-ul este realizat de o firma din Iasi, Arcadis TGH. De asemenea, municipalitatea va cheltui alte 90.000 RON cu achizitia unui sistem informatic integrat. Edilii vor mai cheltui 33.480 RON cu rectificarea sistemului de management integrat calitate-mediu.

Harta zgomotului, 2 miliarde

Tot in 2011, municipalitatea si-a propus sa intocmeasca o „harta a zgomotului” in Bacau. Harta va costa 200.000 RON si va fi realizata prin intermediul Agentiei de Dezvoltare Locala (ADL). Aceeasi agentie are bugetata, pentru anul in curs, suma de 190.000 RON constând in plata consultantei pentru elaborarea de proiecte europene.

Politia Primariei, SF-uri de 55.000 RON

Nici politistii Primariei nu au fost uitati. Potrivit proiectului de buget adoptat pe 28 decembrie, acestia vor primi 55.000 RON pentru realizarea a doua studii de fezabilitate. Primul, in valoare de 30.000 RON, vizeaza construirea unui centru municipal de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta. Al doilea, in suma de 20.000 RON urmareste montarea de sirene electronice privind alarmarea populatiei.
La capitolul Invatamânt, municipalitatea a prevazut suma de 67.000 RON pentru realizarea de studii si expertize.

Turism de 8,5 miliarde

Capitolul „Cultura si recreere” este printre cele mai generos finantate de catre edili. Acestia au prevazut un buget de peste 4,1 milioane RON (41 de miliarde lei vechi) pentru realizarea de studii si expertize. 3,2 milioane RON vor fi dati din bugetul local, in timp ce peste 900.000 RON vor veni dintr-un credit intern.
In 2011, Primaria va cheltui 281.000 RON pentru realizarea studiului de fezabilitate a unei noi baze sportive, respectiv 135.000 RON pentru intocmirea documentatiei cadastrale a centrului de agrement si turism din Padurea Tamasi, promis de municipalitate inca de acum 3 ani. „Crearea si modernizarea” de spatii verzi a primit suma de 300.000 RON din partea edililor, care si-au propus sa mai cheltuiasca alte 45.500 de RON pentru realizarea unui studiu vizând modernizarea stadionului municipal (inlocuirea gazonului si montarea unei piste sintetice de atletism).
Promovarea turismului local va costa Primaria 855.000 RON, bani imprumutati din banca. Suma va fi folosita pentru elaborarea si depunerea unei aplicatii pe Programul Operational Regional (POR). De asemenea, tot la capitolul Cultura, edilii au bugetat suma de 1,2 milioane RON (12 miliarde lei vechi), participare la capitalul social al SC FCM Bacau SA, respectiv alte1,2 milioane RON – participarea municipalitatii la capitalul social al ARTBACAU SRL.
Spre deosebire de cultura, asistenta sociala a primit putin peste 150.000 RON din partea Primariei in vederea realizarii documentatiei necesare depunerii unei aplicatii POR, dar si a dotarii cu echipamente a Caminului de Batrâni.

Doua SF-uri pentru Centrul de Afaceri

Un alt capitol finantat consistent este locuinte, servicii si dezvoltare publica. Acesta dispune pentru 2011, de peste 3,7 milioane de RON (37 miliarde lei vechi) pentru realizarea de studii si documentatii tehnice. Municipalitatea va cheltui 155.000 RON pentru plata unor servicii de consultanta, respectiv 430.000 RON pentru finantarea depunerii unei aplicatii POR vizând „planificarea strategica pe termen mediu si lung”. Pentru realizarea a doua SF-uri vizând alimentarea cu gaz si energie electrica a Centrului de Afaceri, edilii vor cheltui alte 210.000 RON. De asemenea, 140 de blocuri de locuit din Bacau vor primi sume de ordinul a 12 – 15.000 RON in vederea efectuarii de studii privind reabilitarea termica. Edilii au mai bugetat alte 450.000 RON, constând in participarea municipalitatii la capitalul social al societatii care va administra Centrul de Afaceri.

