Divizionara B FCM Bacau a invins vineri, intr-un meci de pregatire disputat pe stadionul Municipal din Bacau, de la ora 11.30, pe colega de serie Callatis Mangalia, cu scorul de 4-1. Pentru bacauani au marcat Vraciu (min. 6, 10 si 21) si Boghian (min 42, pen.), in timp ce pentru oaspeti Craciun (min 88) a inscris golul de onoare. (D.S.)
Ziua Imnului in Bacau
Vineri, de la ora 10, pe platoul din fata Prefecturii Bacau (Piata Tricolorului), a fost marcata Ziua Imnului National al Romaniei. La manifestare au participat prefectul judetului Bacau, Constantin Scripat, viceprimarul municipiului Bacau, Dragos Luchian, consilieri locali si judeteni, preoti, veterani de razboi si alte oficialitati. Dupa rostirea alocutiunilor de catre participanti si dupa o slujba tinuta de preoti catolici si ortodocsi in comun, a urmat intonarea Inmului National al Romaniei si parada militara.
Ziua de 29 iulie a fost desemnata, in anul 1998, Ziua Imnului National al României, simbol al unitatii Revolutiei Române de la 1848. In varianta prescurtata imnul este intitulat Desteapta-te române si contine patru strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei „Un rasunet”. Versurile imnului national al României apartin poetului Andrei Muresanu (1816-1863), figura reprezentativa a epocii Revolutiei de la 1848. Muzica a fost compusa de Anton Pann cunoscut poet si culegator de folclor. Poemul „Un rasunet” al lui Andrei Muresanu, scris in vremea Revolutiei de la 1848, a fost pus pe note de Anton Pann si cântat pentru prima data pe 29 iulie-1848. Imnul României este alcatuit din unsprezece strofe iar la ocazii festive se interpreteaza strofele 1, 2, 4 si 11.
Seminar despre „Polii de Dezvoltare Urbana”
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) a organizat,in Bacau, Sesiunea de informare a beneficiarilor Axei Prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”, subdomeniul “Poli de Dezvoltare Urbana”. La eveniment au participat Razvan Murgeanu, secretar de stat in MDRT, Gabriel Friptu, directorul Autoritatii de management, reprezentanti ai Agentiilor de Dezvoltare Regionala (ADR) din patru regiuni si reprezentantii celor 6 Poli de Dezvoltare Urbana din aceste regiunile. Sesiunea de informare sustinuta de MDRT in Bacau a avut ca scop prezentarea stadiului în care se afla Planurile Integrate de Dezvoltare Urbana (PIDU) depuse de Polii de Dezvoltare Urbana. din regiunile Nord – Est, Sud – Est, Sud Muntenia si Sud – Vest. În cadrul evenimentului au fost facute analize si dezbateri punctuale asupra aspectelor problematice identificate de fiecare “Pol de Dezvoltare” in procesul de contractare sau implementare a proiectelor. Principala problema identificata de specialistii prezenti la sesiunea de informare desfasurata in Bacau ”este legata de lipsa unui plan general de dezvoltare la nivelul fiecarei regiuni, in corelare cu planurile de dezvoltare locale, astfel incât diversele proiecte derulate sa fie in consonanta”, a declarat Razvan Murgeanu. In cadrul seminarului au fost prezentate si masurile intreprinse in directia imbunatatirii gradului de contractare si de absorbtie a fondurilor alocate prin Axa 1, pentru subdomeniul “Poli de Dezvoltare Urbana” si actiunile viitoare privind implementarea “Planurilor Integrate de Dezvoltare”.
Silvia Patrascanu
Se cauta agenti de vanzari prin telefon
Oferta pietei de munca, valabila la sfârsitul acestei saptamânii, ii are in frunte pe confectioneri. Fabricile de imbracaminte sunt in cautare de personal calificat, numarul locurilor disponibile aflate in evidenta AJOFM Bacau fiind de 85, dar si necalificat, aici fiind disponibile 9 locuri. Surprinzator, pe locul II se afla meseria de “operator vânzari prin telefon”, cu 20 de posturi vacante. in acest domeniu exista, insa, o fluctuatie mare de personal deoarece multi renunta repede la locul de munca. Pentru meseriile de croitor, preparator carne si ambalator manual sunt câte 10 posturi disponibile, iar pentru cea de cusator piese din piele si inlocuitori, 8. Firmele de constructii cauta faiantari (7 locuri vacante), zugravi (5), zidari (5) si un fierar betonist. Exista oferte si pentru cei cu studii superioare: kinetoterapeut (2 posturi), economist in marketing (1), economist in management (1), inginer constructor (1), inginer instalatii pentru constructii (1), instructor educatie fizica (1). Pentru tehnicieni sunt doar doua solicitari. Si firmele de comert au putine locuri libere: 3 posturi de vânzator, 2 de agent comercial si 3 de gestionar. Se cauta, in schimb, instalatorii din diverse domenii: apa-canal (7 posturi), incalzire centrala centrala (6 posturi), retele de distributie (3), frigotehnist (1), retele termice si sanitare (1), tehnico-sanitare (1). Sanse de angajare, chiar daca locurile nu sunt prea multe, exista si pentru cei calificati in meseriile de sudor, tâmplar, dulgher, lacatus, mecanic auto, vulcanizator, spalator auto.
Silvia Patrascanu
Catalin Avramescu e oficial ambasador in Finlanda
Presedintele Traian Basescu a semnat, joi, decretul privind acreditarea lui Catalin Avramescu în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Finlanda si Estonia, informeaza Administratia Prezidentiala. Seful Cancelariei presedintelui României, Catalin Avramescu, a primit, la 16 iunie, avizul pozitiv al parlamentarilor din Comisiile de politica externa, cu 16 voturi "pentru" si 15 "împotriva". "Cu Finlanda avem deja un dialog foarte bun, care trebuie sa continue, mai ales în conditiile în care România este angajata sa îsi atinga telul de a adera la Spatiul Schengen în 2011", a spus Avramescu atunci, precizând ca sunt programate si vizite oficiale pâna la sfârsitul anului. El a mentionat ca obiectivul privind intrarea în Schengen în 2011 este mentinut.
De asemenea, Avramescu a spus ca se va dedica dezvoltarii relatiilor cu românii din aceasta tara, care în opinia sa constituie "o prezenta destul de activa în viata publica". "Sunt multi români care lucreaza în institutii si în societatea finlandeza si va trebui sa strângem rândurile în aceasta comunitate", a spus el. Avramescu a relatat ca în 1991 a fost angajat la MAE, de unde însa si-a dat demisia preferând sa plece ca student la Oxford. Nominalizarea lui Catalin Avramescu pentru postul de ambasador la Helsinki a fost criticata de opozitie.
Presedintele Traian Basescu a mai semnat, joi, decretele privind acreditarea lui Vasile Gheorghe Popovici în calitatea de ambasador în Portugalia, acreditarea lui Ion Pascu în calitatea de ambasador al României în Cipru si a lui Radu Onofrei în functia de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Turcia.
Presedintele a semnat si decretul privind acreditarea Simonei Mariana Ioan în calitatea de ambasador al României în Regatul Maroc si decretul de acreditare a lui Vasile Sofineti în functia de ambasador al României în Kuweit.
Decret privind acreditarea lui Daniel Ionita în calitatea de ambasador al României în Norvegia si cel privind acreditarea lui Bogdan Claudiu Filip ca ambasador în Iordania au fost de asemenea semnate, joi, de catre presedinte. Seful statului a mai semnat decretul privind acreditarea Ancai Elena Opris în calitatea de ambasador al României în Elvetia. (mediafax.ro)
Cod galben de ploi in trei sferturi din tara
ANM a emis o atentionare cod galben de ploi si descarcari electrice pentru judetele din vestul, nordul, centrul si în toata zona montana.
