Deflagratia s-a produs, miercuri seara, in jurul orei 22.30, in satul Halos, din comuna Manastirea Casin. O centrala pe lemne, de tip semineu, a explodat iar cei trei membri ai familiei, doi adulti si un copil de 14 ani, au suferit mai multe leziuni pentru care au necesitat transportarea la Spitalul din Onesti si internarea sub supraveghere medicala. Adultii aveau mai multe plagi. Din fericire, explozia nu a fost urmata de incendiu si proprietarul s-a ales doar cu geamurile sparte si mobila din camera respectiv distrusa. Se pare ca totul s-a petrecut din cauza presiunii prea mari acumulate de sistemul de incalzire. Pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau au mers la fata locului, echipajul de la Smurd a asigurat asistenta ranitilor, iar militarii s-au asigurat ca nu izbucneste niciun incendiu.
„Saracia la sate genereaza tot saracie”
Interviu cu Ghita Burlui, director in cadrul Directiei pentru Agricultura Bacau
– Domnule Burlui, lucrati in domeniul agriculturii de peste 30 de ani, 20 numai in structurile de conducere ale Directiei Agricole, cunoasteti, asadar, foarte bine problemele acestui sector. Daca ar fi sa caracterizati intr-o propozitie situatia la zi, care ar fi ea?
– Intr-o propozitie? Am sa va spun intr-o fraza: puteam fi mult mai departe in ceea ce priveste aceasta ramura importanta a economiei nationale.
– Nu vreau sa politizam, nici sa dramatizam prea mult, insa din 1992 pâna astazi, toate guvernele, toti politicienii si-au inscris in programele lor, in politica de guvernare dezvoltarea si modernizarea agriculturii, aducerea ei la standardele europene. Ce s-a intâmplat pe parcurs, deoarece din ramura cu implicatii majore in securitatea nationala, in securitatea alimentara a populatiei, România a ajuns sa depinda de importuri masive de produse alimentare?
– Pot justifica afirmatia facuta anterior. La incetinirea dezvoltarii acestei ramuri au contribuit mai multi factori, pe care vreau sa-i mentionez. Primul ar fi aplicarea cu intârziere, cu multe nereguli a Legii fondului funciar, in retrocedarea terenurilor, apoi farâmitarea suprafetelor agricole. La nivel de tara, din cei 4 milioane de proprietari, aproximativ 2,5 milioane detin suprafete sub un hectar si doar 900.000 au gradul minim de rentabilitate economica, dar si din acestea, doua treimi produc numai pentru consumul propriu. Acest lucru conduce la o situatie deloc imbucuratoare, faptul ca doar 310.000 de exploatatii, adica aproape 8% sunt viabile si produc pentru piata, restul sunt doar exploatatii de subzistenta.
In Bacau, situatia este si mai dramatica
– Nu-i menirea mea sa comentez, dar care este situatia la nivelul judetului Bacau, se pliaza pe cea de la nivel national sau sunt particularitati?
– In Bacau, situatia este si mai dramatica. Numarul fermelor de subzistenta ca procent este mult mai mare, tot ca urmare a aceluiasi proces de farâmitare a terenurilor si lipsa apetitului pentru asociere a fermierilor, a proprietarilor de terenuri. Exista o retinere nejustificata, cu toate eforturile noastre de informare, de prezentare a avantajelor acestor asocieri. Este ca in bancul cu Bula, care dorea sa faca o fapta buna, ajutând o batrânica sa treaca strada, insa ea nu vroia. Incercam sa-i ajutam pe agricultori sa se asocieze, insa nu doresc, din diferite motive, de fiscalitate, de preturi, dar, mai ales la cei in vârsta, de experienta pe care au avut-o cu vechile asocieri, cum au fost CAP-urile, IAS-urile si Asociatiile intercooperatiste, dar si mai nou, neseriozitatea unor conducatori de societati si asociatii infiintate dupa 1992. Legislatia actuala in acest domeniu este insa total diferita, bazata pe alte principii, nimeni nu exploateaza pe nimeni, ceea ce se obtine se imparte in mod egal sau in functie de suprafetele aduse in asociatie sau cooperativa, in societate sau la grupul de producatori.
– Eu circul des in judet si vad cu durere cum, in multe localitati, mai ales peste Siret, oamenii ara sau executa alte lucrari tot cu vaca sau calul, ceea ce demonstreaza ca este si o lipsa de masini agricole…
– Numarul de tractoare a scazut, dar daca vorbim de “caii putere” acestia au crescut, arendasii, societatile agricole care lucreaza pamântul au fost interesate sa achizitioneze masini complexe, de mare randament, performante. Productivitati mari nu se obtin cu tractoare din epoca de aur, vesnicele U-650, ce-i drept bune la vremea lor, depasite insa astazi.
– In anii din urma, s-au derulat mai multe programe de subventionare a unor sectoare ale agriculturii, miliarde de lei au fost disponibilizati de la bugetul national, insa rezultatele nu se vad. De ce?
– Pe lânga problemele structurale, agricultura sufera si de unele probleme ce tin de absorbtia scazuta a fondurilor europene, in conditiile in care alocarile europene se ridica la peste opt miliarde euro, la care se adauga o contributie nationala de circa 2 miliarde de euro, insa platile directe si cele complementare in România sunt mult mai mici decât din Grecia. Astfel, in 2011, un agricultor român a primit doar 132 de euro pe hectar, fata de 600 de euro cât a primit un agricultor grec, ceea ce duce la o inegalitate pe piata produselor agricole. Aceste plati reprezinta mai putin de 10 la suta din venitul sau, fata de Damenarca, de exemplu, unde reprezinta 40 la suta din venitul total. Persoanele juridice si persoanele fizice primesc aceleasi sume, insa la bugetul de stat contribuie doar persoanele juridice, sub forma de TVA sau impozite. Este si aici o anomalie, nu-i drept ca toti sa primeasca aceeasi subventie, insa persoanele fizice sa nu plateasca niciun fel de taxe si impozite.
Subventiile nu au avut eficienta scontata
– Este interesant ce spuneti, insa eu va intrebam de subventiile Guvernului român din perioada 1996-2000-2004.