Asistenta tehnica de 1 milion de euro

Capitolul protectia mediului beneficiaza de aproximativ 5 milioane RON (50 de miliarde lei vechi) pentru plata de studii si documentatii. Asistenta tehnica pentru Parteneriatul Public Privat vizând concesionarea administrarii noii gropi de gunoi ii va costa pe edili 1 milion de euro. Pentru darea in functiune a depozitului ecologic, Primaria va realiza studii si documentatii de 200.000 RON. Contributia municipalitatii la capitalul social al NOVABAC SA se cifreaza la 600.000 RON (6 miliarde lei vechi) suma bugetata pentru anul in curs.
Asistenta tehnica pentru proiectul de retehnologizare a retelei de termoficare din Bacau va costa Primaria suma de 5,2 milioane RON (52 miliarde lei vechi).

Studiul de circulatie revine in prim-plan

Capitolul Transporturi nu a fost nici el neglijat, conducerea municipalitatii propunând suma de 1,7 milioane RON (17 miliarde) pentru finantarea documentatiilor tehnice. Primaria vrea sa realizeze un studiu de circulatie contra sumei de 228.000 RON. Zeci de strazi sunt prinse in buget cu sume modice necesare realizarii de studii, documentatii sau expertize.
Lucian Bogdanel

Elevii bacauani ingroasa numarul pacientilor consumatori de bauturi alcoolice

Potrivit unui studiu realizat recent de Agentia Nationala Antidrog peste 70 la suta dintre elevi consuma bauturi alcoolice, motiv serios de îngrijorare pentru profesori si parinti. Conform studiului, majoritatea tinerilor recunosc ca nu se abtin de la consumul de bauturi alcoolice, uneori din obisnuinta, dar, de cele mai multe ori, din dorinta de a nu fi mai prejos decât colegii sau pentru a se distra.

Elevii sunt tot mai atrasi de bauturile alcoolice. Studiile realizate de mai multe institutii scot la iveala statistici ingrijoratoare. Fie din curiozitate, fie din cauza anturajului sau pur si simplu din dorinta de a fi in centrul atentiei, de a atrage privirile, tinerii recurg tot mai des la consumul de alcool. La capitolul consum de alcool in scoli, ultimele date eliberate de Centrul National de Statistici in Educatie arata ca peste 45 la suta dintre elevi consuma cel putin o bautura alcoolica pe saptamâna, iar peste 5 la suta din ei consuma bauturi in scoala. Mai mult, 55 la suta dintre elevii de clasa a XII-a au raportat un grad ridicat de consum de alcool pentru vârsta lor, iar cei din clasele a IX-a au un procent de 36 la suta cu un consum inacceptabil de alcool. Clasele a X-a au 42 la suta, iar clasa a XI-a detine un procent de 49 la suta consumatori de alcool.

Cresteri ingrijoratoare

Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) al Jude?ului Bacau are in evidenta zeci de astfel de cazuri. Pentru prevenirea consumului de alcool, Centrul deruleaza in scoli proiecte, campanii si activitati de informare – educare, promoveaza implicarea voluntarilor (elevi, studenti, specialisti) în activitati de prevenire, colaboreaza cu institutiile si autoritatile publice locale, cu organizatiile neguvernamentale. “Numarul de tineri care consuma alcool, pe lânga droguri si tutun, a crescut îngrijorator în ultima perioada. Acesta problema nu se rezolva doar daca parintii doresc asta, de multe ori nefiind pregatiti pentru a face fata unor astfel de situatii. Problema nu se va rezolva niciodata daca cel în cauza nu depaseste faza de negare, daca nu considera o problema comportamentul de consum si tot ce decurge din acesta”, a explicat inspector Marta Butnaru, specialist Educatie – Invatamânt la CPECA Bacau. In plus, specialistii Centrului ofera persoanelor consumatoare de substante toxice, gratuit, servicii de evaluare (medicala, psihologica si sociala) si consiliere psihologica individuala sau de grup.