România este lovita din nou de furtuni la sfârsitul acestei saptamâni. În intervalul 29 iulie, ora 10.00 – 30 iulie, ora 21.00, instabilitatea atmosferica va fi accentuata în vestul, centrul si nordul tarii si în toata zona montana si se va manifesta prin ploi cu caracter torential, descarcari electrice, intensificari ale vântului si izolat grindina. Cantitatile de apa vor depasi local 30 l/mp si izolat 70 l/mp.
Conform INMH, în luna august, regimul termic al aerului va înregistra valori peste mediile multianuale lunare în majoritatea zonelor, exceptând centrul tarii, unde valorile termice vor fi apropiate de normele climatologice. Cantitatile de precipitatii se pot situa sub normele climatologice în cea mai mare parte a teritoriului, iar local în centrul tarii, acestea vor fi apropiate de mediile multianuale lunare.
În luna septembrie, temperaturile medii lunare ale aerului vor prezenta valori apropiate de normele climatologice în majoritatea regiunilor, iar în sud-est, acestea se pot situa peste mediile multianuale. Cantitatile lunare de precipitatii vor fi apropiate de valorile normale pe aproape întreg teritoriul, iar local în sud-estul, centrul si vestul tarii, acestea se pot situa sub normele climatologice.
Aceste informatii nu exclud posibilitatea aparitiei unor situatii cu valori extreme de temperaturi sau cantitati mai mari de precipitatii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.(realitatea.net)
Fotbal / Final de cantonament
Astazi, de la ora 11.00, FCM Bacau intâlneste pe Callatis Mangalia
Se joaca pe "Municipal"
Divizionara B FCM Bacau pune astazi punct stagiului de pregatire centralizata inceput in urma cu 12 zile. La final de cantonament, "galben-albastrii" vor sustine un nou meci de verificare. Astfel, de la ora 11.00, pe stadionul "Municipal", echipa bacauana va intâlni o viitoare adversara din campionatul ligii secunde: nou promovata Callatis Mangalia.
Bilant pozitiv
Intâlnirea cu formatia de pe Litoral constituie cel de-al saselea joc-test pe care Bacaul il sustine in inter-sezon. Pâna acum, formatia lui Gheorghe Poenaru a contabilizat doua victorii, ambele contra unor colege de serie, Sageata Navodari (scor 2-0) si Dunarea Galati (1-0), doua remize, pe terenul Politehnicii Iasi (1-1) si a Pascaniului (2-2) si o infrângere la limita (0-1), in deplasare, cu prim-divizionara Ceahlaul.
Stare de oboseala
Antrenorul FCM Bacau, Gheorghe Poenaru va rula intreg lotul in jocul de azi, cu Callatis. "Ca si la meciul cu Dunarea Galati, este posibil ca jucatorii mei sa inregistreze o anumita stare de oboseala, inerenta acestei perioade de cantonament. Important este sa tratam aceste jocuri cu toata seriozitatea, astfel incât sa fim in forma maxima la startul campionatului", a spus Poenaru.
Dan Sion
Box / Seara campionilor
Astazi se vor incheia Nationalele de Seniori
In aceasta seara, de la ora 18.00, Sala Sporturilor va gazdui finalele Campionatului National de Seniori. Pugilistii bacauani vor figura printre protagonistii ultimei gale, având asigurata cel putin o medalie de aur. Si asta pentru ca finala de la 52 kg va fi una "in familie", intre Maike Cioaca (invingator ieri la puncte in fata lui Sabin Petrea) si Alin Leuceanu, care a trecut, tot la puncte, de Iulius Poczo. In ultimul meci al categoriei 49 kg, Bacaul va conta pe Stefan Caslarov, care l-a depasit in semifinale pe resiteanul Ovidiu Berceanu, la 81 kg, pentru aur de la gazde va boxa Alexandru Cristofor, in timp ce la 69 kg, echipe pregatita de Relu Auras si Nicu Cara il are ca reprezentant pe Catalin Paraschiveanu. De notat ca, invinsul de ieri al lui Paraschiveanu, ploiesteanul Georgian Popescu a trecut miercuri de bacauanul Orlando Chirvase dupa o confruntare cu dus intors. Prima decizie a fost favorabila lui Chirvase, fapt care a stârnit furia antrenorului lui Popescu, autorul unei agresiuni asupra arbitrului de ring! Surprinzator, contestatia i-a dat câstig de cauza lui Popescu, invins insa ieri, in semifinale, de Paraschiveanu. Finala la 60 kg putea fi si ea una bacauana, dar, in timp ce Catalin Sandu l-a invins pe Dragos Marin, celalalt pugilist bacauan al categoriei, Alexandru Cuciureanu a pierdut in fata lui Adrian Alexandru. Dupa Marc, Chirvase si Cuciureanu, un alt bacauan iesit din cursa a fost Irinel Olaru, invins la 64 kg de Georgian Nyeki. Aseara, in semifinale, urmau sa mai boxeze Costica Bejenaru (91 kg) si Mihai Nistor (+91). La finalele de azi e asteptat si campionul mondial Lucian Bute.
D.S.
Handbal feminin / Formula incompleta
CSM 2010 Bacau a fost invinsa cu 30-23 de Rulmentul Brasov
Dupa ce la finalul saptamânii trecute au sustinut primele trei jocuri de pregatire ale verii, ieri, handbalistele de la CSM 2010 Bacau au bifat un nou amical. Noua echipa de handbal feminin a Bacaului a pierdut cu scorul de 30-23 (13-12) jocul sustinut la Sfântu-Gheorghe, contra viitoarei adversare din campionatul Ligii Nationale, Rulmentul Brasov. Antrenoarea Gabriela Manea s-a declarat multumita de evolutia echipei sale, cu atât mai mult cu cât nu a putut conta pe lotul complet, Traila si ucrainiencele Parkhomenko si Shutska fiind invoite. Bacauancele au evoluat in formula: Sintmarean, Berei – Toma 8, Kiumova 4, Szabo 3, Duta 2, Geapana 2, Grigore 2, Simion 1, Ilie 1, Amoagdei, Matei. Azi si mâine, bacauancele vor sustine doua noi amicale: cu CSM Sfântu-Gheorghe, respectiv HCF Piatra Neamt. (D.S.)
Casa Parohiala mistuita de incendiu
In acel moment in biserica se desfasura o inmormântare
Casa Parohiala si anexele din incinta Parohiei Romano-Catolice “Sfânta Inima a lui Isus” din comuna Nicolae Balcescu au fost cuprinse de flacari joi dimineata, in jurul orei 09.00. “Este un incident nefericit. Se fac cercetari sa vedem ce s-a intâmplat. Am intervenit cu totii imediat pentru ca in acel moment, in biserica, se desfasura si o slujba de inmormântare. Nu s-au inregistrat victime umane. Cortegiul funerar s-a oprit si au sarit in ajutor chiar localnicii care participau la inmormântare”, ne-a declarat Anton Siler, primarul comunei. La fata locului au fost solicitati sa intervina si pompierii militari, mai ales ca focul ardea cu putere si exista riscul sa cuprinda si cladirea bisericii. “Am fost anuntati la 08.52. Incendiul se manifestata violent pentru ca in jur existau si materiale combustibile. S-a intervenit cu patru autospeciale incadrate cu 3 ofiteri si 11 subofiteri”, ne-a precizat mr. George Enache, ofiter la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Maior Constantin Ene” Bacau. Au intervenit rapid si 60 de cetateni din localitate, precum si voluntarii de la Serviciul Local pentru Situatii de Urgenta. Pagube majore s-au inregistrat la acoperisurile Casei parohiale si anexelor, dar au fost degradate si bunuri din trei camere. Dupa doua ore de lupta cu focul, pompierii au reusit sa stinga incendiul. “Din primele cercetari s-a stabilit ca principala cauza a fost efectul termic la un burlan neizolat corespunzator, de la un cuptor unde se gatea”, a mai spus reprezentantul ISU. Casa parohiala a fost renovata de curând. Oamenii deja au spus ca vor organiza colecte pentru refacerea pagubelor materiale produse din incendiu. “Sigur ca vom ajuta cu totii pentru ca este vorba despre un lacas de cult care apartine intregii comunitati”, a precizat primarul comunei.