– In aceasta perioada au fost acordate subventii pe hectar sau pe cap de animal. Faptul ca au fost acordate indiferent de marimea exploatatiei nu a avut efecte pozitive in cresterea randamentelor si nici nu au stimulat dezvoltarea societatilor si exploatatiilor. Aceste subventii nu au contribuit la cresterea productiilor si nici la returnarea unor sume mai mari la bugetul de stat. O parte importanta din aceste productii s-au suit in podul casei sau au fost valorificate individual, fara un control al statului. La noi, cooperativele s-au infiintat, cele opt care sunt inregistrate, doar pentru a primi o adeverinta in vederea accesarii unor fonduri europene. Am fost in Franta unde am vazut mai multe asemenea cooperative, care erau organizate si functionau integrat, de la lucrat pâmântul si pâna la valorificarea produselor la raft. Pe intreg lantul, profitul apartinea membrilor asociati, fara intermediari, asa cum este la noi.
– Sunt si la noi exemple, cum este cel de la Curtici, unde dintr-un CAP s-a format un mare combinat agricol, dupa aceeasi formula de care aminteati si dumneavoastra. Domnule director, este o crima ce se intâmpla in România: milioane de hectare de terenuri arabile, bune si foarte bune pentru cultivat, ramân in fiecare an nelucrate, multe s-au degradat, au ramas pârloaga, in conditiile in care zilnic clamam ca agricultura si turismul ne pot scoate la lumina.
– Este adevarat, cauzele le-am tratat mai inainte, la care adaug populatie imbatrânita, lucrari scumpe fata de posibilitatile oamenilor, lipsa fondurilor. Trebuie sa spun insa ca in ultimul timp aceste suprafete au scazut. In programul Ministerului Agriculturii exista si aceasta sintagma a asigurarii securitatii si sigurantei alimentare a populatiei, care are la la baza cele 10 milioane de hectare de teren arabil, plus cele cinci milioane de pasuni si fânete. Este vorba, in fond de cantitatea si de calitatea produselor.
– De 20 de ani auzim, mai ales de la nivelul institutiilor centrale, ministere, departamente, organizatii nonguvernamentale ca “trebuie”. Trebuie sa investim, trebuie sa implementam, trebuie sa actionam, insa materializarea lui “trebuie” nu se vede.
– Vedeti, proprietarii de terenuri sunt… proprietari, ei decid ce fac sau nu fac cu ele. Noi suntem organism de elaborare a politicilor, de creare a institutiilor, a cadrului de manifestare a vointei lui si, normal, trebuie sa-i constientizam ca pamântul este avutie nationala. Am vorbit de subventii, de compensatii banesti, de atragerea fondurilor europene. Daca in Bacau existau circa 16.000 de hectare nelucrate, acum putem vorbi de 4.000 de hectare nelucrate, a caror situatie se incadreaza in cauzele enumerate mai sus, la care se adauga si scoaterea unor suprafete importante din circuitul agricol, in baza legii. Este nevoie de vointa, de tehnica, de bani. Pamântul este suportul productiei agricole, calitatea si cantitatea depind de oameni, de stiinta.
Incercari timide ale ministerului
– Am vorbit de ceea ce face ministerul, directiile agricole, alte institutii specializate, dar nu am vorbit nimic despre institutiile locale. Au ele vreun rol in acest circuit, in acest angrenaj?
– O agricultura moderna are nevoie si de o infrastructura pe masura. Este nevoie de drumuri, alimentare cu apa, canalizare, astfel ca satul românesc sa beneficieze de conditii de trai mai bune. Sunt mai multe “masuri” prin care se pot accesa fonduri europene, cu aceste destinatii. Tot comunitatile locale pot si ar trebui sa asigure facilitati, sa sprijine posibilii investitori care doresc sa se aseze in localitatile rurale, este mare nevoie de investitii, de locuri de munca, de alternative, astfel ca omul sa nu mai depinda numai de ceea ce-i da pamântul. Pamântul este generos, dar trebuie sa stim sa beneficiem in totalitate de acest dar. Mare parte din cei doua milioane de oameni care lucreaza in agricultura nu sunt decât tot atâtia pseudoagricultori care traiesc la limita subzistentei, in pragul saraciei. Saracia la tara genereaza tot saracie. La recensamântul agricol din 2010 a rezultat ca peste 54 la suta din exploatatiile agricole utilizeaza sub un hectar. Daca avem in vedere si lipsa resurselor materiale si a utilajelor, constatam ca aceste ferme produc doar pentru subzistenta, in multe cazuri nici macar atât. Judetul Bacau dispune de circa 319.000 hectare de teren agricol, din care 187.000 ha este teren arabil. Suprafata arabila este ocupata cu cerealiere, plante tehnice, culturi perene. In 2012, productiile medii obtinute nu au fost si nu sunt la nivelul eforturilor depuse de agricultori, din cauza secetei, cu efecte atât asupra culturilor infiintate in toamna, cât si la cele din primavara. La rapita, daca in 2011 s-au obtinut 2253 de kilograme la hectar, in 2012 doar 1687 kilograme la hectar, la grâu 3927 in 2011 si 2714 in 2012, astfel ca productiile medii obtinute se situeaza la circa 60 la suta fata de 2011. Un avantaj, daca se poate aprecia asa, in conditiile date, este faptul ca in acest an preturile au cunoscut o oarecare crestere, fapt ce a mai compensat din pierderile inregistrate. Pe agricultori ii asteapta o toamna grea, chiar foarte grea, daca avem in vedere prognoza meteo pentru perioada urmatoare, când vor fi zile la fel de secetoase. Cei care lucreaza in agricultura sunt putin speriati, nemultumiti insa nu avem pe cine certa.
– Eu am vorbit cu multi agricultori care imi spuneau ca am avea pe cine certa…
– Guvernul intentioneaza sa emita in perioada urmatoare un act normativ prin care, intr-o oarecare masura, sa poata sprijini, compensa pe cei afectati de efectele secetei. Este vorba de o compensatie financiara de circa 80 la suta pentru cei care sunt asigurati si 50 la suta diferenta de venit pentru cei care nu sunt asigurati. Pierderea de venit se va determina prin compararea veniturilor din ultimii trei ani cu media veniturilor obtinute in 2012. Probabil va destul de greoaie aplicarea acestei masuri, in sensul ca vor urma evaluari in teren, inchiderea bilanturilor contabile. (Ca urmare a neintelegerilor dintre asociatiile de producatori, patronate si ligile profesioniste din agricultura si minister, actul normativ a fost scos de pe ordinea de a Guvernului, luarea unei decizii finale a fost amânata – n.n.) Nu este mult, insa este o gura de oxigen necesara reluarii productiei.
Satele românesti au imbatrânit
– Lipsa precipitatiilor nu o putem imputa nimanui, insa lipsa irigatiilor o putem cuantifica. Care este acum situatia sistemelor si instalatiilor de udare in judetul Bacau?