Factori de risc

Specialistii spun ca perioadele de tranzitie, cum ar fi instalarea pubertatii sau divortul parintilor, pot duce la consumul de alcool. Parintii ar trebui sa isi invete copiii ca desi viata poate fi uneori grea sau stresanta, consumul de alcool, in dorinta de a trece peste perioadele grele, doar inrautateste situatia. Copiii care au probleme de autocontrol sau au un respect scazut de sine sunt mai expusi abuzului de alcool. Un risc crescut il prezinta si copiii care nu se simt legati de familiile lor sau cei care se simt diferiti, ca infatisare sau ca situatie economica.
Roxana Neagu

Copii de 12 ani, consumatori cronici

Licoarea lui Bachus a inceput sa fie indragita de catre tot mai multi adolescenti, dar chiar si de catre copii aflati la o vârsta destul de mica. In 2010, in Spitalul de Pediatrie Bacau au ajuns, dupa ce au consumat o cantitate insemnata de alcool, 19 pacienti. Cum era de asteptat, intre cei diagnosticati cu intoxicatie etanolica ponderea o detine sexul barbatesc. Dar si doua fete au ajuns la spital dupa ce au baut fie o tarie, fie vin. In ce priveste zona din care provin, cei mai multi dintre acesti pacienti (13) au fost din mediul rural. Majoritatea aveau intre 15 si 17 ani, dar medicii pediatri s-au confruntat cu un caz de coma alcoolica si la un copil de opt ani. “Este ingrijorator pentru ca tot mai multi copii isi gasesc distractia in bautura, ne-a spus dr. Aurelia Taga, managerul spitalului. Inregistram tot mai multe cazuri de intoxicatie voluntara cu alcool. Mult mai putine sunt cele accidentale si se intâlnesc la copiii foarte mici. In schimb, am avut si copii de 10-12 ani care au spus ca se consuma bauturi alcoolice in familie, iar fata lor arata ca si ei obisnuiesc sa bea de mai multa vreme. Conteaza mediul familial, dar si anturajul in care au intrat.” Copiii care au fost adusi la spital ca urmare a faptului ca au baut vin, tuica sau alte feluri de tarii erau in stare comatoasa. Ei au fost in coma de gradul I, II sau III. Dupa ce medicii pediatri au facut eforturi mari pentru a-i salva, când s-au trezit din betie, pacientii s-au manifestat violent, fiind greu de stapânit. Si chiar daca si-au revenit ei risca sa faca o boala cronica la ficat, pancreas sau alt organ vital, in cazul in care nu vor renunta la bautura. (E. Tintaru)

Statistici dure:

Circa 15 la suta dintre elevi recunosc ca au baut alcool înaintea vârstei de 11 ani. Acesta este rezultatul unui sondaj realizat la nivel national, dat publicitatii. In acelasi chestionar, peste 3 la suta dintre elevi au afirmat ca s-au si imbatat inaintea vârstei de 11 ani. Ponderea celor care spun ca s-au imbatat la vârsta de cel putin 15 ani este mult mai mare: 24,4 la suta. Printre bauturile consumate de elevi, pe primul loc este berea, urmata de vin si bauturile slab alcoolizate. Consumul de alcool are loc in cluburi, discoteci, baruri, dar si la petreceri si baluri scolare. Ponderea celor care nu au consumat alcool niciodata este de numai 12 la suta, conform aceluiasi studiu, care a fost realizat pe un esantion de 2.662 de elevi cu vârste cuprinse intre 14 si 16 ani.

Orele de curs in baruri

Politistii bacauani au desfasurat in 2010, in sistem integrat, 447 de actiuni, la care se mai adauga si 1.090 de verificari la unitatile economice din apropierea scolilor. Din pacate din ce in ce mai multi elevi prefera sa-si petreaca orele de curs in baruri. In urma activitatilor desfasurate de oamenii legii au depistat 668 de elevi chiulangii, care s-au refugiat in baruri pentru a se distra si a bea. In acelasi timp au fost sanctionati si vânzatorii din birturi, care ofereau spre comercializare elevilor atât bauturi alcoolice, cât si tigari.

„Au fost situatii in care tinerii au recunoscut ca, in loc sa mearga la scoala, prefera sa se duca în baruri ori sa mearga acasa la diferiti colegi pentru a se distra, incluzând in distractie si bautura. Daca initial totul incepe din pura curiozitate, in timp, alcoolul devine un viciu."
Lucica Dandu – psiholog, inspector specialitate invatamânt special si consilier psihopedagogic