Hotii de animale au facut prapad in mai multe comune din judet. Recent, politistii au destructurat o banda de infractori care in doar doua luni au sustras circa 60 de animale. Si pentru ca numarul infractiunilor de acest gen a crescut in ultima vreme, Inspectoratul de Politie a demarat o campanie de prevenire a furturilor de animale in 23 de comune.

Inspectoratul de Politie Judetean Bacau duce o campanie de prevenire in mediul rural, acolo unde hotii au dat iama tot mai des in animalele oamenilor. Sub sloganul „Atentie! Hoti de animale!” agentii si ofiterii vor incerca sa-i informeze pe cetateni cum sa se fereasca de infractori. „În perioada 27 august -30 septembrie, la initiativa politistilor din cadrul Biroului de Ordine Publica si Compartimentului de Analiza si Prevenire a Criminalitatii, se desfasoara Campania de informare si constientizare a cetatenilor privind prevenirea furturilor de animale. Aceasta campaniei se va desfasura în 23 de comune si ne dorim, ca pe lânga îmbunatatirea parteneriatului Politie – Comunitate, sa realizam si o mai buna informare a populatiei din comunele vizate cu privire la modalitatile de prevenire a unor astfel de infractiuni”, spune agentul Raluca Ciobanu, purtatorul de cuvânt al IPJ Bacau.

I-au furat patru cai

Recent, politistii de la Sectia Rurala 1 au anihilat o grupare de hoti care in doar doua luni au furat 60 de animale din mai multe comune din judet. Numai din satul Valea Seaca, comuna Nicolae Balcescu, s-au furat 11 cai. Oamenii s-au trezit peste noapte ca au ramas fara sursa de venit. O parte dintre ei au fost recuperati, dar unii au fost nevoiti sa-si cumpere alte animale. „Mie mi-au luat patru cai. I-am lasat pe deal legati in pripon si nu i-am mai gasit. Noroc ca i-au prins politistii pe hoti si i-am recuperat inainte sa-i taie si sa-i vânda. Anul acesta s-au furat 11 cai, numai de aici de la noi. Când i-au luat, practic, au luat pâinea din gura copiilor. Am sase copii. Fara animale nu putem trai. Nu avem unde sa ne ducem la serviciu si traim de pe urma lor. Am vândut si vaca ca sa iau un cal ca nu am stiut ca ii mai gasesc”, spune Mariana Cura, una dintre pagubite. Actiunea de prevenire se va derula in comunele Margineni, Luizi Calugara, Nicolae Balcescu, Balcani, Solont, Pârjol, Beresti-Tazlau, Bârsanesti, Tg. Trotus, Helegiu, Dofteana, Rachitoasa, Orbeni, Colonesti, Izvorul Berheciului, Filipesti, Ungureni, Buhoci, Blagesti, Racova, Caiuti, Cotofanesti si Urechesti. Politistii vor merge în oboare, târguri, piete, unde se vând animale, si vor discuta fata in fata cu oamenii. In cadrul campaniei se vor distribui si 2.500 de fluturasi cu recomandari pe aceasta tema.
In judetul Bacau, in primele opt luni ale acestui an s-au inregistrat 147 de furturi de animale, dintre care 93 animale mari si 54 animale mici.

„Acum vreo doua luni ne-au furat doi cai si nu i-am mai gasit. I-au luat de pe câmp. Am fost la Politie si ne-a spus ca sunt taiati. Acum am cumparat altii, dar ii tinem doar acasa. Vreo 30 de milioane de lei am pierdut.”

Ana Cura

„Cel mai bine ar fi sa tina animalul in grajd. Sa nu-i mai lase pe câmp pentru ca seara ii lasi acolo si dimineata nu-i mai ai. Problema este ca se fura foarte des. Am si eu rude, aici pe ulita de la cineva au furat patru cai o data.”

Anton Potroghiru

Cele peste 1.500 de biblioteci publice din tara, incluse in programul Biblionet, au sanse sa câstige bani in schimburi unor idei sclipitoare. In perioada 1-30 septembrie acestea pot aplica pentru granturi de 4.000 si respectiv 15.000 de lei in cadrul programului „Idei de mii de lei” sustinut la rândul sau de proiectul Biblionet.

Ideile si proiectele trebuie sa raspunda nevoilor specifice comunitatii si sa vizeze teme precum educatia, comunicarea cu rudele din strainătate, legislatie, turism, gasirea de locuri de munca, agricultura, servicii bancare, sanatate, comert pe internet sau evenimente culturale. Initiatorii si-au propus sa sprijine dezvoltarea durabila a bibliotecilor publice din România. Acestea pot aplica individual pentru ”Idei de 4000 de lei” sau în parteneriat cu altele pentru ”Idei de 15.000 de lei”. Selectia aplicatiilor se va face în luna octombrie iar câstigatorii vor fi anuntati pe data de 1 noiembrie 2012. ”Pe lânga echipamente si formare, programul Biblionet vine si cu aceasta componenta de granturi, menita sa impulsioneze bibliotecarii sa dezvolte idei noi, solutii, propuneri si proiecte si totodată, sa-i sprijine pentru a le si pune în practica. Sunt trei etape de finantare anul acesta si fiecare ofera sase granturi de pâna la 1.500 de dolari si patru de câte 5.000 de dolari. Sunt în total 87.000 de dolari pe care programul Biblionet îi investeste în initiativele si ideile bibliotecarilor pentru comunitatile lor”, a declarat Paul-Andre Baran, director al programului Biblionet.