– In judetul Bacau, inainte de 1990 erau amenajate pentru irigatii aproximativ 22.000 de hectare. Acum trei-patru ani, cele opt OUAI-uri (organizatii ale utilizatorilor apei pentru irigatii) puteau pune in functie instalatii pentru 12.000 ha, iar in 2012 nu s-a pus decât sporadic aceste instalatii in functiei, motivat de faptul ca statiile de pompare sunt invechite, distruse, defecte, furate. S-au furat si s-au distrus pompe, transformatoare, conducte, tablouri electrice etc. Este o situatie dramatica, in conditiile in care Ministerul Agriculturii nu are posibilitatea decât in 2013-2014, cu sprijinul UE, sa procedeze la construirea unor sisteme noi, repararea si refacerea celor existente.
– Am vorbit mai mult, domnule Burlui, de situatia din sectorul vegetal, insa agricultura are si un sector zootehnic, cu un rol la fel de important in asigurarea securitatii alimentare a populatiei. Si aici, am observat, se constata o scadere ingrijoratoare a efectivelor si productiilor.
– Este adevarat, informatiile sunt corecte. La porcine si bovine se constata scaderi importante, dar sunt cresteri la ovine, caprine si pasari. In 2012 avem 68.000 bovine, in 2010 aveam 82.000., la porcine avem acum 74.000 de capete, in 2010 erau 88.000. La ovine sunt peste 300.000 de capete, fata de 240.000 in 2010, la capre avem 104.000 capete, fata de 66.000 cu doi ani in urma, iar la pasari sunt peste 4 milioane fata de 3 milioane in 2010. Scaderile masive mai ales la bovine se inregistreaza in gospodariile populatiei, unde predomina batrânii, care nu mai pot sa creasca 2-3-4 capete, iar tineretul nu este interesat de acest sector, cu toate ca sunt create si aici diferite facilitati. S-au mai adaugat scaderea preturile ca carne, lapte si lâna, probleme mari in preluarea si valorificarea productiilor, cum este laptele, al carui pret este derizoriu in comparatie cu investitia facuta. Firmele de prelucrare a laptelui prefera importurile sau prepararea lui din alte ingrediente, decât sa foloseasca laptele autohton, deoarece, afirma ele, nu corespunde normelor europene. Este o intreaga literatura in acest domeniu, exista discutii, negocieri, insa lucrurile stagneaza. In Bacau exista o fabrica de prelucrare a laptelui, foarte cunoscuta, unde materia prima folosita este preluata de la crescatorii de bovine din judet. Este un lapte foarte bun, cum la fel de bun si sanatos este si laptele care se distribuie prin intermediul dozatoarelor, aflate prin diferite magazine sau piete. El provine tot de la o ferma din Bacau, este lapte natural, proaspat, refrigerat si ajunge foarte repede la consumator. Este un aspect imbucurator si eu sper ca in perioada urmatoare sa se gaseasca modalitati clare, igienice de preluare a laptelui si de la gospodariile populatiei, asa cum se proceda cu ani in urma, insa si taranii trebuie sa inteleaga ca este obligatoriu sa respecte anumite norme sanitare, de calitate, iar solutia este asocierea in ferme, care vor avea posibilitatea sa asigure aceste conditii prin programe de investitii.
Ne-am propus mult si am realizat putin
– In incheiere mai fac doar o singura remarca, dumneavoastra o sa o infirmati sau o confirmati: nu credeti ca ne-am stabilit prea multe obiective, prea multe prioritati intr-un timp relativ scurt?
– Este adevarat. Ne-am intins, ne-am propus foarte multe si am constatat ca nu le putem duce la bun sfârsit pe toate. Trebuiau doar câteva, etapizat, ungurii si-au stabilit doar cinci prioritati, noi avem 24. Bani europeni sunt, noi nu trebuie decât sa invatam sa elaboram proiecte, sa le sustinem si sa fim seriosi in executia lor.
Se cunosc multe cazuri in care s-au “sifonat” multi bani europeni, ceea ce a creat anumite suspiciuni la nivelul UE, fiind acum extrem de atenta atunci când acorda acesti bani. E timpul ca noi sa ne trezim, sa intelegem ca ne desfasuram intr-un spatiu european, unde patroneaza seriozitatea, cinstea si eficienta, europenii nu sunt dispusi sa cheltuie bani doar pentru prosperitatea unora, ci a unor comunitati intregi.
Cursuri de educatie medicala pentru asistenti
Inca din prima zi a lunii septembrie asistentii generalisti din judet vor avea ocazia sa realizeze numarul de credite pe care trebuie sa-l acumuleze, potrivit Programului national de educatie medicala continua. Conducerea Filialei Bacau a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România (OAMMR) a pregatit deja pentru prima jumatate a lunii septembrie desfasurarea a doua manifestari stiintifice la care sunt asteptati toti membrii acestei organizatii profesionale, din judet. In ziua de sâmbata, 1 septembrie, cu incepere de la ora 8.30, in sala "Ateneu" din Bacau, va avea loc conferinta cu tema "Anxietatea, depresia si riscul suicidar", care va fi sustinuta de dr. Koleci Florian, de la Fundatia "Estuar". Peste o saptamâna, adica in data de 8 septembrie, in aceeasi sala, tot de la ora 8.30, se va derula seminarul cu tema "Actualitati in medicina celor 3 P – predictie, preventie, medicina personalizata – in domeniul imbatrânirii active si sanatoase. Focus in imbatrânirea cerebrala; diagnostic si interventii precoce". Toata aceasta problematica va fi prezentata de catre conf.dr. Luiza Spiru, de la Institutul "Ana Aslan". Ambele activitati sunt notate cu câte 30 de credite, punctaj suficient pentru fiecare participant, in acest an. (Elena T.)
Sanatoriul Slanic Moldova va fi reorganizat
Ministerul Sanatatii intentioneaza sa desfiinteze Sanatoriul Balnear Slanic Moldova si sa-l reorganizeze ca structura fara personalitate juridica in cadrul Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie Bucuresti, unitate sanitara publica cu personalitate juridica. Personalul de specialitate medico-sanitar, auxiliar sanitar, personalul tehnic-economic-administrativ si de întretinere, care îsi desfasoara activitatea în cadrul sanatoriului, va fi preluat de institut. La fel se va proceda si in cazul patrimoniului sanatoriului. (D.M.)
