Maria Iftimoiu are 74 de ani si este din comuna Bucium, judetul Bacau. Am intalnit-o intr-o dimineata in piata din Onesti. In fiecare zi, in jurul orei 8, isi ia in primire jumatatea ei de taraba si isi asaza cu grja marfa, productie proprie. De mai bine de 50 de ani face naveta in fiecare zi din comuna Bucium pana in Onesti, pentru a vinde oua si lapte.

Bunica Maria, cum ii spun cunoscutii, traieste cu o pensie de 350 lei pe luna. Nu s-a gandit niciodata sa renunte la a mai veni in piata. “Vin aici de 50 de ani, de cand s-a deschis piata asta. Acasa ce sa fac? Sunt singura. Asa mai reusesc sa cumpar una sau doua paini”, a spus femeia. Daca faci un scurt calcul, iti dai seama ca munca depusa, naveta si orele petrecute in spatele tarabei nu-i aduc mare castig bunicii Maria. O taraba in piata din Onesti ii costa pe tarani 10 lei pe zi. Maria Iftimoiu nu-si permite sa inchirieze o taraba intreaga, asa ca plateste 5 lei pentru o jumatate de masa. In fiecare zi face naveta cu autobuzul si plateste 6 lei dus-intors. Dintr-un foc s-au cheltuit 11 lei. Probabil va intrebati cat castiga „bunica”? “Daca am vanzare, strang 20 de lei. Rar de tot mai reusesc sa vand de 30 de lei. In ultimul timp nu se mai cumpara nimic, ca lumea nu are bani; e criza”, se plange Maria. Singurii care mai vin in piata la cumparaturi sunt pensionarii, dar si ei sunt atenti la bani: vin, se uita, intreaba si pleaca. Bunica Maria se multumeste cu cat castiga. Stie ca nu este mult, dar asta face de-o viata. Multi ani a muncit pentru a-si tine cele doua fete in scoala. Acum fiecare este la casa ei. Una dintre ele a lucrat la rafinarie, dar postul a fost desfiintat si acum se chinuie sa gaseasca un loc de munca. Cea de-a doua fata este chimist, insa viata i-a jucat feste. In urma cu ceva timp a fost operata de cancer, dar nu a renuntat la munca. Maria este mandra de familia ei. Cei doi nepoti pe care-i are sunt la facultate, iar nepoata “invata bine si are bursa”. Bunica este ingrijorata acum. Se gandeste ca anul acesta ar putea fi ultimul in care mai vine la piata din Onesti. “Peste vreo sase luni vor sa ne oblige sa ne luam casa din aceea de marcat. Cu banii pe care-i castig nu am cum sa iau casa din aia. Poate se razgandesc politicienii astia”, a spus Maria. Daca totusi se va intampla acest lucru, bunica va fi nevoita sa renunte la “afacerea” ei.

Trei la 1 leu

Taranii care vand in piata din Onesti s-au gandit la o modalitate de a face vanzare. Daca este criza, reducerile sunt o strategie de a atrage clientii. Asa ca daca mergeti in piata puteti cumpara trei legaturi mari de verdeata cu un leu. Foarte putin, daca ne gandim ca in Piata Centrala din Bacau, o legatura de verdeata costa 1-1,5 lei. Si laptele proaspat de vaca este mai ieftin in Onesti. O sticla de doi litri costa 4 lei, insa este loc si de tocmeala. In Bacau, pentru aceeasi cantitate, bacauanii dau cel putin 5 lei. In Piata Centrala din Bacau o salata verde poate costa si 2,5 lei. Si la acest capitol, onestenii stau mai bine, fiind doar 1 leu.

„Marea Asfaltare“, doar pe hartie

Primaria intarzie repararea drumurilor din municipiu. Dupa ce a anuntat ca a dat startul campaniei „Marea Asfaltare“, pentru care a anuntat un buget de 10 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro), conducerea municipalitatii da… prin gropi. Marturie sta traficul infernal desfasurat pe strada Chimiei, artera rutiera ce se afla de mai multi ani pe lista municipalitatii vizand executarea de lucrari de modernizare. In repetate randuri, bacauanii au adresat interpelari edililor cu privire la situatia creata, fara ca Primaria sa actioneze pentru remedierea acesteia.

Varianta infernala

Strazile pline de gropi din orasul Bacau nu mai sunt de mult o prioritate pentru administratia locala. Soferii sunt cu nervii la pamant si indiferent de traseul pe care-l aleg, dau de aceeasi problema: ulite in loc de drumuri. Pe strada Chimiei, traficul este infernal, nu din cauza aglomeratiei, ci din cauza craterelor cascate in asfalt. Mii de masini trec in fiecare zi. Gropile si denivelarile sunt la ele acasa. Noua varianta de ocolire nu este nici pe departe o optiune buna. Sensurile de mers nu se mai respecta de mult si asta pentru ca soferii sunt nevoiti sa circule pe contrasens sau chiar pe trotuar pentru a evita craterele din asfaltul pus in urma cu multi… multi ani. La finalul iernii, Primaria a decis sa reabiliteze drumurile. Se pare ca strada Chimiei nu a fost inclusa in plan sau poate nu mai face parte in opinia administratie de municipiul Bacau. Podul spre Letea este impracticabil. Soferii nu au ce face, asa ca se inarmeaza cu multa rabdare si dau cu masinile-n gropi. Nici locuitorii din zona nu sunt multumiti de situatie.