Roxana Neagu
Scandal la Hemeiusi: „Tone de gunoi” pe bani putini
Georgeta Dodu, din Lilieci, reclama ca nu i s-a ridicat gunoiul de la poarta in pofida faptului ca este la zi cu plata taxei de salubritate. "Am platit cât mi s-a cerut, sustine femeia, nervoasa ca a ramas cu sacii rezemati de gard. Intâi, mi s-a spus de la primarie ca e excedent de gunoi si ca nu pot ridica decât tomberonul, apoi ca nu mai au operator, ca a renuntat la contract sau cam asa ceva." Georgeta Dodu afirma ca ar fi pus, alaturi de pubela, doi saci de plastic in care se afla imbracaminte: "Mi-a murit mama si au ramas multe haine. Am pus in doi saci tot ce nu mi-a trebuit si i-am scos la poarta. Si acum sunt tot acolo", acuza femeia, adaugând ca primarul s-ar fi rastit la ea. Administratia sustine ca sunt patru saci, nu doi si ca i s-a explicat calm si clar cum stau lucrurile: "Doamna Dodu nu are doar gunoi menajer, pretinde sa-i luam toate hainele vechi, toate cârpele din curte! Operatorul nu mai vrea sa ridice decât ce este prevazut in contract", arata Constantin Mihaila, primarul comunei.
Primaria are datorii la SOMA
Edilul afirma ca s-a facut un calcul privind cantitatea de deseuri produsa intr-o gospodarie si a rezultat 120 kg pe saptamâna. "Pentru asta, o familie plateste 60 lei pe an, precizeaza primarul comunei. Eu cred ca e o suma modica. Avem recipente speciale pentru PET-uri, deseurile se ridica in mod regulat, nu exista motive sa se plânga. Trebuie sa accepte ca prin gunoi menajer se intelege doar ce rezulta din activitatea de bucatarie." Oamenii scot la poarta, insa, tot felul de obiecte sau de resturi: bucati de rigips, placi de faianta sparte, moloz, oale vechi, mobilier etc. "Chiar astazi (ieri, n.n.) am fost pe traseu. Sunt unii care nu vor sa inteleaga, ei vor sa le luam si crengile din curte", arata Ioan Galateanu, viceprimar. Oamenii spun, insa, ca ar prefera sa plateasca mai mult si sa fie ridicate toate obiectele care nu le mai fac trebuinta. "Vom avea in vedere si ideea asta, dar nu cred ca vor plati. Daca vom mari pretul, iar vor face scandal", spune si Constantin Mihaila. De altfel, nici acum "oamenii nu prea platesc", motiv pentru care datoria Primariei Hemeiusi catre SOMA depaseste 400 de milioane de lei vechi, ceea ce inseamna costurile ridicarii si transportarii gunoiului pe patru luni.
Gradul de colectare este scazut
Primaria Hemeiusi nu este singura care intâmpina probleme in derularea contractelor de salubrizare. "Discrepanta dintre gradul de colectare a taxelor si calitatea serviciilor e destul de mare, arata Bogdan Seto, directorul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubrizare (ADIS) Bacau. Toata lumea ar vrea sa i se faca curatenie, eventual gratis, sa puna tone de gunoi la poarta si sa plateasca foarte putin." Dar niciun agent economic nu-si permite sa lucreze in pierdere. Daca exista restante vor exista si penalitati, iar acestea vor fi platite de primarii. Bugetul local nu e un sac fara fund. Veniturile se constituie din taxe, impozite si alocari de la bugetul de stat din cote defalcate din TVA. Teoretic, administratia ar trebui sa-si recupereze banii penalizându-i la rândul ei pe cetatenii restantieri. Cele mai multe conflicte intre "poluatori", adica persoanele care beneficiaza de ridicarea gunoiului, si primarie, care asigura salubrizarea localitatii prin intermediul unei firme, apar in mediul rural. "Cu siguranta exista multi cetateni nemultumiti, dar exista si primarii nemultumite de faptul ca nu reusesc sa incaseze contravaloarea serviciului, arata Bogdan Seto. Gradul de colectare este destul de scazut, adica 60-80 la suta. Foarte multi cetateni, mai ales in localitatile rurale, au restante la taxa de salubritate."
Silvia Patrascanu
In premiera, concurs monitorizat video pentru suplinitori
Examen dur pentru dascalii din sistemul de educatie
Dupa examenul de Titularizare, acum Inspectoratul Scolar Judetean Bacau organizeaza, in premiera, concurs si pentru cei care vor sa lucreze in sistemul de invatamânt ca suplinitori calificati. Examenul va fi monitorizat video, iar lucrarile scrise vor fi corectate in alte judete, in centre speciale, pe fiecare disciplina de concurs.
Conform Metodologiei privind miscarea personalului didactic din invatamântul preuniversitar, cu modificarile si completarile aprobate prin Ordinul ministrului Educatiei, dar si in baza noilor prevederi ale Legii Educatiei Nationale nr.1/2011, pentru ocuparea posturilor didactice (pentru invatatoir/educatori) si a catedrelor (pentru profesori) ramase vacante dupa examenul national de Titularizare, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau va organiza, in premiera, concurs pentru cei care doresc sa lucreze in sistem ca suplinitori, pe cele aproape 800 de catedre vacante. Acestia vor sustine probe scrise, practice si orale, in functie de profilul postului. “Pe data de 4 august se organizeaza acest concurs, care va fi similar cu cel de la Titularizare. Dosarele de candidatura se depun la Inspectoratul Scolar”, a precizat prof. Teodora Craus inspector scolar general adjunct ISJ Bacau si presedintele comisiei judetene de titularizare.
Lucrarile vor fi corectate in alte judete
Pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea probei scrise, se constituie câte o comisie la nivelul fiecarui centru de concurs. Comisia de examen va fi formata din presedinte si 6-12 membri, toti inspectori scolari de specialitate, un secretar si un informatician. In toate salile de concurs vor fi instalate camere video de supraveghere, la fel ca si la examenul de Titularizare din 13 iulie. O alta noutate este faptul ca lucrarile scrise vor fi corectate in centre din alte judete, pe fiecare disciplina de concurs. Afisarea primelor rezultate se va face tot la Inspectoratul Scolar pe 8 august. Pâna pe 9 august se depun contestatiile, care vor fi rezolvate pe 10 august, iar rezultatele finale vor fi cunoscute pe 11 august 2011. Dupa aceasta etapa, spre sfârsitul lunii august, intre 24-26 august, se va organiza o noua sedinta publica de repartizare pe posturi a acestor suplinitori calificati. Pot participa aici si acei candidati care au concurat la examenul de Titularizare, dar nu au luat nota peste 7, pentru a deveni titulari pe post, insa au luat nota de trecere, peste 5. “Este vorba despre cei 292 de candidati care au luat note intre 5 si 6.99 la Titularizarea din acest an. Acestia pot participa la sedinta publica, dupa ce isi vor valida fisa, intre 1 si 2 august, tot la ISJ Bacau”, a mai explicat inspectorul scolar Teodora Craus.
Plata cu ora
Nu au dreptul sa participe la concurs persoanele care au fost înlaturate din învatamânt printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva de condamnare penala, si nici candidatii eliminati la concursul de Titularizare pentru frauda sau tentativa de frauda. Orele ramase neocupate se atribuie, pâna pe 29 august, de catre directorul unitatii de învatamânt, prin plata cu ora, cu avizul inspectoratului scolar, cadrelor didactice titulare, asociate, pensionate sau suplinitorilor calificati, care îndeplinesc conditiile de studii necesare pentru ocuparea acestor ore vacante sau rezervate.