Comemorare internationala in Comanesti
La Cimitirul International al Eroilor din Comanesti se va desfasura vineri, de la ora 10, un ceremonial militar religios, inchinat eroilor cazuti in primul Razboi Mondial, cu participarea atasatilor militari ai Ambasadelor Austriei, Germaniei, Rusiei si Ungariei, reprezentantilor Ministerului Apararii Nationale, Garnizoanei Bacau si Fanfarei militare. Comemorarea este doar unul dintre momentele manifestarii anuale "Zilele orasului Comanesti", organizata de primarie si CL Comanesti. Alte activitati vor fi gazduite de Muzeul "Dimitrie Ghika": expozitia de pictura "La poarta sufletului" a artistului Eugenia Boteanu, deschisa vineri, la ora 16.30, iar o jumatate de ora mai târziu, acordarea titlului "Model de viata" familiilor care implinesc 50 de ani. Sâmbata, de la ora 9, va debuta Simpozionul Stiintific National "Dimitrie Ghika, Comanesti – In memoriam", la care vor fi prezenti membri ai Academiei Române, istorici militari si civili, profesori si studenti. Weekend-ul este dedicat petrecerilor si concertelor. Pe scenele montate de autoritati pe dealul Galionului vor urca, de la ora 16, Directia 5, Guess WHO, Andreea Banica, Alex Velea, Nicu Paleru, Viorica Macovei, Fuego. Sâmbata, dupa spectacol, comanestenii si oaspetii lor se vor distra in jurul unui urias foc de tabara, iar duminica, la miezul noptii, vor aplauda traditionalul foc de artificii. (Silvia P., Alexandra M.)
Saracia ii lasa fara catedre
Situatie fara precedent in liceele bacauane
Criza economica, simtita mai ales in mediul rural, saracia, scaderea populatiei scolare, lipsa unor perspective de viitor sunt doar câteva din cauzele care au dus la o situatie fara precedent in liceele bacauane. Multe dintre ele au ramas cu zeci de locuri libere si clase necompletate, conform planificarii. In unele cazuri s-a ajuns chiar la restrângeri de activitate a cadrelor didactice.
Dupa cele doua etape de repartizare computerizata si a cazurilor speciale a elevilor absolventi de gimnaziu catre liceu, multe unitati de invatamânt au ramas cu zeci de clase neocupate. In Bacau, colegii precum "N.V. Karpen", "Letea", Economic "Ion Ghica", "Anghel Saligny", "Grigore Antipa", "Henri Coanda" si "Dumitru Mangeron" au sute de locuri libere. "Este pentru prima data când ne confruntam cu o astfel de situatie, ne-a declarat prof. Viorel Coseraru, directorul Colegiului Tehnic «Letea». Din trei clase de a IX-a câte aveam stabilite in planul de scolarizare, abia am completat una. Anul trecut am avut tot trei clase de a IX-a, dar le-am completat pe toate. Acum nu ne ramâne altceva de facut decât sa organizam o ampla campanie de cautare a elevilor ramasi nerepartizati pentru a-i convinge sa vina la noi pe cele trei specializari pe care le avem – industrie alimentara, alimentatie publica si electronist – electric. In total mai sunt 57 de locuri."
134 la „N.V. Karpen”
Alte 134 de locuri libere sunt la Colegiul Tehnic de Comunicatii "N.V. Karpen" (27 pe specializarea Economic, 97 la Electronica automatizari si 10 la Electric). Asta inseamna 4 clase neocupate. Sperantele mai ramân in ultima etapa de repartizare, care are loc la inceputul lunii septembrie, in special a celor aproape 500 de elevi corigenti. "S-au aprobat mai multe locuri in comparatie cu total elevi inscrisi in clasele a VIII-a, in ideea de competitie, dar si pentru a lasa posibilitatea copiilor de a alege. In plus, sunt destule situatii, mai ales in mediul rural, in care copiii chiar au abandonat scoala si au refuzat sa-si continue studiile, macar pe cele 10 clase obligatorii. Am avut aprobate 13 clase la admiterea din anul acesta si am facut numai 9. Ar mai fi si explicatia ca multi nu mai au nici perspective de viitor, atunci când vor sa se angajeze la finalul cursurilor liceale", a explicat si prof. Remus Cazacu, directorul colegiului.
La „Saligny” deja se fac reduceri de activitate
Tot din cauza numarului mic de elevi pe clasele a IX-a, la Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" deja se lucreaza pe restrângeri de activitate. "Nu avem ce face. Asteptam si ultima sesiune de inscrieri a elevilor nerepartizati, iar daca nu se completeaza clasele deja credem ca vom renunta la o catedra de Limba si literatura româna. Iar aici vorbim numai de profesori titulari", a aratat prof. Adrian Fuioaga, director. La acest colegiu sunt necompletate 166 de locuri – 16 la Matematica informatica, 46 la Mecanica, 86 la Constructii, instalatii si lucrari publice, 14 la Prelucrarea lemnului si 4 a Industrie textila si pielarie.
Mecanica, Electric sau Industrie alimentara – specializari fara cautare
Alte 62 de locuri sunt libere la Colegiul Economic "Ion Ghica" pe specializarile Matematica – informatica (22), Economic (33), Turism si alimentatie (5) si Comert (2). 16 locuri neocupate sunt si la Grupul Scolar "Petru Rares" pe Mecanica, Turism si alimentatie, alte 4 (instructor sportiv) la Liceul cu Program Sportiv, 67 la Colegiul "Henri Coanda" (specializarile Matematica informatica, Stiintele naturii, Filologie, Stiinte Sociale), 72 – la Colegiul "Gricore Antipa" pe Protectia mediului, Industrie alimentara si Turism/alimentatie, iar alte 142 la Colegiul Tehnic "Dumitru Mangeron" pe Economic, Electric si Mecanica.
Si in judet sunt probleme
Si liceele/colegiile din judet au probleme din acest punct de vedere. In Onesti nu sunt ocupate toate locurile la CT "Gh. Asachi" (73), Colegiul Sportiv "N. Comaneci" (51), Liceul Teologic "Fericitul Ieremia" (13), CT "Petru Poni" (86), Colegiul National "D. Cantemir" (36) si Liceul Tehnologic (15). In Buhusi, elevii pot opta inca pentru cele 21 de locuri de la CT "Ion Borcea", la Moinesti pentru cele 27 de locuri de la CT "G. Cobalcescu", in Comanesti la CT "D. Ghika" – 52, in Tg. Ocna pentru cele 44 de locuri de la CN "Costache Negri" si 8 de la Liceul Tehnologic, in Ghimes Faget la Grupul Scolar de Agroturism (20), in Parincea la Grup Scolar "G.J. Cancicov" – 6, in Hemeius la Grupul Scolar Agricol – 15, in Darmanesti la Grup Scolar Industrial Constructii de Masini – 28, in Rachitoasa la Liceul Tehnologic – 6 si in Sascut la Liceul Tehnologic – 31.