Praful de pe toba pentru reparatii

In urma cu doua luni, la jumatatea lui martie, reprezentantii municipalitatii sustineau ca au pregatit un buget de aproximativ 10 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro) pentru a remedia dezastrul lasat in urma, de iarna, la infrastructura rutiera. Marea Asfaltare anuntata de edili a dat in… gropi, strazi importante din municipiu fiind lasate de izbeliste. In plus, Primaria anunta, la data respectiva, ca un numar de 30 de drumuri din oras vor face obiectul lucrarilor de asflatare. Printre acestea si strada Chimiei.

Raspunsuri in doi peri

Locuitorii de pe strada Chimiei s-au plans in repetate randuri municipalitatii. Prin intermediul sitului domnuleprimar.ro, unii dintre acestia l-au interpelat direct pe edilul sef Stavarache, cerandu-i socoteala pentru lipsa de implicare a Primariei in modernizarea strazii.
Pe 10 aprilie 2010, Bogdan Diaconu a sesizat ca traficul greu din zona a deteriorat zidaria blocurilor. “Au inceput sa apara fisuri in apartamente datorita faptului ca strada (Chimiei) este intens circulata de masini de mare tonaj”, se mentioneaza in sesizarea nr. 40.286.
Raspunsul primarului a luat forma unei acuze indreptate impotriva Guvernului care nu a construit soseaua de centura a municipiului Bacau. Asta, in conditiile in care PNL a condus executivul in intervalul 2004-2008, iar Ludovic Orban, ministru al Transporturilor incepand cu 2007, sau C.P. Tariceanu, in calitate de premier, au “inaugurat” in doua randuri lucrarile la varianta ocolitoare a Bacaului.

Si iluminatul lasa de dorit

Pe strada Chimiei nu doar gropile reprezinta o problema pentru locuitorii din zona sau pentru cei care sunt in trecere. Iluminatul public este aproape inexistent, doar doi-trei stalpi avand lampile in buna stare. Daca tinem cont de faptul ca strada respectiva reprezinta si o poarta de intrare in municipiu, ne putem imagina cu ce impresie raman cei care ajung in Bacau pe acea artera.

Covor subtire si asfaltare la… rece

Faimosul “covor subtire” cu care Primaria a asfaltat majoritatea strazilor din municipiu a fost surprins la lucru de jurnalistii Desteptarii la mijlocul lunii februarie. Mai multi lucratori din subordinea municipalitatii asfaltau la… lopata strada Chimiei, artera ce preia traficul greu din Bacau, in lipsa unei sosele de centura adecvate. In 2009, edilii au inceput modernizarea a 14 strazi. Potrivit afirmatiilor lui Tomescu, numai anul trecut Primaria a cheltuit peste 200 de miliarde lei vechi pentru modernizarea “in proportie de 90 la suta a 14 strazi din cartierele periferice”.

Parc eolian in Beresti Bistrita

Silviu Bondor, vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, i-a indemnat pe edilii din zonele sarace sa se gandeasca la o serie de facilitati care sa-i atraga pe investitori, aceasta fiind una dintre putinele solutii, in vremuri de criza, pentru a atrage bani la bugetul local. Un agent economic plateste Consiliului Local (CL) taxe de autorizare si functionare, precum si o parte din impozitele pe salarii. “Poti sa-i dai terenuri si cladiri in folosinta gratuita, printr-un contract de comodat, sa-i concesionezi terenuri la o taxa mai mica, daca CL aproba, sau sa-i sugerezi afaceri care se potrivesc zonei si ar merge bine chiar si cu cheltuieli mai mici”, afirma vicepresedintele CJ. Totul e sa-ti pui mintea la treaba. Primarul din Beresti-Bistrita chiar e preocupat de aceasta posibilitate, mai ales ca, in prezent, CL are venituri proprii de doar 2 miliarde de lei vechi/an desi in comuna exista doua ferme de animale, o livada de meri si una de visini. “Problema e ca impozitele pleaca la bugetul centralizat, la noi vin numai cele indirecte, taxele pe cladiri si terenuri, plus 30 la suta din impozitul pe salarii, declara edilul Mihai Dascalescu. Din pacate, firmele au putini angajati. Din cauza crizei au ma dat afara si au automatizat totul. Incearca sa-si reduca la maximum cheltuielile.” De la CJ, Primaria Beresti Bistrita a primit 1,2 miliarde de lei vechi pentru cofinantarea proiectului privind extinderea sursei de apa. “Incasarile merg prost anul acesta, desi le-am aprobat o reducere de 10 la suta celor care au platit pana la 31 martie. Nu au ce face cu reducerea daca nu au bani deloc. Cei care au dreptul la ajutoare pentru incalzire au achitat si taxele cand le-am dat subventia, dar nu s-a simtit prea mult”, sustine Mihai Dascalescu. Din fericire, la Beresti Bistrita, “bate vantul tot anul.” Din acest motiv, cativa investitori s-au asociat si au pornit sa construiasca in zona un parc eolian, care va avea aproape 300 de hectare: 72 ha pe teritoriul comunei Filipesti si alte 200 ha, in Beresti Bistrita. Functionarea acestui parc va aduce primariei 86.000 de euro pe an. “Cu acesti bani, in primul rand vom face toate drumurile, apoi vom reabilita scolile si, la urma de tot, vom face sediu nou pentru primarie. Va fi una micuta, de bun simt. Dar asta e ultimul lucru care ne preocupa acum!”