Roxana Neagu
Persoanele care pot participa la concursul de suplinitori in invatamânt:
– absolventii colegiilor universitare de institutori cu a doua specializare inscrisa pe diploma de absolvire (pentru invatamânt primar sau gimnazial)
– absolventii învatamântului superior tehnic, silvic, economic, agricol (pentru disciplina educatie tehnologica).
Repartizarea personalului didactic se face în baza deciziei semnate de inspectorul scolar general, astfel:
– pe perioada 15 septembrie – 15 iunie, pentru personalul didactic titular, asociat si suplinitor calificat sau pâna la revenirea titularului la post pentru personalul didactic titular, asociat si suplinitor calificat, încadrat prin plata cu ora pe posturi didactice/catedre rezervate
– pe perioada 1 septembrie – 31 august a fiecarui an scolar pentru personalul didactic pensionat sau pâna la revenirea titularului la post pentru personalul didactic pensionat încadrat pe posturi didactice/catedre rezervate, dar nu mai târziu de 31 august a fiecarui an scolar
Cadrele didactice titulare si suplinitoare calificate pot fi încadrate pe orele ramase neocupate în regim de plata cu ora, pâna la o jumatate de norma de predare, iar învatatorii si educatoarele, pe posturile ramase neocupate pâna la o norma. In cazuri exceptionale, pentru disciplinele deficitare în personal didactic calificat, Consiliul de Administratie al ISJ Bacau poate aproba depasirea jumatatii de norma de predare pentru titulari si suplinitori calificati în învatamânt, prin cumul de functii.
In sedinta publica din 22 iulie a candidatilor care au obtinut la concursul national de Titularizare cel putin nota 7, in ordinea descrescatoare a notelor si in limita posturilor/catedrelor vacante titularizabile s-au ocupat 109 locuri din cele 250 disponibile.
Medicamentele devin un lux
Se golesc rafturile din farmacii
Farmaciile bacauane asteapta inca de la Casa de Asigurari de Sanatate sa primeasca bani pentru medicamentele eliberate pacientilor in urma cu 8 luni sau chiar un an. Greutatile in aprovizionare au aparut deja. Farmacistii se confrunta si cu o alta situatie fara precedent: o parte dintre produsele medicamentoase foarte solicitate de pacienti au disparut din depozite, dupa ce unii distribuitori au renuntat la piata româneasca. Acestia au fost descurajati de reducerea pretului de decontare la medicamente.
De la 1 august, casele de asigurari de sanatate vor deconta farmaciilor mai putin din pretul medicamentelor compensate. In acelasi timp, Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate impun producatorilor, distribuitorilor si farmacistilor sa-si reduca adaosul comercial. Chiar inainte de a intra in vigoare, aceste masuri au afectat aprovizionarea cu medicamente, unele produse fiind deja foarte greu de gasit de catre pacienti. “Nicio farmacie din judetul Bacau nu a anuntat ca nu mai onoreaza retete compensate, insa problema este ca nu mai avem marfa, ne-a declarat Luana Grigoras, presedinte al Colegiului Farmacistilor Bacau. Motivul il reprezinta schimbarile de la 1 august. Sunt producatori si distribuitori care au plecat deja din tara.”
Teoretic, pacientii sunt la adapost
De la inceputul saptamânii viitoare, vor intra in vigoare noile preturi de decontare pentru o parte din medicamentele compensate. Aceasta inseamna ca Ministerul Sanatatii su casele de asigurari vor suporta mai putin din costul acestora. Masura nu ar trebui sa-i afecteze pe pacienti la buzunar, deoarece diferenta va fi suportata de producatori, distribuitori si farmacii. Cota de adaos a distribuitorului, de exemplu, va fi intre 8% si suma fixa de 20 de lei, fata de 14% si 30 de lei in prezent. În ceea ce priveste farmaciile, acestea vor avea dreptul la un adaos comercial între 15% si 25 lei, fata de 24% si suma fixa de 35 de lei acum. Prin masurile pe care le-au anuntat, guvernantii urmaresc o reducere a consumului de fonduri pentru tratamentul la domiciliu al pacientilor. In judetul Bacau, sumele pe care le-a platit Casa de Asigurari de Sanatate pentru retetele compensate au crescut de la 2,7 milioane de lei pe luna in 2004, la peste 8 milioane in 2011.
Retete neplatite de un an
Pe de alta parte, cea mai mare parte a farmaciilor au dificultati in plata facturilor, deoarece nu si-au primit nici acum banii de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate pentru retete eliberate in urma cu un an. “Am primit periodic bani, insa retetele pe care le-am eliberat din septembrie 2010 pâna in prezent nu au fost decontate,a declarat reprezentantul farmacistilor bacauani. Pentru medicamentele eliberate pacientilor cu diabet, suntem cu decontarea la luna iunie 2010.” Fondurile pentru medicamente compensate s-au epuizat, singura speranta fiind o rectificare bugetara.“Am primit o adresa de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate in care ni se cere sa calculam foarte atent un necesar de fonduri, ne-a declarat Viorica Draganuta, director general al CJAS Bacau. Trebuie sa argumentam foarte bine cererea, in functie consumul lunar. Mâine(astazi, n.r.) vor transmite necesarul de bani.” Pentru bacauani, crizele din sistemul de sanatate nu sunt o noutate. Accesul la servicii medicale este tot mai dificil chiar si pentru cei care isi platesc luna de luna controbutia la asigurarile sociale.
Doina Mincu
„Este o babilonie. Vor fi si mai mari probleme. Cred ca pacientii vor umbla din farmacie in farmacie cu retetelefluturânde cautând medicamente.”
Luana Grigoras, presedinte Colegiul Farmacistilor Bacau
Datoria catre banci a Primariei atinge cote istorice
Sefii municipalitatii bacauane pregatesc contractarea unui nou imprumut bancar. Potrivit unui proiect de hotarâre ce va fi supus dezbaterii Consiliului Local in sedinta de astazi, edilii intentioneaza sa imprumute 83 milioane lei (echivalent in euro) in vederea refinantarii creditului facut in 2009 la BCR. Daca imprumutul va primi unda verde din partea Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale, datoria catre banci a municipalitatii va atinge cel mai mare prag istoric.
Edilii par decisi sa intre in istorie, cel putin la capitolul imprumuturi contractate in numele municipalitatii bacauane. Dupa ce in ultimii ani au facut mai multe credite bancare, datoriile totale ale municipiului ajungând sa depaseasca suma de 60 de milioane de euro, sefii din Primarie au ajuns la concluzia ca a sosit timpul unui nou credit. Alesii locali vor dezbate in sedinta de astazi un proiect de hotarâre vizând oportunitatea contractarii de catre municipalitate a unui nou imprumut, in suma de maxim 83 de milioane de lei (echivalent in euro) in vederea refinantarii unui credit facut la BCR in urma cu doi ani. Expunerea de motive ce insoteste proiectul de hotarâre este extrem de subtire (nu mai mult de o jumatate de pagina). Proiectul a fost initiat de primarul Romeo Stavarache.
81,25 milioane de la o singura banca
In aprilie 2009, alesii locali isi dadeau acordul de principiu pentru ca municipalitatea sa contracteze doua credite bancare: unul de 15 milioane euro, altul de 7,5 milioane euro. BCR a câstigat contractul de creditare, oferind municipalitatii suma de 57,5 milioane lei, fata de 63 cât solicitase Primaria prin caietul de sarcini. Practic, volumul imprumutului facut de Primaria Bacau la BCR a depasit suma de 81 de milioane lei, la cele 57 de milioane contractate in 2009 adaugându-se un „supliment la credit” de 23,7 milioane, contractat in toamna lui 2010 la aceeasi entitate bancara. In total, aproximativ 20 de milioane de euro, fara dobânzi si comisioane. Conform contractului de creditare, suma trebuia rambursata in 20 de ani, cu o perioada de gratie de 4 ani.