In total au fost disponibile aproape 6.600 locuri in toate liceele, din care peste 2.600 pe filiera teoretica, circa 3.700 – filiera tehnologica si restul pe filiera vocationala. Alte 230 de locuri au fost rezervate separat pentru elevii de etnie rroma. Neocupate sunt in prezent 1.260 de locuri.
Roxana Neagu
Paula Mariut – artistul care lacrimeaza culori
Expozitie de pictura dedicata Sfintei Marii
Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" gazduieste o expozitie de pictura inedita apartinând unui artist bacauan stabilit in Italia. E vorba de Paula Ciobanu Mariut, care a avut patru "personale" in Torino, fiind recompensata cu numeroase premii si diplome. Una dintre distinctii este "Superga", dupa numele bisericii importante, dar nu e singura. Expozitiile din Torino au fost foarte apreciate de critici, motiv pentru care, in 2011, a primit titlul de "Membru Academic prin Ordinul lui Michelangelo Buonarroti", conferit de Academia "Santarita" din Torino. Paula Mariut a absolvit Liceul de Arta "George Apostu", iar acum studiaza artele plastice laTorino. Pe site-ul care ii este dedicat, se arata: "Din 2007 devine membra a Academiei Internationale Santarita din Torino, unde impreuna cu alti artisti români inscrisi, participa la importante manifestari artistice, expozitii colective de nivel international." In septembrie, Paula Ciobanu Mariut va avea patru expozitii in Torino, unde, timp de trei zile, alaturi de alti artisti, va reprezenta România.
„Viata mea e un joc al punctelor”
Expozitia "Lacrimile Maicii Domnului", a fost deschisa ieri, la ora 17, in prezenta bacauanilor iubitori de frumos – pictori, critici de arta, prieteni, rude, ziaristi etc. – fiind dedicata marii sarbatori a Sfintei Marii. Despre eveniment si despre arta Paulei Mariut au vorbit Feodosia Rotaru, muzeograf, Iulian Bucur, critic, Ana Chiscop, bibliotecar. "Omul care lacrimeaza e artistul", a afirmat criticul de arta Iulian Bucur, lucrarile Paulei Mariut fiind alcatuite din lacrimi. "Lacrimi care se sedimenteaza si se intrupeaza, formând povesti." Lacrimile ruginii, albastre sau violet sunt de fapt puncte colorate, tehnica folosita de artista fiind una originala. "Am imbinat grafica alb-negru, pe care am studiat-o cu profesorii Velea in Liceul de Arta, cu grafica in culori si am creat un stil nou, marturiseste Paula Mariut. Se numeste «Libertate»." Libertatea de a-si alege temele si culorile, caci executia tradeaza rigoare. Totul e construit din puncte, ceea ce presupune o extraordinara migala. Pe sticla sau pânza, puzderie de puncte colorate alearga, se avânta in vârtejuri, apoi se incheaga in peisaje, simboluri misterioase sau chipuri de sfinti. Pentru a caracteriza o expozitie "trebuie sa stabilesti genul proxim si diferenta specifica, a explicat Iulian Bucur, critic de arta, la vernisaj. Iar aici, sunt mai multe genuri proxime. Unul ar fi mozaicul, altul pictura bizantina, dar gasim apropieri si cu arta frumoasa a manuscrisului." Caci expozitia "Lacrimile Maicii Domnului" a Paulei Mariut este "o carte care s-a deschis pentru aceasta sarbatoare a noastra", o carte pe care nu o poti lasa din mâna pâna nu o citesti.
Silvia Patrascanu
Alexandra Munteanu
Un regal al spiritualitatii bacauane
„Boierule! Daca ai trecere prin Bacau, te invit joi, ora 17, la Casa Bacovia, sa participi la propria lansare de carte, cu volumul Scriitori bacauani. Prezinta criticul Grigore Codrescu. Toate cele bune, Cornel.” Boierul, imaginati-va, sunt eu, palmasul acestor rânduri. Semnatarul acestor vorbe alese este lordul condeiului, Cornel Galben, neobositul, generosul, neastâmparatul, priceputul, gazetarul, Scriitorul. Sunt departe de universul fizico-terestru bacauan, dar dau de veste ca va avea loc aceasta grozava lansare. Un volum de 384 de pagini, aparut in aceste zile la Editura Corgal Pres Bacau, o adevarata istorie a celor furati de mirajul condeiului. Personalitati bacauane (2000, 2003, 2009, 2010, 2011, 2012), Personalitatile Bacaului (2008), Personalitati moinestene (2011), Poetii Bacaului la sfârsit de mileniu: debuturi (1990-2000), lucrare aparuta in 2005, Convorbiri fara aditionale (2010), Lecturi aleatorii (2010), Alergând prin subteranele textului (2010) sunt doar câteva dintre reperele editoriale semnate de Cornel Galben, cu ecouri in volumul-sinteza care va fi lansat astazi. Autorul marturiseste faptul ca, incorsetat de spatiul tipografic, dar si de tiranul Timp, a adaugat precedentelor aparitii editoriale doar douazeci de nume noi, dar a fost nevoit sa renunte si la reperele de bibliografie din periodice. Mai citim avertismentul potrivit caruia acest „volum nu este unul de istorie si critica literara (…), ci un dictionar biobibliografic!” Dar ce dictionar! Sa ascultam, in avanpremiera lansarii pe care credem ca nu o veti rata astazi, caci va fi un regal al spiritualitatii bacauane, o marturisire a autorului: „Cu speranta ca bunele noastre intentii nu vor fi rastalmacite, nu putem decât sa multumim celor care, de-a lungul anilor, ne-au sprijinit, pentru ducerea la capat, fie si partiala, a acestui proiect, ramânând ca, in functie de câte zile ne va mai ingadui Dumnezeu, sa-l imbogatim, adaugând si numele, numeroase, care acum lipsesc, ori altele care, neindoielnic, se vor mai ivi peste vreme”.