Primaria Darmanesti a decis sa ofere un trai mai bun comunitatii de rromi din oras. In acest moment in Darmanesti exista trei astfel de comunitati. Pentru cea din cartierul Bratulesti, primaria vrea sa investeasca bani. Din acest motiv, in anul 2008 a fost depus un proiect pentru finantare eutropeana, care a si fost aprobat anul trecut. Acesta are ca scop amenajarea paraului Dogaru, care de 20 de ani le creeaza mari probleme locuitorilor din zona. La fiecare ploaie mai puternica se revarsa, inundand gospodariile. Proiectul de 200.000 de euro este acum in derulare, si a fost realizat in proportie de 90%. “Dorim sa imbunatatim calitatea vietii in comunitatea de rromi. Din acest motiv am depus acest proiect PHARE”, ne-a declarat Constantin Toma, viceprimarul orasului Darmanesti. Conform proiectului, albia paraului va fi regularizata prin realizarea unor praguri de gabioane, a doua poduri de trafic usor si a unui pod de trafic greu. Acesta nu este singurul proiect pentru cartierul Bratulesti. Primaria vrea sa refaca si infrastructura din zona, printr-un proiect european care a fost realizat si depus. Licitatia a fost deja castigata, urmand sa inceapa lucrarile imediat ce se vor primi fondurile. Proiectul “Un drum nou, o viata mai buna”, presupune reabilitarea a 900 metri de drum de interes local in cartierul Bratulesti. Proiectul se ridica la o valoare de aproximativ 122.000 euro. “Sunt multi locuitori de etnie rroma in Darmanesti, dar asta nu inseamna ca trebuie marginalizati. Am incercat sa atenuam impactul comunitatii asupra societatii prin educatie si crearea unei vieti mei bune”, a mai adaugat viceprimarul Constantin Toma.

Comunitate problema?

“Sunt harnici. Cateodata fac treaba mai bine decat unii romani. Niciodata nu au refuzat sa munceasca pentru banii pe care-i primesc din ajutorul social.”

De cele mai multe ori, comunitatile de rromi nu sunt privite cu ochi buni de ceilalti locuitori. In orasul Darmanesti, situatia este diferita. Comunitatea de rromi din cartierul Bratulesti are peste 1100 de membri. Ei sunt nomazi, asa ca iarna stau la casele lor si confectioneaza cazane sau galeti, pe care le vand in timpul verii prin diferite zone ale tarii. Pana acum nu au facut mari probleme in oras. Primaria Darmanesti a reamenajat o scoala aflata in comunitate, iar acum cei mici merg la cursuri. Desi de cele mai multe ori sunt marginalizati, rromii din Darmanesti nu au renuntat la carte. In zilele de scoala, poti gasi in bancile de clasa si parintii copiilor care invata acum in clasa I sau a II-a. La Primaria Darmanesti sunt aprobate 307 dosare pentru ajutor social. Dintre acestea, 150 sunt pe comunitatea de rromi. Dupa cum spune viceprimarul, nu s-au dat in laturi de la munca. Singura problema cu care se confrunta primaria este faptul ca unii rromi isi construiesc locuinte peste noapte, ilegal, iar foarte multi nu au nici macar acte de identitate. “Incercam sa-i ajutam sa obtina acte de identitate. Pe cei pe care-i gasim locuind fara forme legale, ii convingem sa vina la Primarie sa le facem documentatia necesara pentru a putea obtine un numar de autorizatie de constructie”, a declarat Constantin Toma. La cerinta comunitatii, Primaria Darmanesti a decis sa construiasca in zona o biserica ortodoxa pentru rromi. Proiectul a fost deja facut. A fost gasit chiar si un preot care sa slujeasca in viitoarea biserica. Viceprimarul spera sa inceapa lucrarile in aceasta vara. Deocamndata insa bugetul nu este de ajuns. Lacasul va fi construit cu bani de la bugetul local si, spera ei, cu ajutorul Episcopiei. Pana atunci, rromii vor continua sa mearga la slujbe in bisericile din apropierea comunitatii.