Datoria la BCR, restructurata
Potrivit proiectului de hotarâre, contractarea creditului de refinantare este motivata prin faptul ca municipalitatea ar putea obtine economii din dobânzile mai mici care ar putea rezulta in urma organizarii licitatiei publice. In realitate, refinantarile sunt operate in momentul in care debitorul intâmpina dificultati financiare semnificative, respectiv dificultati majore in rambursarea unui imprumut anterior contractat. Creditul de refinantare pe care Primaria intentioneaza sa-l realizeze vizeaza o perioada de rambursare de 16 ani, cu o maturitate a creditului de pâna la 20 de ani. Practic, „ingineria” financiara realizata de edili urmareste prelungirea termenului de rambursare a creditului, fapt ce implica diminuarea efortului financiar anual presupus de returnarea imprumutului la banca. Creditul de refinantare va fi garantat cu veniturile municipiului Bacau.
5 milioane de euro pe an, dobânzi + rambursari
Intr-un material recent publicat (n.r. – „Imprumuturile Primariei ne-au costat anul trecut 200 de miliarde lei vechi”), cotidianul Desteptarea a dezvaluit ca imprumuturile contractate in ultimii ani de Primarie i-au costat pe bacauani, numai in 2010, aproximativ 20 de milioane de lei (5 milioane de euro). Anul trecut, municipalitatea a platit dobânzi in valoarea de peste 13,3 milioane lei, dar si rambursari in cuantum de 6,52 milioane lei. In total, aproape 20 de milioane de lei (200 de miliarde lei vechi). In acest moment, datoria publica a municipiului Bacau se cifreaza la aproximativ 60 de milioane de euro, la care se adauga alte zeci de milioane de euro constând in dobânzi si comisioane. In ultimii 7 ani, datoria publica a Bacaului s-a inzecit, administratia Stavarache contractând mai multe imprumuturi, la care s-a adaugat un credit obligatar in suma de 25 de milioane de euro realizat in 2006.
Lucian Bogdanel
„Detinutii sunt condamnati sa invete carte”
Interviu cu Ion Serban, invatator la Scoala nr. 22 din Penitenciarul Bacau
– S-a incheiat anul scolar 2010-2011. Acelasi lucru s-a intâmplat si la Scoala 22, care functioneaza la Penitenciarul Bacau?
– Da, noi functionam tot dupa Programa Ministerului Invatamântului. Celor peste 120 de elevi din clasele I-IV si V-VIII li s-au incheiat mediile, au primit diplome si felicitarile de rigoare, ca in orice unitate de invatamânt. Am organizat, in colaborare cu Biroul Cultural, un program artistic. Ca in fiecare an, in functie de posibilitati, elevii cu rezultate mai bune beneficiaza de o iesire in oras, pentru vizite la diferite institutii culturale. Clasa mea a fost anul acesta in vizita la Planetarium.
– Cum a fost anul de invatamânt recent incheiat?
– A fost un an normal, cu bune si mai putin bune, ca la orice scoala.
– De când sunteti pe post si cum ati ajuns la aceasta scoala. Cine v-a pedepsit?
– Am ani multi si nu o consider o pedeapsa. Am fost repartizat aici in anul 1984, la clasele I-IV. Eram atunci singurul cadru didactic din scoala. Am fost invatator la Scorteni 15 ani, apoi la Scoala 15 din Bacau, dupa care am primit repartitie la Scoala 2. Habar nu am avut ca ea pregatea elevi din Penitenciar. Directorul mi-a spus sa merg in curte sa vad elevii. Erau mai multi oameni in zeghe. Astia sunt elevii tai, imi zice. Noi asiguram cadre didactice pentru scoala din Penitenciar. Detinutii erau atunci la munca, executau o lucrare la scoala, de aceea i-am vazut eu in curte. M-am dus si am ramas. Am zis ca va fi o noua experienta pentru mine. Nu m-am gândit atunci ca voi ramâne atâtia ani. Mi-a placut, este o munca mai aparte decât la o scoala normala. Ce-i drept, satisfactiile sunt mai mici, la prima vedere. In civilie, ca sa spun asa, iei un copil de la sapte ani, practic o mare necunoscuta, sincer, dornic sa invete, sa participe la activitati. Stiti cum este. Pe când aici este total diferit. Rolul nostru este sa-i aducem putin pe calea cea buna, sa invete, daca se poate, sa se descurce in viata. Putin. Dar acest putin inseamna o munca enorma, nervi de otel si multa rabdare. Dintr-o clasa de 10-12, daca pe unul, pe doi am reusit sa-i indreptam, sa le aratam calea cea buna, eu zic ca am realizat ceva. Acum situatia este cu totul alta, elevii sunt imbracati in haine civile, foarte curati, nu mai este stresul de acum 20 de ani. M-am obisnuit, mi-am dat si lucrarea de grad tot aici, cu tema “Scolarizarea detinutilor adulti”, apoi a urmat lucrarea “Rolul lecturii in restructurarea comportamentului deviant”.
– Spuneti-mi, va rog, cum decurge o lectie la clasa intâi de fete.
– Aproape toate lectiile de limba româna se termina cu o morala, din care fiecare poate invata ceva, poate sa-l puna pe gânduri, sa-si puna intrebari. Am sa va dau un exemplu. Este o lectie care se cheama Cuiele. Era la clasa a IV-a. Vreti sa o stiti? Un copil era foarte rau, obraznic. Tatal lui s-a gândit ca pentru fiecare fapta rea sa bata un cui in usa. Dupa un timp, usa s-a umplut de cuie, iar baiatul a reactionat: tata, dar la noi este ca la nimeni. Atunci tatal i-a spus ca pentru fiecare fapta rea a batut un cui in usa. Daca faci fapte bune, le scoatem. Copilul a inceput sa se schimbe, a facut fapte bune, pâna au fost scoase toate cuiele din usa. Copilul s-a bucurat, insa tatal l-a atentionat ca au mai ramas… gaurile. De aici purtam discutii cu ei, dam si alte exemple, pâna morala este inteleasa de toti. Vi se pare usor, pueril, insa gânditi-va ca elevii nostri, multi dintre ei, sunt maturi si n-au trecut prin nicio scoala pâna a veni in Penitenciar. Multi inteleg, realizeaza ca au gresit si promit ca se vor indrepta, insa mereu le spun ca urmele ramân pe viata. Sunt si poezii cu morala: “Când te duci seara la culcare/ Si pui o mâna sub obraz/ Te intrebi cu ingrijorare/ Ce am facut eu oare azi?”… Si asa mai departe. Incerc dialogul, ei trebuie sa plece cu lectia invatata din clasa. La fel si la matematica, lucram mult la tabla, le dau exercitii, ii controlez, ii ajut, astfel ca toti sa fie antrenati la lectie. Unii sunt mai inaintati, lucrez separat, le dau teme mai dificile. Ii ascult, le punem note.
– Cum este organizat sistemul de pregatire in Scoala care functioneaza in Penitenciarul Bacau, acum unitate pentru tineri si femei?
– Mergem, cum v-am spus, dupa Programa Ministerului Invatamântului, cu adaptari specifice in functie de pregatirea lor, de studiile pe care le-au facut pâna au ajuns aici, ei au o anumita vârsta, intre 18 si 21 de ani, cu o experienta de viata mai mare fata de copiii din scolile din oras. Beneficiaza de manuale gratuite ca orice elev din România, rechizite scolare. Sunt unele capitole peste care trecem, deoarece multi au cunostintele necesare si insistam pe altele. La I-IV, obiectivul nostru este sa-i invatam sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca. Eu am avut in anul recent incheiat clasa intâi, cu elevi numai fete. La ciclul doi urmeaza completarea studiilor. Deci, este vorba de alfabetizare si completare.
– Inscrierea la scoala si participarea la ore este obligatorie sau optionala?