Ion Fercu
Zi de mare sarbatoare
Credinciosii ortodocsi si catolici au praznuit miercuri Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai mari sarbatori religioase crestine. Potrivit traditiei, aceasta este ziua in care Fecioara Maria s-a mutat din viata pamânteasca la cer. De la primele ore ale diminetii, bisericile bacauane au primit sute de enoriasi. Aglomeratie a fost mai ales la “Precista”, unde credinciosii au venit in pelerinaj la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, adusa de la Manastirea Neamt. Biserica “Precista” a serbat si propriul hram, iar Sfânta Liturghie a fost slujita de Preasfintitului Ioachim Bacauanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului.
15 august este principala sarbatoare inchinata Sfintei Marii atât in biserica ortodoxa, cât si in cea romano-catolica. Adormirea Maicii Domnului marcheaza totodata trecerea de la vara la toamna, dar si Ziua Marinei. In zona Moldovei, Sfânta Maria Mare este considerata "a mortilor", fiind pomeniti toti cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei; doar la Sfânta Maria Mica (pe 8 septembrie) sunt sarbatoriti cei ce poarta acest nume. (Dana P.)
Accident cu trei raniti la Bogdanesti
Un Tir scapat de sub control de soferul vitezoman a ajuns pe contrasens in localitatea Bogdanesti. A izbit in plin un autoturism condus regulamentar de Lucian B. (51 de ani), iar in urma impactului soferul si cei doi pasageri au suferit mai multe leziuni pentru care a fost necesara internarea in Spitalul Onesti unde medicii le-au acordat ingrijiri medicale. Marian G. (26 de ani), conducatorul auto al ansamblului de vehicule, s-a ales cu dosar penal pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa si a ramas fara permis de conducere. (G.P.)
Raportarile contabile la 30 iunie 2012 pot fi depuse pâna pe 16 august
Termen limita pentru agentii economici
Operatorii economici mai au timp pâna joi, 16 august, pentru a intocmi si a depune, la organele fiscale competente, raportarile contabile la 30 iunie 2012. Sub incidenta acestui termen intra subunitatile inregistrate in România, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, indiferent de exercitiul financiar ales, respectiv operatorii economici care aplica Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului Finantelor Publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de forma de organizare si forma de proprietate si care in exercitiul financiar precedent au inregistrat o cifra de afaceri peste echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro. Suma se determina prin utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a României, valabil la data incheierii exercitiului financiar precedent, respectiv 4,3197 lei/euro.
Exceptii
Nu au obligatia sa intocmeasca si sa depuna Raportari contabile la 30 iunie 2012:
– operatorii economici care la 31 decembrie 2012 au inregistrat o cifra de afaceri sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro;
– operatorii economici care nu au desfasurat activitate de la data infiintarii pâna la 30 iunie 2012;
– operatorii economici care in tot semestrul I 2012 s-au aflat in inactivitate temporara;
– operatorii economici infiintati in cursul anului 2012;
– persoanele juridice care se afla in curs de lichidare, potrivit legii.
Formulare
Raportarile contabile se compun din trei formulare: situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii – cod 10; contul de profit si pierdere – cod 20, respectiv date informative – cod 30. Formatul electronic al raportarilor contabile care trebuie depuse pe internet sau la unitatile teritoriale ale MFP consta intr-un fisier .pdf la care este atasat un fisier xml. Agentii economici pot depune Raportarile contabile la registratura unitatilor teritoriale ale MFP sau la oficiile postale, prin scrisori cu valoare declarata, pe suport magnetic, impreuna cu raportarile contabile listate cu ajutorul programului de asistenta elaborat de MFP, semnate si stampilate, potrivit legii. Exclusiv in format electronic poate fi accesat portalul www.e-guvernare.ro, având atasata o semnatura electronica extinsa. Formatul electronic al raportarilor contabile continând formularistica necesara si programul de verificare cu documentatia de utilizare aferenta, se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de MFP. Raportarile contabile la 30 iunie 2012 sunt semnate de persoanele in drept, cuprinzând si numele in clar al acestora. Acestea se semneaza si de catre administratorul sau persoana care are obligatia gestionarii entitatii.
Sanctiuni
Nerespectarea reglementarilor emise de MFP cu privire la intocmirea si semnarea raportarilor contabile se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 la 3.000 lei. Conform normelor Ministerului Finantelor Publice, nerespectarea termenului legal de depunere a raportarilor contabile se sanctioneaza in functie de perioada de intârziere, astfel:
– cu amenda de la 300 la 1.000 lei, daca perioada de intârziere este cuprinsa intre 1 si 15 zile lucratoare,
– cu amenda de la 1.000 la 3.000 lei, daca perioada de intârziere este cuprinsa intre 16 si 30 de zile lucratoare,
– cu amenda de la 1.500 la 4.500 lei, daca perioada de intârziere depaseste 30 de zile lucratoare.
Pentru intocmirea raportarilor contabile la 30 iunie 2012, incadrarea in criteriul referitor la cifra de afaceri de 35.000 euro se efectueaza pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare anuale ale exercitiului financiar precedent, respectiv a balantei de verificare incheiate la finele exercitiului financiar precedent.
ANAF ramburseaza TVA
Agentia Nationala de Administrare Fiscala ramburseaza in luna august suma de 1.110,4 milioane lei aferenta deconturilor de TVA, cu optiune de rambursare existente la 1 august. In selectia lunii august au fost cuprinse in ordinea vechimii toate deconturile de TVA, solutionându-se prin restituire deconturile a caror vechime este de pâna la data de 25 iulie 2012. Deconturile de TVA au fost organizate astfel: deconturi cu compensare si restituire, care totalizeaza 1.023,7 milioane lei, din care se compenseaza suma de 62,3 milioane lei si se restituie suma de 961,4 milioane lei, deconturi cu compensare integrala in valoare de 61,8 milioane lei, deconturi cu compensare partiala in valoare de 24,9 milioane lei, iar suma de 201,8 milioane lei se va restitui in perioada urmatoare. In cazul compensarilor totale sau partiale se solutioneaza toate deconturile pentru care s-a emis decizia de rambursare, iar in cazul sumelor de restituit, care totalizeaza 961,4 milioane lei, plata efectiva a fost programata pâna pe 29 august.