Revolta sarmanilor de la Saucesti

Zeci de familii au muncit zile in sir pentru a beneficia de ajutor social. Primaria i-a chemat la lucru, dar nu le-a dat niciun ban. Conducerea primariei invoca tot felul de motive.

In aprilie, Primaria Saucesti a revizuit toate dosarele de ajutor social, astfel ca in final au mai ramas 60 din 73 de familii beneficiare. Dar nici acestea nu primisera pina saptamina trecuta banii cuveniti, desi, dupa cum sustin ei, au efectuat lucrari in folosul comunitatii cind au fost chemati la munca de catre primarie. "Am muncit in martie peste 80 de ore, desi sunt bolnava, ni s-a plins Elena Stan. Am trei copii, si ei bolnavi. Anul acesta nu ne-a dat niciun ban. Traim numai din alocatia copiilor. Ca sa-i intretin am vindut tot. Doi dintre ei stau acasa pentru ca nu am bani de pachet de mincare.” Si altii sustin ca au venit la lucru in martie, dar nu au vazut niciun leu in mina. “Am muncit vreo doua saptamini, de la sapte dimineata pina la patru dupa amiaza, dar nu ne-a dat niciun ban. Eu am sase copii. Nu am ce le da de mincare!”. “Am prasit prin pietroaie, am fost si la Schineni la sapat, numai eu stiu cit de greu mi-a fost, dar ajutorul nu l-am vazut. De ce ne-a mai chemat la lucru, daca stiau ca nu au de unde ne plati?”

Primarul da din colt in colt

Initial, conducerea Primariei Saucesti a negat vehement ca i-a chemat pe oameni la lucru in contul ajutorului social si ca ei ar fi muncit pentru comunitate. La confruntarea cu oamenii, insa, primarul a facut un pas inapoi. “Citiva au fost la munca, ne-a declarat apoi Costinel Manea, primarul comunei. Si altii sustin ca au muncit, dar nu exista un pontaj cu ei. Viceprimarul trebuia sa tina evidenta celor care au lucrat si a orelor efectuate, dar nu s-a ocupat de aceasta.” Cit priveste restanta la ajutorul social, conducerea primariei invoca diverse motive. “Banii nu s-au dat, deoarece nu am avut deschise credite bugetare de la Directia Financiara, afirma primarul. Dar s-a intirziat cu plata si pentru ca a durat revizuirea dosarelor.” In cele din urma, demersul nostru publicistic s-a dovedit a nu fi in zadar. Dupa patru luni de asteptare, cei care au muncit si-au primit banii.

Medicul din Secuieni nu si-a abandonat visul

Prin dispensarul din Secuieni au trecut vreo 60 de medici in ultimii 30-40 de ani. Unul singur a ramas, de peste 15 ani. A cumparat cladirea darapanata, a renovat-o si are planuri mari de viitor. Din pacate, realitatile economice si subfinantarea sistemului sanitar sunt o frana puternica. Dr. Cristina Loghina pare hotarata sa infrunte greutatile si sa aduca medicina moderna in Secuieni.

Cabinetul medical din comuna Secuieni a fost printre primele si putinele vandute de administratiile locale doctorilor. Unii au carcotit (“Medicii or sa deschida restaurante in cabinetele facute cu munca noastra”, este cel mai adesea argumentul contra vanzarii), insa au fost nevoiti sa-si inghita vorbele. Dr. Cristina Loghina a cumparat cladirea “o ruina, un grajd, veche de peste 50 de ani”, dupa cum isi aminteste asistenta Aglaia Leahu, s-a indatorat la banca pe ani buni si a transformat-o intr-un cabinet modern si primitor. “In 2007 am cumparat cladrea, ne-a declarat dr. Loghina. Nu avea nici acoperis sau tavane. Am facut credit la banca si eu, si sotul. Am achitat pretul si am inceput renovarea. Nu am crezut vreodata ca voi ajunge sef de santier.” Cabinetul s-a transformat dupa toate normele moderne de functionare. Dr. Loghina ar fi continuat investitiile, insa finantarea cabinetelor de medicina de familie a intrat in vrie anul trecut. Apar noi si noi prevederi legislative care le taie veniturile. “Gasisem si un sponsor, insa nu era favorizat de legislatie. Cabinetele medicale sunt considerate «pe profit». In acest caz, m-am gandit la alta solutie. Am facut un master de gestiune a resurselor in sanatate, pentru a accesa fonduri europene.” Nici calea aceasta nu s-a dovedit simpla. CMI-ul ar trebui sa se transforme in SRL. “Daca va merge la fel de greu finantarea, ne vom organiza in SRL.”