– Se pleaca de la considerentul ca este obligatoriu, dar daca nu vor sau nu pot, din diferite motive, nu vin. Acest lucru se stabileste la inceput de an scolar sau atunci când vin in unitate, fie prin transfer de la un alt penitenciar sau dupa condamnarea definitiva. In fiecare clasa sunt intre 8 si 12 elevi, acesta-i baremul. La finalizarea studiilor, daca pleaca acasa sau atunci când sunt eliberati li se pune la dosar foaia matricola, cu antetul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Nu se face nicio alta specificatie.
– Domnule invatator, aveti cu cine vorbi, sunt interesati de lectii, participa efectiv la procesul de invatare?
– Sunt, in general, preocupati. Avem elevi cu informatii minime, dar sunt si cu o cultura generala mai bogata. Multi sunt foarte buni la geografie, stiu bine unde se afla multe tari de pe continent, stiu localitati, minime cunostinte din tarile pe unde au umblat. Nu stiu punctele cardinale, geografia tarii, dar Europa nu are secrete pentru multi dintre ei. La Citire insistam pe scris, citit, lectura, dezvoltarea vocabularului. Au un vocabular destul de redus, insa sunt tari in jargon, de acea introducem cuvântul in propozitie, pentru a-i intelege sensul, semnificatia. Eu lucrez diferentiat, cei mai avansati primesc ceva suplimentar, iar cu ceilalti lucram foarte mult individual. Daca nu stiu sa scrie cifrele, dar stiu sa numere banii, atunci insist pe scris, pe socotit, logic, dupa aceea urmeaza adunari, saderi.
– Ce vorbiti la ora de dirigentie, ce teme puneti in discutie?
– Noi ca invatatori nu avem ora separata, insa vin sau invitam psihologi care discuta cu ei diferite probleme, le acorda consiliere. Noi facem o dezbatere de caz, preluat din presa sau din alte medii, il intoarcem pe toate partile, cum s-a procedat, de ce, daca e bine, daca nu e bine. De aceste dezbateri sunt foarte interesati si participa cu entuziasm.
– Nu faceti analize si pe cazuri concrete, pe situatii din clasa?
– Mai rar. Este jenant pentru ei, mai ales ca toti spun ca sunt nevinovati sau au o vina mai mica, in raport cu pedeapsa primita, iar eu nu am informatiile necesare, si nici nu intra in competentele mele sa ma pronunt. Discutam doar. La inceput de an este foarte greu, mult mai greu, dupa aceea, când incepem sa ne cunoastem, capata incredere in cel de la catedra si dialogul merge mai bine. Sa stiti ca sunt foarte rezervati, chiar suspiciosi in a se destainui oricui. Au experienta din viata, din alte medii pe unde au mai fost si au invatat sa-si conserve secretele. Trebuie sa ai rabdare, multa rabdare sa-i asculti, sa-i intelegi, sa le intelegi starea de spirit. Omul la necaz are disponibilitatea la dialog si atunci daca il asculti capata incredere. Te verifica intâi, vede de ce parte esti, cum reactionezi. Multi dintre ei sunt buni psihologi. In situatii mai dificile eu informez psihologul ca ar fi necesara o discutie, o consiliere. Ei sunt pregatiti, au experienta necesara pentru aceasta activitate.
– Aveti in clasa, ati avut de-a lungul anilor, elevi de toate vârstele, veniti din medii diferite, barbati, femei, tineri.
– Este adevarat. Am avut elevi veniti din familii dezorganizate, cu parinti privati de libertate mai multi ani, au crescut singuri, pe strazi, nu au mers la scoala, nu au muncit niciodata, nu au avut o viata organizata. Altii au ajuns aici din intâmplare, ca urmare a unor momente pe care nu le-au gestionat corect si au fost condamnati, altii sunt recidivisti. Unii sunt privati de libertate pe o perioada mai scurta, altii au ani grei de patimit. Eu, ca invatator, am obligatia sa-i tratez pe fiecare la fel. Misiunea mea este sa-i invat carte. Atât cât pot si cât se poate. Este marea mea satisfactie.
– Am inteles ca nu la scoala unde predati nu aveti continuitate. Acum aveti clasa intâi, cu elevi femei, la anul puteti prelua alta clasa. De ce?
– Sunt mai multe considerente. Multe femei este posibil sa se elibereze pâna incepe un nou an scolar, mai ramân una-doua. Este posibil sa nu se infiinteze o alta clasa. Este o miscare permanenta. Conducerile unitatii si a scolii hotarasc unde este repartizat fiecare cadru didactic, structura claselor.
– Spuneati ca satisfactiile sunt mai mici, ca si un elev daca a reusit sa parcurga materia este o realizare. Cum evaluati progresele lor?
– Simplu: daca la inceputul anului nu stie nici sa tina creionul in mâna, iar la sfârsit stie sa scrie dupa dictare, stie sa citeasca este un lucru foarte important. Sa stiti ca au si motivatii. Mi-a spus unul dintre ei o intâmplare, care l-a ambitionat sa invete sa citeasca. S-a dus la Autogara si vroia sa mearga intr-o localitate. A tot intrebat unde este masina si unul i-a zis: nu vezi, scrie pe tabla aia de pe autobuz! El nu stia sa citeasca. Altii vor sa invete pentru a-si lua carnetul de conducere. Sunt multi, care de-a lungul anului mi-au spus ca de aceea invata, vor sa-si ia carnet. Altii, mai tineri, vor sa scrie acasa, la prietene, au copii si vor sa-i ajute când vor iesi din Penitenciar. Sunt extraordinare vietile lor, povestile vietii lor. Noi exploatam aceste motivatii, sunt in avantajul nostru.
– Dupa terminarea orelor, elevii isi reiau programul stabilit, au timp alocat si pentru pregatirea temelor pentru a doua zi?
– Nu, nu au, dar nimeni nu-i impiedica, mai ales pe cei de la V-VIII sa continue pregatirea, au la dispozitie manuale, biblioteca, insa de baza este ceea ce se intâmpla in clasa. Daca vor pot sa-si completeze cunostintele, au in camere ziare, reviste, carti, televizor.
– In conditiile in care unii detinuti sunt inscrisi la scoala, ei nu mai pot beneficia de sistemul de reducere a pedepsei daca ar iesi la activitati in afara unitatii, la munca.
– Beneficiaza si ei de aceasta facilitate. Daca urmeaza permanent cursurile scolii, au o reducere de o luna pe an din pedeapsa. Eu cred ca pentru multi este mai importanta scoala decât munca. Pleaca din penitenciar un pic mai luminati. Când stam de vorba, mi-au spus ca se bucura ca invata carte, poate ca niciodata nu ar mai fi avut ocazia sa invete, le foloseste la o eventuala angajare, pot prezenta o diploma, chiar si numai pentru clasele I-IV. Este mai mult decât nimic. Se bucura ca pot scrie o scrisoare, o petitie si se descurca singuri.
– Am citit in presa ca detinutii sunt antrenati si la actvitati culturale, la spectacole, au pus in scena piese de teatru, altii picteaza, sculpteaza. Cine se ocupa de aceste activitati?
– Este normal, prin programa scolara, prin programa Ministerului Justitiei de reeducare se organizeaza multe asemenea activitati educative. Noi, cadrele didactice, in colaborare cu Biroul Cultural, am organizat de 8 Martie, de Craciun, la finalizarea cursurilor, mici serbari la club, recitari de poezie, concursuri, piese de teatru, muzica, expozitii de desene, de pictura. Mai ales acum când Penitenciarul Bacau este relocat pe minori, tineri si femei, asemenea activitati sunt mai multe si mai complexe. Imaginea din penitenciare s-a schimbat mult in ultimii ani, nu mai este aceea de dinainte de 1990. Unele obiecte realizate la Lucru manual de femei au fost donate la Caminul de batrâni, personal de ele, la Case de copii. Aceste vizite sunt foarte utile, mai ales la Centrele pentru copii, au si ele copii acasa, se emotioneaza, unele plâng, revin in unitate cu alt moral, cu dorinta de a iesi cât mai repede si cu gândul ca nu se vor mai intoarce niciodata aici. Au conditii bune, scopul este sa-i resocializezi, nu sa-i indobitocesti, sa-i izolezi complet.