Restituirea contributiei la sanatate continua
Guvernul României a gasit resursele financiare necesare pentru a restitui integral contributia de asigurari sociale de sanatate retinuta ilegal pensionarilor cu pensii mai mari de 740 lei. Astfel, plata sumelor de bani care trebuie date inapoi va continua si pentru perioada aprilie 2011-aprilie 2012. Restituirea sumelor aferente acestui interval de timp se va face incepând cu luna viitoare si pâna in septembrie 2013. Mai exact, din septembrie, ca si in iunie, iulie si august, pensionarii mentionati mai sus vor primi in plus la pensie cei 40 lei retinuti pentru suma de 740 lei. Amintim ca de la 1 ianuarie 2011 si pâna in aprilie 2012, inclusiv, pensionarilor a caror pensie depaseste suma de 740 lei li s-a retinut contributia la sanatate de 5,5 la suta din intreg venitul. In schimb, cei care au o pensie mai mica de 740 lei nu au fost si nu sunt obligati sa contribuie la sanatate cu niciun leu. Aceste reglementari au fost adoptate prin OUG 107/2010, pentru completarea Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Ulterior, insa, organizatiile pensionariilor au atacat aceasta ordonanta la Curtea Constitutionala si au avut câstig de cauza. Curtea Constitutionala a decis ca “procentul de 5,5 la suta se aplica numai asupra veniturilor din pensii care depasesc 740 lei”. Initial, vechea conducere a Casei Nationale de Pensii Publice a precizat ca decizia Curtii Constitutionale nu se aplica retroactiv, ci din luna urmatoare publicarii ei. Dar Guvernul Ponta a emis doua noi ordonante in luna mai 2012 prin care a stabilit ca baza lunara de calcul al contributiei la sanatate sa fie numai partea de venit din pensie care depaseste nivelul de 740 lei si sa se restituie sumele retinute in plus in perioada ianuarie 2011 – aprilie 2012. Referitor la aceasta, in ordonanta se precizeaza ca pentru sumele retinute in perioada ianuarie-martie 2011, restituirea se realizeaza in transe lunare egale, in lunile iunie, iulie si august, lucru care s-a si facut. Pentru sumele retinute in intervalul de timp aprilie 2011-aprilie 2012, insa, in ordonanta se mentioneaza ca returnarea banilor cuveniti pensionarilor respectivi se va face pâna la data de 31 decembrie 2013. Dar acum guvernul promite ca pensionarii isi vor primi in continuare, lunar, cei 40 de lei care trebuie sa li se restituie pâna la stingerea datoriei pe care o are fata de ei, adica si in luna septembrie 2013. Din judetul Bacau in iunie au beneficiat de aceasta masura 57.333 pensionari, suma totala restituita lor ridicându-se la 2.544.509 lei. In iulie au fost achitati 2.541.610 lei unui numar de 57.497 pensionari. Pe parcurs numarul beneficiarilor va mai creste, pentru ca din aprilie 2011 si pâna in aprilie 2012 s-au pensionat si alte persoane care au pensie mai mare de 740 lei.
Urmeaza o saptamana fara apa calda
Incepând de astazi, bacauanii care locuiesc in apartamentele racordate la sistemul de termoficare nu vor mai avea apa calda. CET a anuntat ca in perioada 16-24 august va sista furnizarea apei calde pentru consumatorii deserviti de punctele termice, in vederea efectuarii reviziilor si reparatiilor anuale programate. Reluarea furnizarii se va produce treptat, in functie de zonele in care se vor finaliza lucrarile. Consumatorii vor fi informati despre reluarea furnizarii pe site-ul societatii, www.cetbacau.ro.
Peste 400 de bilete de tratament balnear
Maine, 16 august, Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau scoate la vanzare o noua serie de bilete de tratament. Este vorba despre seria a X-a din acest an, cu ziua de plecare in statiune in 28 august. De aceasta data, CJP Bacau i-au fost repartizate de catre Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) 404 bilete, cu 34 mai putine fata de cate a primit pentru seria anterioara. Locurile distribuite pensionarilor si asiguratilor din judetul nostru sunt in bazele de tratament ale CNPP, precum si in cele ale unor firme private din statiunile 1 Mai, Amara, Bala, Baltatesti, Bizusa, Covasna, Caciulata, Eforie Nord, Felix, Govora, Herculane, Mangalia, Olanesti, Pucioasa, Nicolina, Sarata Monteoru, Saturn, Slanic Moldova, Slanic Prahova, Targu Ocna, Techirghiol, Tusnad si Vatra Dornei. „Din cele 404 bilete, 375 sunt alocate automat pe baza cererilor inregistrate la institutia noastra, ne-a spus Daniela Adjudeanu, consilier juridic, purtatorul de cuvant al CJP Bacau. Pentru celelalte 29 nu au fost depuse solicitari din partea pensionarilor si asiguratilor. Cei aflati pe listele de repartitie, insa, trebuie sa-si ridice biletul de tratament pana in data de 22 august.” Cei care nu se vor incadra in acest termen vor pierde locul repartizat. Dupa data de 22 august biletele ramase nevandute urmeaza sa fie date celor care nu au avut sansa sa se regaseasca pe listele de repartitie, pentru ca nu au intrunit punctajul necesar, dar doresc sa mearga la tratament balnear in aceasta perioada. La ridicarea biletului, pensionarii trebuie sa prezinte cuponul de pensie din luna iulie. La randul lor, persoanele cu handicap care au solicitat un bilet gratuit trebuie sa depuna „Programul individual de reabilitare si integrare sociala”, atat in original cat si in copie. Documentul trebuie sa fie emis de catre Comisia Judeteana de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulti. Toti cei care obtin un bilet vor trebui sa aduca si bilet de trimitere de la medicul de familie.
Moda locala: deseuri in centrul Bacaului
Pietroaie lânga Parcul Olimpic
Administratia bacauana recidiveaza. Asta iarna, a carat toata zapada murdara in complexul sportiv. Azi, a adus munti de pietroaie. Monteaza pavele noi pe trotuare si cele vechi sunt sparte si carate pe spatiul verde de lânga stadion: borduri, halci de beton, pamânt amestecat cu prundis. Spre deosebire de zapada, betonul nu va disparea pe cale naturala.