Nicio facilitate pentru cei care vor sa investeasca

In Secuieni, din cei peste 2000 de locuitori aflati in grija medicului de familie, multi au afectiuni cronice care necesita atentie permanenta. Cele doua asistente, Aglaia Leahu si Daniela Palade, locuiesc in comuna. Medicul vine zi de zi si chiar face vizite la domiciliu, nu le trece doar in registru. In ziua in care am pasit pragul cabinetului am asteptat-o pe dr. Loghina sa vina de la un muribund, pacient vechi. Nu putea face multe pentru batran, dar i-a mai alinat suferinta si i-a dat speranta. Normele gandite de autoritati prevad ca, dupa 20 de consultatii, doctorul ar trebui sa incuie usa. Nu poate face asa ceva. Sa le ia bani pentru consultatie? Exclus. “Din cei 1800 de asigurati, pot sa-i numar pe degete pe cei cu pensii peste 1000 de lei, ne-a spus as. Aglaia Leahu. Si asa sunt care mor fiindca nu au cu ce merge la spital.” Medicul a vrut sa vina in ajutorul acestor bolnavi. Intentiona sa imparta sala de asteptare in doua si sa amenajeze un cabinet in care, prin rotatie, sa invite colegi de diverse specialitati. Proiectul a fost pus deoparte pentru vremurile in care medicul va fi platit corect pentru munca sa. Iarna, dr. Loghina are chiar si 60 de pacienti/zi. Ar insemna sa fie platita pentru 20, iar pentru ceilalti 40 sa faca munca voluntara. De unde sa mai investeasca in cabinet? Deocamdata trebuie sa se asigure ca poate plati salariile celor doua asistente si intretinerea cabinetului. Legislatia are si alte aberatii. “Cu cat investesti mai mult, cu atat pierzi bani in contractul cu Casa de Asigurari. Am facut instalatie de apa, am pierdut la punctajul de rural. Ai calorifere, pierzi iar.” In aceste conditii, nu te poate insoti la drumul greu de navetist prin viscol sau canicula decat speranta ca vor veni si vremuri mai bune.

Impozite ca in Bacau, trai ca la Malosu

Cine se avanta pentru prima data in zona dintre strazile Milcov si Alecu Russo nu va mai face o a doua incercare. Pe jos ori cu masina, este la fel de rau. Noroiul, gropile si gunoaiele sunt la ele acasa. Din pacate, locuitorii de aici nu au incotro si trebuie sa indure cosmarul de a trai ca intr-un catun uitat de lume, desi platesc taxe si impozite de oras european. Cei mai multi nu au nici macar speranta ca, intr-o zi, administratia isi va aminti si de ei.

In spatele blocurilor de pe strada Milcov, cu fatada vopsita in asa-zisa reabilitare termica, se intinde o zona plina de mocirla, gropi si ramasite de la interminabilele interventii de pe retelele de utilitati publice. Tot aici, blocurile scorojite intregesc peisajul jalnic. Locatarii incearca fara succes sa ocoleasca baltoacele si noroiul. Masinile scartaie prin gropi. Un teren generos, care ar putea fi un loc de joaca pentru copii, a devenit, dupa ploile din ultimele zile, o adevarata mlastina. „Merg pe jos in fiecare zi pe aici, ne-a declarat Dumitru Juganaru. Aleea aceasta este o scurtatura care face legatura intre strazile Milcov si Alecu Russo. Este foarte circulata. Cu toate acestea, nimeni nu se intereseaza de ea. Tot timpul se fac reparatii si e plin de gropi. Si acum s-a schimbat o bucata de conducta. Daca veniti peste o saptamana, sunt alte sapaturi.” Pentru copiii de la scoala din cartier, drumurile zilnice sunt o aventura prin noroi. Parintii si bunicii nu stiu cum sa-i fereasca de baltoace. „Este prea murdar pe aici”, ne-a spus si Ion Chitic, in timp ce-si aducea nepotica de la scoala. Locatarii nu mai au speranta. Sunt cativa ani de cand li s-a promis ca vor avea alei asfaltate si un loc de joaca pentru copii. Nu s-a realizat nimic. „Nu e niciun interes din partea nimanui, ne-a declarat Maria Stefanescu. Nimic nu se face aici. Toamna trecuta am suportat un santier aici. S-au schimbat conducte si am crezut ca se termina problemele. Nu trec 2-3 zile si iar sunt avarii. Apa calda nu avem, acum nu-i nici apa rece. Nu ai cui te plange.”

Clientela politica isi face de cap

In septembrie 2009, in aceasta zona s-au schimbat conductele care fac legaturta dintre punctul termic si blocurile racordate la acesta. Lucrarea s-a intins pana in decembrie. Cazuse zapada peste conductele noi dezgolite. In mare graba, santurile au fost astupate. In urma constructorilor au ramas atunci mormane de pietroaie, dale dislocate din alei, gropi si pamant. Nici dupa incalzirea vremii, firmele care au luctrat in zona nu s-au grabit sa refaca spatiile verzi si aleile. Dupa multe insistente din partea presei si a locatarilor, s-au miscat, insa remedierile sunt de mantuiala. Aleile sunt numai hartoape, iar spatiile dintre blocuri arata ca maidanele. Locatarii habar nu au ca in zona a lucrat o asociatie de firme, formata din Branpis, Multiservice, Segama, PHIC Izolatii SRL Pascani si General Electric. Ei stiu ca i-a angajat Primaria Bacau, iar ca beneficiar al lucrarii ar fi trebuit sa urmareasca ce a ramas in urma firmelor. Degeaba stiu, fiindca, asa cum ne-au declarat o locatarii, „nu ai cui te plange”, fiind vorba de „clientela politica”.