– Bine, dar cum spuneati si dumneavoastra, multi revin in scurt timp inapoi. Ce se intâmpla?
– Multi reintra in aceleasi cercuri de unde au plecat, isi reiau vechile obiceiuri, comit alte infractiuni si revin aici. Pericolul de afara este foarte mare. Societatea nu le ofera nimic, locuri de munca nu, scoala nu o mai continua, familiile s-au destramat. Sunt constienti de aceste pericole, insa multi nu au taria de a le depasi, de se feri de ele. Isi pun asemenea intrebari, insa societatea civila nu le ofera un raspuns. Ma intreaba pe mine, intreaba psihologul, insa raspunsurile sunt doar cu incaracatura de incurajare, emotionala. Mai mult nu putem face. Imi amintesc ca prin anii ‘70-80, minorii si tinerii eliberati din scoli speciale, din penitenciare, erau ajutati sa se incadreze, era obligatoriu sa continue studiile. O armata de oameni se preocupau de ei, politisti, procurori, organizatiile de tineret, inspectoratul scolar. Acum?
– Va respecta ca invatator, ca dascal, ca prieten?
– Le-am explicat de la inceput care este rolul meu. Impreuna putem face treburi bune daca ne respectam. Eu ii respect pe ei, le cer acelasi lucru si lor. Nu am avut situatii care sa duca la tensiuni intre mine si elevi. Cu multi, de-a lungul anilor, m-am intâlnit pe strada, ne salutam, stam de vorba, majoritatea imi multumesc pentru sfaturi, pentru munca din clasa, altii ma intreaba de fostii lor colegi de clasa.
– Cum sunt platiti profesorii, invatatorii de la aceasta scoala?
– Normal, ca in orice scoala din judet, plus un spor de 15 la suta. Nimic mai mult.
– Familia cum il accepta pe invatatorul detinutilor?
– Nu are nicio legatura una cu alta. Meseria este meserie, familia este altceva. Sotia este profesoara, a iesit la pensie anul trecut, de la Scoala 27, avem doua fete, una este invatatoare la Moinesti, cealalta studenta, anul II la Master, Administratie Publica Locala.
– In incheiere, as vrea sa-mi spuneti ce credeti ca nu se face afara, in civilie, si constatati dumneavoastra in penitenciar?
– Trebuie sa se faca mai mult pentru ca toti copiii sa invete carte, sa fie inscrisi si sa urmeze o forma de invatamânt, astfel nu ar mai veni in penitenciar nescolarizati. Este uimitor sa vezi tineri de 18-20 de ani fara nicio clasa, care nu au trecut o zi prin scoala. Se face foarte putin pentru sprijinirea familiilor cu probleme sociale, saracia, lipsa educatiei determina vagabondajul, comiterea de infractiuni. Sunt elevi la noi care spun ca ce le trebuie lor carte, sa aiba bani, ca stiu ei sa-i numere. Modelele lor sunt de cele mai multe ori prietenii din strada.
– Spuneti ca in clasele primare satisfactia invatatorului este ca a reusit sa-i invete sa scrie si sa citeasca, ma gândesc ce se intâmpla la gimnaziu.
– Acolo isi completeaza cunostintele, adica din fiecare materie predata sa se retina câte ceva. Sunt si elevi care sunt interesati sa invete mai mult, se pregatesc, citesc, intreaba, pun probleme in discutie, insa altii nu pot sau chiar nu vor mai mult. Sunt cazuri la gimnaziu de elevi care nu stiu sa scrie sau sa citeasca si trebuie sa o iei de la capat cu abecedarul. Va dati seama de greutati, de munca, de stres. Nu-i facem doctori, avem misiunea sa-i invatam carte. Imi spunea o colega ca este bucuroasa daca ii poate face sa inteleaga ca Stefan cel Mare a fost un domnitor, un conducator de osti si nu un fotbalist sau manelist, ca Eminescu a fost poet. Mi-au spus ca unele versuri ale poetului au fost transcrise si apoi folosite in scrisori catre prietene, iubite. Altii imi spun ca odata eliberati isi vor da copiii la scoala, sa nu ajunga in situatia lor, analfabeti la 20-30 de ani. Nu-i o satisfactie reciproca?
– Care este legatura, relatia lor cu agentii, cu cei care stau toata ziua cu ei?
– Nu cunosc foarte multe, insa in general este buna. Nu va luati dupa filme, dupa povesti. Va repet, viata in penitenciar s-a schimbat. Sigur ca sunt si exceptii, insa sistemul are pârghii de a reintroduce ordinea. Tot personalul din Penitenciar este centrat pe educatia lor, toti au abilitati de lucru cu detinutii. Si mai este un aspect, cei care vin la scoala sunt selectati, nu oricine poate urma cursurile, participarea lor este si un stimulent, o mâna intinsa pentru ca el sa inteleaga ca, si in aceste conditii, statul nu si-a luat mâna de pe el. Evident ca se asteapta si reciproca, in cazul in care nu se poate, atunci intervine psihologul, psihiatrul, medicul, conducerea penitenciarului, care au abilitati in acest sens.
– Dumneavoastra nu simtiti ca sunteti condamnat, ca sunteti “inchis”?
Nu, m-am obisnuit, este un program ca la orice scoala. Dimineata intru in unitate (in scoala), imi fac orele din programa, particip la alte activitati educative, dupa care viata isi urmeaza cursul normal. Am vrut sa urmez Psihologia, mi-a placut foarte mult, insa m-am luat cu viata. Dar daca as fi terminat aceasta facultate, tot aici as fi venit sa predau, sa-mi fac meseria.
Gheorghe Baltatescu
Un extraterestru… galactic!
La doar 9 ani, bacauanul David Silviu Vraciu e golgeterul lui Real Madrid, dupa ce a purtat si banderola de capitan al Barcelonei
Diplomat de cariera
Cum este sa nu ai decât sapte ani si sa fii capitanul Barcelonei? Dar cum e sa ai noua ani si sa fii golgeterul lui Real Madrid dupa ce ai purtat banderola de capitan al Barcelonei? Raspunsul il poate da Andrei David Silviu Vraciu, un bacauan care, in urma cu un an, a renuntat la extraterestri in favoarea galacticilor. "M-am simtit bine la Barcelona, dar la Madrid totul este perfect", spune pustiul, care demonstreaza ca poate face cariera si in diplomatie, nu doar in fotbal.
Oferta de nerefuzat
La inceputul lui ianuarie 2010, "Desteptarea" a scris despre cum a ajuns David Vraciu la Barcelona. Intitulat "Messi de Bacau", reportajul refacea traseul Bacaul- Barcelona, trecând prin Ghencea si Academia "Gheorghe Hagi". Sa parcurgem acum inca 600 de kilometri si sa aflam de ce s-a mutat David la Madrid. Ne conduce tatal sau, Sorin Vraciu, care o ia pe scurtatura: "Sa spunem doar ca a existat o oferta din partea Realului si ca a fost de nerefuzat".
Bienvenido en "La fabrica"!
Stimulata de succesele Barcelonei, Real Madrid a copiat modelul rivalei. In ultimii ani a investit enorm in copii si juniori. Asa a aparut "La fabrica", varianta castliana a celebrei "La cantera" blau-grana. "La fabrica" madrilena numara 303 juniori dintre care foarte putini sunt straini, doar patru români si unul singur din toti se poate lauda cu un trecut la Barcelona: David Vraciu. O diferenta intre "La fabrica" si "La cantera"? Aici ti se permite si câte un dribling, in timp ce dincolo nu treci de doua atingeri. Preluare -pas. Tiki -taka.