Nu doar manifestarile de succes, care sunt motive de mândrie pentru o comunitate, pot deveni „traditie”. Si faptele rele, distrugatoare, pot intra in obisnuinta unor institutii sau organizatii. Asa s-a intâmplat cu depozitarea gunoaielor pe terenul din fata Salii Sporturilor si pe cel de lânga stadion. In iarna, Primaria Bacau a rasturnat, aici, toata zapada innegrita, strânsa de pe strazi, fara sa-i pese ca polueaza solul. La topirea muntilor de sare si omat, zona s-a transformat intr-o mocirla. Acum, monteaza pavele pe trotuarele dintre Policlinica Veche si Tic-Tac. Si unde sa duca asfaltul decopertat de pe trotuare, bucatile de beton si bordurile vechi? Tot acolo, fireste! Bacauanii care locuiesc in zona, precum si cei care o traverseaza sunt de-a dreptul revoltati: „E urât tare! Fereasca Dumnezeu! Mai frumos e la Piatra Neamt, noi nu avem cu ce ne lauda! Pacat de pamântul asta, ca nu e bine folosit, trebuia sa se faca ceva frumos, aici, pentru copii! Ti se face lehamite!” spune, iritata, Liliana David. E suparata si din cauza ca pe strada ei nu se face curatenie si nu este un bec: „E ceva de nedescris, nu avem cuvinte, ti-e rusine ca stai intr-un oras atât de mizerabil! Sunt si eu cetaten al acestui oras, platitor de impozite, dar degeaba! Ti-e greata!”
„Nu e o tara fara stapân?”
Oamenii nu au uitat ce mizerie era, in zona complexului sportiv, in primavara. „Aici se aduna toate gunoaiele, acuza Alexandru Nafornita. Toate le aduc aici, lânga stadion. De ce? E ceva strigator la cer! Trec zilnic pe aici si vad. Si zapada tot aici au adus-o. Erau munti de zapada aici, asta iarna.” Unii sunt optimisti si spera ca, in doua-trei saptamâni, autoritatile vor ridica pietroaiele de lânga Parcul Olimpic si le vor duce pe terenul viran de la marginea orasului. Altii sunt de-a dreptul descurajati. Ei sustin ca traim intr-o tara cu prea multi stapâni, in care fiecare face ce vrea. „Nu e o tara fara stapân?” intreaba, retoric, Aurel Târu, coborând de pe bicicleta. „Nu le-au adus demult. Eu am mai trecut pe aici si nu erau! Nu avea unde sa le duca? Si cine a facut chestia asta? Nu-i ia nimeni intrebari? In loc sa curate, sa faca ordine, aduc gunoaie. Asta e tara lui Peste, adica a lui Antonescu! Fara stapân. Sunt doi presedinti cât nici unul!” Oamenii au tinut sa ne arate ca zona e, in general, murdara, neingrijita, plina de crengi si gunoaie.
La tara, sustin ei, nu se intâmpla ca deseurile din constructii sa fie trântite in centrul localitatii, pe iarba, ca aici, intre o clinica medicala si un complex sportiv care se vrea o zona de recreere. „E oribil, e foarte urât! Asa trebuie sa arate un oras care e municipiu?” se intreaba Silvia Ignatescu. La tara, poate, viata e mai grea, dar oamenii sunt gospodari si e curat. „E inadmisibil, sustine ea. In mijlocul orasului, mai ales unde e sala sporturilor si un bazin de inot? Nu mi se pare corect asa!”
Amenzi de la veterinari
Pornind de la strategiile europene in materie de siguranta alimentara, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor a adoptat „Planul de actiune al Autoritatii pentru perioada 2012”, cu obiectivul de imbunatatire a controalelor efectuate in unitatile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare si comercializare a produselor si produselor alimentare de origine animala si nonanimala. Acesta stipuleaza si ca responsabilitatea principala pentru siguranta alimentara revine operatorului din sectorul alimentar. In sprijinul acestora au fost elaborate ghiduri de buna practica, insa inspectorii Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) au constatat ca, desi agentii economici verificati aveau, dupa cum se arata intr-un comunicat al institutiei, implementate proceduri bazate pe principiile europene, nu le respectau. S-au aplicat, pe acest motiv, sanctiuni de 10.000 de lei in 6 luni. Cei care nu remediaza deficientele in termen de 6 luni risca suspendarea ctivitatii timp de 1 an. Una dintre abaterile frecvent sanctionate de inspectori se refera la etichetarea produselor. Numarul sanctiunilor aplicate de DSVSA pentru nereguli de etichetare este in medie de 6 pe luna. Conform legislatiei in vigoare, deficientele de etichetare se sanctioneaza cu amenda intre 600 si 1200 de lei in cazul persoanelor fizice si intre 2000 si 10000 de lei in cazul persoanelor juridice. Eticheta produselor trebuie sa includa urmatoarele informatii: denumirea sortimentului; numele si adresa completa a fabricantului, a importatorului sau a distribuitorului; termenul de valabilitate; cantitatea neta; conditiile de pastrare, lista si cantitatea ingredientelor; procedeul de fabricatie sau natura tratamentului utilizat; caracterul dietetic al produsului.
A inchis hotul in beci
Un barbat din comuna Pârjol i-a venit de hac unui consatean care s-a furisat in beciul sau pentru a-i fura vinul din butoi. Omul, in vârsta de 63 de ani, a fost alertat de câinii din ograda care au inceput sa latre. A iesit din casa si a observat ca lacatul de grilajul de la intrarea in beci era desfacut si si-a dat seama ca are musafiri nepoftiti. A pus mâna pe un par si a coborât in beci unde l-a gasit pe Neculai E. (22 de ani) ascuns dupa usa si cu doua bidoane de vin lânga el. „L-am gasit acolo si i-am zis sa stea unde este ca-i vin eu de hac. Am incuiat usa cu lacatul si am chemat politia. Tot el a mai furat de la mine si acum doi ani o motocoasa”, a spus proprietarul. Politistii ajunsi la fata locului l-au ridicat pe hot si l-au dus la sediul sectiei unde l-au audiat si i-au intocmit dosar penal pentru infractiunea de furt calificat. Suspectul este cunoscut in zona ca hotul de serviciu, având la activ mai multe infractiuni.
Facuta la buzunar in farmacie
O tânara din comuna Dofteana a fost lasata fara bani in timp ce se afla intr-o farmacie din localitate, de unde isi cumpara medicamente. Cât a stat la rând, o alta femeie, de 47 de ani, din comuna Casin, i-a sustras din buzunarul gentii suma de 530 de lei. Pagubita a facut reclamatie la politie si la scurt timp s-a reusit depistarea suspectei. Oamenii legii au recuperat paguba si o cerceteaza pe Maria V. pentru infractiunea de furt.
A intrat cu masina in stalp
Accidentul s-a petrecut pe drumul european 85, in localitatea Racaciuni. Marius L. (28 de ani), din judetul Neamt, a pierdut controlul asupra masinii si s-a izbit de un stâlp de electricitate de pe marginea drumului. In urma impactului, el si pasagerul din dreapta au fost raniti si au ramas internati in spital pentru ingrijiri medicale.