Dumitru Chiriac revendica 1 hectar din terenul pe care firma Bel Rom Cinci a edificat, incepand cu 2007, complexul comercial Real. Bacauanul afirma ca respectiva suprafata a apartinut soacrei sale – Elena Duhalm, care l-a primit zestre de la tatal ei, Dumitru Efstatiade. In 1994, terenul a facut obiectul unei improprietariri catre urmasii unui oarecare Petre Florea. In iunie 2006, acestia au vandut hectarul societatii Bel Rom Cinci. Potrivit unor documente extrase din arhiva Termloc, entitate care pe timpul comunistilor se ocupa cu despagubirea celor expropriati, urmasii lui Florea au primit in „dar” un teren care nu i-a apartinut niciodata acestuia si pe care defunctul Petre Florea nici macar nu l-a revendicat vreodata. Chiriac afirma ca este victima sistemului corupt ce guverneaza retrocedarile in municipiul Bacau. In replica, reprezentantii Primariei sustin ca bacauanul nu a avut niciodata proprietati pe amplasamentul pe care-l revendica.

Un bacauan revendica un hectar din terenul pe care se afla complexul comercial Real. Dumitru Chiriac sustine ca bucata de pamant a apartinut soacrei sale – Elena Duhalm, care a primit terenul ca zestre de la tatal ei, Dumitru Efstatiade.
Potrivit Certificatului de Improprietarire nr.1213 din din 13 februarie 1921, Efstatiade primea 2 hectare de pamant drept recompensa pentru ca a luptat in Primul Razboi Mondial. Ambele hectare se gaseau pe Mosia Fodor: unul era incadrat in trupul Bosoteni, celalalt in trupul Pilat. Inca din 1991, urmasii lui Efstatiade au solicitat autoritatilor locale retrocedarea celor doua hectare. Pentru unul dintre ele, cel aflat pe trupul Bosoteni, acestia au primit o suprafata aflata in rezerva municipalitatii, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament nefiind posibila (n.r. – terenul in cauza se afla sub pista Aeroportului).
Incepand cu anul 2005, Elena Duhalm solicita retrocedarea celui de-al doilea hectar, suprafata fiind – la acea data – libera de sarcina. In acelasi an, femeia il mandateaza pe Dumitru Chiriac pentru a face demersurile necesare retrocedarii hectarului. Acesta depune cerere de retrocedare la Primarie insa reprezentantii municipalitatii il anunta ca terenul apartine, inca din 1994, urmasilor lui Petre Florea.

Expertiza „penala“

Incepand cu 2007, Chiriac a deschis mai multe actiuni in instanta pentru a recupera terenul, asta dupa ce urmasii lui Florea vandusera hectarul – in vara lui 2006 – catre dezvoltatorul de parcuri retail Bel Rom Cinci. In 2008, Judecatoria cere expertizarea terenului, operatiune derulata de inginerii Vasile Tranc si Lucian Dragomirescu. Expertiza intocmita de cei doi ii este potrivnica lui Chiriac, dar se dovedeste a fi falsa. Cei doi experti tehnici au fost pusi sub urmarire penala pe parcursul lui 2009, ei fiind in prezent trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.

Au cerut ce n-au avut

Conform Cererii nr.1352 din 18 martie 1991, urmasii lui Florea au cerut retrocedarea a trei imobile (terenuri) situate in Calea Republicii la numerele 65, 107, respectiv 111. Acestia au primit in schimbul imobilelor suprafata de 1,47 hectare, teren situat in intravilanul municipiului, sola 68 si aflat, potrivit declaratiilor oficialilor Primariei, in rezerva municipalitatii (cf. Certificat de Proprietate nr. 6371 din 16 ianuarie 1994). Amplasamentul coincide insa cu terenul revendicat de Chiriac. Mai multe documente scoase de Chiriac din arhiva Termloc, entitate care se ocupa cu despagubirea cetatenilor expropriati sub vechiului regim, atesta ca Petre Florea nu a detinut niciodata terenuri pe Calea Republicii 107 si 111, asa cum au solicitat urmasii sai in Cererea nr.1352 din martie 1991. La numerele anterior indicate apar ca despagubiti Ioan Lupu, respectiv Toader Grapa, nicidecum Petre Florea.

„Hectarul zestre“, identificat in tarlaua 68

Raportul de expertiza tehnica judiciara elaborat cu prilejul urmaririi penale a inginerilor Tranc si Dragomirescu, identifica terenul primit zestre de Elena Duhalm ca facand parte din tarlaua 68. Acelasi raport atesta ca tarlaua „denumita popular la Fodor a fost reconstituita in totalitate diferitelor categorii de proprietari indreptatiti a primi pamant in baza legilor fondului funciar”.