Azi, Cristiano. Ieri…
Intrebarea este usor provocatoare, dar inevitabila: "Messi sau Cristiano Ronaldo?". David zâmbeste. Are un surâs de fotomodel, care se potriveste perfect cu partea a doua a raspunsului: "Cristiano, fara indoiala. Dar daca m-ati fi intrebat in urma cu mai bine de un an, spuneam Messi". Vraciu l-a cunoscut personal pe Leo Messi in perioada Barcelona, iar acum asteapta sa-si incruciseze pasii cu Cristiano Ronaldo la unul dintre antrenamentele sau chiar meciurile echipei mari a Realului.
Goluri la superlativ
Pe site-ul oficial al lui Real Madrid, Cristiano Ronaldo este, evident, la mare pret. Dar e loc insa si pentru David Vraciu. "Un jucator foarte indemânatic, cu o tehnica excelenta si cu un sut puternic cu piciorul stâng". Astfel e prezentat tânarul bacauan, care a primit calificativul "superlativ" in toate fisele facute de antrenorii de juniori ai Realului. E si normal, in conditiile in care "Benjamin B", echipa lui Vraciu, a câstigat campionatul la pas, iar bacauanul a marcat peste 30 de goluri.
Coleg cu Zidane junior
La "Benjamin B", Vraciu este coleg cu Theo, nimeni altul decât fiul cel mic al lui Zinedine Zidane. Românul joaca in linia mediana, in timp ce francezul evolueaza in atac. Impreuna, formeaza insa un cuplu redutabil. "Ne intelegem foarte bine si pe teren, si in afara lui", precizeaza David, care, in mod paradoxal, poarta numarul lui "Zizou" pe tricou: 5. In sezonul viitor, David Vraciu si Theo Fernandez, asa cum e trecut in acte Zidane junior, vor face saltul de categorie, urmând sa evolueze la "Benjamin A".
Tricolor sau bicolor?
Si dupa "Benjamin A"? Mai sunt destule categorii. Sper sa le parcurg pe toate cu bine si sa ajung la prima echipa", marturiseste fotbalistul bacauan, care stie ca Mourinho a luat sase jucatori de la tineret la turneul din State al Realului. Ar fi fost ei chiar opt, dar Sarabia si Morata au mers cu nationala Spaniei pentru Europenele under 19 din România. Apropo, David Vraciu spune ca in viitor se vede imbracând tricoul nationalei României, nu pe cel al Spaniei. Ca unul care a lasat Barcelona pentru Madrid, e clar ca isi poate permite sa aleaga.
Dan Sion
Asociatiile agricole ii jecmanesc pe tarani
Toti crescatorii de vaci care au cel putin trei animale pot beneficia de "prima pe exploatatie" daca depun o solicitare la Centrul Judetean Bacau al APIA pâna pe 30 august. Potrivit Ordinului 215 al ministrului Agriculturii, prima pe exploatatie se acorda, o singura data pe an, producatorilor agricoli inscrisi in eviden?a APIA cu cod unic de identificare, in functie de efectivul de bovine. "Solicitantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: exploatatia sa fie de minimum trei capete, sa fie inregistrata in Registrul national al exploatatiilor la data solicitarii primei, vârsta bovinelor sa fie de minimum 6 luni, sa aiba crotal in ureche, pasaport si cam atât", arata Ioan Melinte, directorul APIA Bacau. Pot beneficia de prima pe exploatatie si persoanele fizice care in cursul anului 2011 si-au schimbat forma juridica conform prevederilor OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. Inainte de a fi inregistrata la Centrul Judetean al APIA, cererea pentru prima pe exploatatie trebuie sa fie vizata de asociatiile crescatorilor de animale legal constituite, care le sprijina interesele. Din pacate, nu toti cei care conduc aceste organizatii sunt seriosi. "In primele zile, toti stateau la usa APIA Bacau si ii taxau pe tarani: o suta de lei de bovina ca sa le vizeze cererea, plus 50 taxa de inscriere si inca 1 leu pe cap de bovina, pentru inscrierea retroactiva, din 2008 incoace, arata Ioan Melinte. Vreau sa-i avertizez pe toti crescatorii de bovine sa nu accepte sa plateasca mai mult de 50 de lei, mai ales ca unii nu le fac niciun serviciu. Va dau un exemplu: daca o asociatie din Stanisesti incaseaza taxa de inscriere unui fermier din Darmanesti, dupa asta nu-i apara interesele in niciun fel. Si pentru o chitanta si o stampila, e destul sa primeasca 50 de lei." Oricum, Ioan Melinte i-a poftit afara din sediul APIA pe toti cei care se ingramadeau sa-i jecmaneasca pe taranii veniti sa-si depuna cererea pentru prima.
Silvia Patrascanu
Descoperiri ciudate pe canalul de fuga
Lucrarile de reparatii a canalului de fuga de la Serbanesti, care au necesitat si golirea tronsonului de pe Lacul de Acumulare II, s-au sistat ieri la prânz, din cauza unor descoperiri ciudate. Dupa ce toata apa a fost scoasa, pe fundul canalului s-au gasit o motocicleta, o casa de bani si un autoturism. Toate acestea au fost aruncate, in timp (data fiind starea lor de degradare avansata), in apa pentru a li se pierde urma. Autoturismul, un Volkswaggen Polo, furat in urma cu cinci ani, si motocicleta Honda (disparuta in 2005), erau in baza de date a Politie ca fiind obiectele unor dosare penale de furt, dosare ce sunt inca in lucru, dar cu autori necunoscuti. Despre seif insa nu se stie nimic. Cercetarile continua. Pentru scoaterea bunurilor gasite la mal s-a apelat la pompierii militari. (R.N.)
Inscrierile pentru recenzori, din septembrie
Bacauanii care doresc sa faca un ban in plus participând la desfasurarea Recensamântului populatiei si locuintelor se pot inscrie pentru slujba de recenzor sau recenzor sef in perioada 1-9 septembrie 2011, la registratura Primariei Bacau. Cererile trebuie sa contina neaparat un numar de telefon, de preferinta mobil, iar la cerere se va atasa o copie a diplomei de la ultima scoala absolvita (minimum studii medii) si o copie a cartii de identitate. Tot la sediul Primariei se va afisa calendarul instruirilor si testarii persoanelor care doresc sa fie recenzori. Reamintim ca fiecare zi de lucru va fi remunerata cu suma de 50 de lei. Perioada de desfasurare a recensamâului este 20-31 octombrie 2011.(A.G.)
Un milion de euro pentru fermierii bacauani
Tinerii fermieri din judetul Bacau mai pot depune proiecte pe masura 1.1.2. doar vineri, 29 iulie, când se incheie prima sesiune din acest an care le este dedicata. Finantarea este asigurata de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), proiectele fiind depuse la Oficiul Judetean Bacau al agentiei, situat in incinta Directiei Agricole. Sprijinul nerambursabil acordat pentru un tânar fermier in cadrul Masurii este situat intre 10.000 si 25.000 de euro. "Speram ca suma maxima va fi de 40.000 de euro, arata Codrina Pascaru, director al OJPDRP Bacau. Autoritatea de management si APDRP din cadrul Ministerului Agriculturii au facut aceasta propunere si se asteapta raspunsul Comisiei Europene." A doua sesiune din acest an pe Masura 1.1.2. se va desfasura in luna noiembrie. In judetul Bacau, din 2009 pâna acum, au fost depuse pentru „Instalarea tinerilor fermieri”, 66 de proiecte din care 62 au fost si contractate. Suma totala alocata a fost de 1.215.000 euro. Tinerii care au solicitat subventia pentru "instalare" au infiintat ferme vegetale, zootehnice sau apicole. In sesiunea care se incheie, pentru prima data de la lansarea acestui program, a fost depus si un proiect de ferma viticola.
S. Patrascanu