Cum a fost emis Certificatul?

Emiterea Certificatului de Proprietate nr. 6371, prin care urmasii lui Florea au intrat in posesia celor 1,47 hectare din tarlaua 68 ramane o enigma. Dan Asaftei, jurist al Prefecturii specializat pe probleme de fond funciar, a confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca in arhiva institutiei nu se gasesc documentele care au stat la baza emiterii certificatului. „Ele se afla la municipiu, in arhiva Comisiei Locale de Fond Funciar. Noi nu avem astfel de documente. Doar dupa 1995 am inceput sa avem o astfel de arhiva”, a explicat Asaftei.
De cealalta parte, reprezentantii Primariei sustin ca nici ei nu detin documentele in baza carora s-a emis certificat de proprietate pentru mostenitorii lui Florea. „Pe baza cererii i s-a emis certificatul. Nu s-a facut referat tehnic. Referatele au inceput sa se faca in 1999 la Primaria Bacau. Florea a primit un teren din rezerva municipalitatii. Oricum, Chiriac nu a avut niciodata pamant acolo unde cere. Nu a stiut niciodata sa localizeze cu exactitate terenul. El a avut sus pe deal la URA (n.r. – fabrica de avioane Aerostar) si nu sub Real”, a apreciat Loghin Achilov, consilier in cadrul Serviciului cadastru din Primarie.
Dumitru Chiriac sustine ca documentele eliberate din arhiva Termloc atesta ca „s-a facut o golaneala cu terenul”. „Am batut din poarta in poarta, la oameni; am stabilit vecinatatile. Un vecin avea chiar o cioata ramasa ca hotar. Ei au facut o golaneala. Se vede din orice act ca dreptatea este de partea mea. Am cerut de trei ori stramutarea cauzei si nu mi s-a acceptat. Am cerut de doua ori recuzarea judecatoarei Pruteanu Cristina si nu mi s-a acceptat. In acest dosar eu am fost judecat numai de Pruteanu. Totul e cusut cu ata alba”, a afirmat Chiriac. Acesta a deschis o actiune in revizuire a hotararilor de pana acum ale instantei, prevalandu-se de documentele extrase din arhiva Termloc.

Vanzare la Vrancea

In iunie 2006, urmasii lui Florea decid sa vanda terenul cu care au fost improprietariti in 1994, catre Bel Rom Cinci. Suma vanzarii este de 655.900 de euro. Conform antecontractului de vanzare-cumparare, mostenitorii au incasat 75.000 euro, diferenta de bani fiind directionata catre un obscur cont bancar deschis la sucursala din Vrancea a Raiffeisen Bank. Intermedierea afacerii imobiliare a fost realizata de Lexgimi, societate care conform documentelor oficiale nu si-a depus bilantul pe 2004 la Registrul Comertului. In 2006, Lexgimi – cu doar 2 salariati – a realizat un profit brut de 10 ori mai mare decat cifra de afaceri (667.000 profit, 68.800 cifra de afaceri). In urmatorii doi ani, societatea a ramas cu un singur angajat si nu a mai inregistrat profit.

Investitie pe placul clientilor politici

De-a lungul timpului, in presa locala au aparut mai multe informatii cu privire la modul in care a fost realizata investitia Bel Rom Cinci in Bacau. Hendrik – Jan Staffers, manager de proiect al societatii, a recunoscut in martie 2009 ca i s-a „sugerat” cu cine sa lucreze la Bacau si ca printre firmele de constructii care au ridicat complexul retail Real se numara si societati afiliate intereselor PNL (n.r. – Segama, controlata de Liviu Goian, afacerist ce are in proprietate postul de casa al PNL Bacau – 1 TV). „Pentru un investitor este rau. Primaria e un Hobby Club neprofesionist. E o situatie ciudata. Se iau bani nejustificati prin tot felul de firme”, declara, la acea data, Staffers.
Lucian Bogdanel

Casa de cultura din Tg. Ocna gazduieste in perioada 19-31 mai “Expozitia de desene”, care are ca tema combaterea consumului de droguri. Lucrarile au fost realizate de trei detinuti: Mihai Carapalea, Corneliu Hireceniuc si Danut Dobranis. Actiunea are ca scop transmiterea unui mesaj catre cei care consuma tutun bauturi alcoolice si droguri. Fiecare dintre cei trei “artisti” a incercat sa transpuna prin desene viziunea lui asupra a ceea ce inseamna un viciu periculos. “Lucrarile realizate de persoanele private de libertate au fost prinse intr-un program de terapie ocupationala”, a declarat comisar sef Silvia Racu, sef birou Educatie si Asistenta Psiho-Sociala din cadrul Penitenciarului Spital Tg. Ocna. Temele expozitiei sunt “Mesajul meu antifumat” si “Sa spunem nu drogurilor”. In total au fost expuse 30 de lucrari. Organizatorii au decis sa faca expozitia in aceasta perioada pentru ca pe data de 31 mai se sarbatoreste Ziua Anti-tutun, iar pe 26 iunie este Ziua Internationala a Luptei Impotriva Traficului si Consumului de Droguri. De ce aceasta expozitie? “In ultimii ani ne-am confruntat cu o frecventa mai mare a fostilor consumatori ajunsi in penitenciare, in urma infractiunilor savarsite pentru procurarea drogurilor”, a mai spus comisar sef Silvia Racu.

Scoala „Constantin Platon” a aniversat in aceasta saptamana zilele scolii. Printre cele mai importante activitati s-a numarat simpozionul cu tema „Anul 2010 – anul international al biodiversitatii”, la care au participat cadre didactice din intreg judetul cu lucrari stiintifice. Manifestarea a fost deschisa de elevii claselor primare, care s-au straduit printr-o sceneta sa arate publicului situatia in care se afla mediul inconjurator in acest moment. „Activitatile de anul acesta au fost inchinate naturii. Ne-am propus sa formam la copii deprinderea de a proteja mediul inconjurator. Ei au exprimat prin desene si machete viziunea lor asupra acestui aspect”, a explicat prof. Mircea Bostan, directorul scolii. Sesiunea de comunicari stiintifice a cuprins trei sectiuni: biodiversitatea, natura – dar al lui Dumnezeu si rolul educatiei ecologice. Sufletul activitatilor eco au fost profesorii Angelica Condruc si Manuela Neculce. In paralel cu simpozionul s-a desfasurat si concursul de protectie civila „Cu viata mea apar viata”.

Si economistii sunt „verzi”

O zi verde si la Colegiul Economic, unde cadrele didactice, elevii si o seama de invitati au discutat despre pericolul in care se afla planeta noastra daca nu suntem decisi sa nu mai facem risipa de resurse si sa reciclam. Evenimentul a debutat cu un „Manifest pentru protejarea viitorului”. In intreaga scoala au fost pregatite expozitii tematice: „Verdele este in tendinte”, “Pentru o lume verde, actionam eco!”, si „Expo-sanatate”. Elevii s-au implicat in fiecare proiect, dovedind astfel ca sa fii eco este la moda. „In ziua de azi, multa lume polueaza mediul. Cred ca miscarea eco prinde printre elevi, pentru ca ne trebuie o lume cu un aer mai curat”, ne-a spus Oana Stanciu. „Incerc sa reciclez. Sortez cartonul, hartia. Lumea noastra va fi mai curata, dar in viitor”, a opinat si Florinel Moisa. In partea a doua a zilei au fost organizate activitati pe ateliere de lucru si in paralel concursuri sportive. Ziua s-a incheiat cu rasfat bio-culinar. Judetul Bacau se mandreste cu patru unitati scolare care au obtinut in urma proiectelor realizate Steagul Verde si statutul de Eco-Scoala. In evaluarea finala de anul acesta pentru obtinerea primului Steag Verde au intrat Scoala “Al.I.Cuza”, Colegiul Pedagogic, Colegiul Economic si Scoala Traian.

„Aceasta zi s-a dorit a fi un eco semnal deoarece lumea noastra naturala este amenintata. Totul este sa ne pese de natura si sa ii facem si pe altii sa isi schimbe atitudinea. Ne constituim intr-un agent de schimbare prin simplul fapt ca stam de vorba despre ecologie”, a declarat prof. Dana Enache, directorul Colegiului Economic.

Caminul Cultural din Siretu sta incuiat. Costinel Manea, primarul comunei Saucesti, nu le mai da voie satenilor sa organizeze aici nunti, botezuri, spectacole, aniversari… Oamenii sunt nemultumiti, dar edilul e de neclintit. “Nu pot sa risc, e foarte periculos! Cladirea a fost construita din paianta si e veche, are pe putin 60 de ani. Daca dau drumul la nunti, oricand se poate prabusi”, sustine primarul, aratand spre tavanul curbat. Cladirea are o sala mare, un hol si doua sali mai mici, deci poate asigura spatiul necesar desfasurarii unor festivitati, insa este foarte degradata. Peretii sunt brazdati de crapaturi, usile s-au deplasat, stalpii sunt rosi de ploi. Primaria Saucesti a vrut sa construiasca in Siretu un camin nou si a depus o cerere de finantare pentru 1,8 milioane de euro. Din pacate, criza a spulberat investitia. “Nu se mai face camin cultural, cica e <<proiectul lui Tariceanu>>, afirma primarul. Acum se construiesc case pentru specialisti, dar in Saucesti nu avem nevoie, sunt 5 km pana in Bacau si ajungi mai repede aici decat la URA.” Costinel Manea spune ca a depus proiectul pentru ca oamenii au cerut camin si pentru ca exista un program national destinat asezamintelor culturale. “Am platit ridicarile topo, studiul, documentatia de demolare a cladirii vechi… Peste 20.000de lei am cheltuit ca sa depunem proiectul la Compania Nationala de Investitii (CNI). Putem spune ca sunt bani aruncati.”