Bibliotecile din Bacau, asteptate cu idei

Printre ideile câstigatoare din luna iunie a acestui an se numara înfiintarea unui birou unic de informatii pentru comunitate, organizarea unor întâlniri de educatie sexuala între adolescenti si psihologi sau campanii de informare pentru prevenirea cancerului de sân. Evident ca la aceasta runda, care urmeaza, sunt asteptate sa participe si bliblioteci din Bacau. Biblionet este o initiativa a Fundatiei Bill & Melinda Gates în valoare totala de 26,9 milioane de dolari pe o durata de 5 ani si îsi propune facilitarea accesului la informatie prin introducerea tehnologiei moderne în bibliotecile publice. Pâna acum, peste 1.500 de biblioteci au fost dotate cu 6.460 de calculatoare si echipamente aferente.

In aceasta vara fierbinte, elevii din Poduri si-au petrecut vacanta intr-un mod inedit. La initiativa Primariei si a Scolii s-a organizat ,,Scoala de vara” pentru a oferi copiilor orfani si celor ai caror parinti sunt salariati sau plecati in strainatate un program in care au alternat activitati instructive, educative, de divertisment si turism.
Totul s-a desfasurat prin aportul de voluntariat al profesorilor pensionari, al invatatorilor si profesorilor activi, al studentilor si elevilor de clasa a XII-a. A fost un prilej de comunicare agreabila intre generatii, un transfer de eruditie si maniere elegante, creativitate si voie buna.
In zilele de luni, sub indrumarea doamnei bibliotecare Narcisa Popa, s-au organizat, in cadrul Bibliotecii Comunale, intâlniri cu creatorii de literatura din localitate: prof. Luminita Sandulache, autor a peste 30 de carti, membru al Uniunii Scriitorilor; invatatorul Vasile Iscu-Lacatusu, autor a 12 carti didactice si de literatura pentru copii; prof. Gheorghe-Jan Iscu, autorul unui interesant roman autobiografic; prof. Elena Grigoras, coautor al unei bogate monografii a localitatilor de pe Valea Tazlaului.
Zilele de marti au fost dedicate stiintei: doamna prof. Ofelia Bujor i-a delectat pe copii cu matematici distractive; doamna prof. Lorena Lazarica a prezentat expuneri bogat ilustrate prin proiectii despre igiena corpului uman, despre tipuri de habitaturi pentru pasari si animale; prof. Gheorghe Bibiri a prezentat repere importante din istoria localitatii, iar doamna prof. Elena Zaharia i-a convins pe copii despre rolul apei in viata planetei si despre raspunderea ocrotirii mediului. Alaturi de profesori au fost studenti la medicina, politehnica, biologie, istorie: Madalina Iscu, Iustina Gaman, Lidia Iscu, Iuliana Buftea, Mihaela Sova.
In zilele de miercuri, talentatele educatoare si invatatoare Liuta Starparu, Cristina Popa, Mioara Nistoreanu, Cristina Popa-Sandu si doamnele profesoare Elena Simionescu, Roxana Ciubotaru au indrumat copiii in executarea de picturi in acuarela, ulei, icoane pe sticla. Prezenta elevelor Negura Andreea, Noemi Buruiana, Iuliana Iscu a creat o atmosfera de prietenie si buna colaborare.
Seful Politiei Comunitare, Ionut Iftimie, si Matei Adrian au transmis copiilor sfaturi despre respectarea legilor si a regulilor de convietuire, intr-o maniera autoritara, dar si agreabila.
In zilele de joi profesoarele de limba româna Cornelia Lupes, Elena Simionescu, Anca Sova, Gheorghe Iscu, Roxana Grecu au organizat expuneri, exercitii despre exprimarea corecta, invatarea normelor ortografice si de punctuatie, indrumând lectura si creativitatea. Studentele la Litere Anca Popa, Simona Hagima si Daniela Marcu au organizat concursuri, recitari, scenete etc.
In zilele de vineri s-au organizat activitati sportive si de turism. Prof. Ciubotaru Constantin si studentii Costel Starparu, Nicu Starparu, Sergiu Busuioc, Ioana Stoica au oferit lectii de tenis si de dans. Pe 16 august s-au vizitat santierul arheologic si Biserica ,,Sfintii Voievozi Mihail si Gavril”, monument istoric. Parintele paroh Vasile Popa a vorbit copiilor despre istoricul asezamântului, le-a proiectat un film cu date esentiale, le-a aratat muzeul si biblioteca Bisericii, oferindu-le carti de rugaciuni si dulciuri.
Programul de vara s-a incheiat cu o vizita la Asezamântul Cultural ,,George Enescu” de la Tescani, unde copiii au vizitat muzeul si au asistat la un concert in care au ascultat, cu emotie, nocturne si valsuri ale lui F. Chopin, interpretate de un celebru pianist din Spania.
Proiectul s-a dovedit a fi un demers didactic de succes, intrucât au venit la scoala peste 60 de copii cu bucurie si deschidere spre cunoastere, iar educatorii si studentii le-au oferit momente de placere intelectuala.
Doamna educatoare Liuta Starparu, un adevarat director al acestei perioade, a oferit permanenta si spatiu in frumoasa sala de gradinita, iar doamna viceprimar Diana Albu si domnul primar Gheorghe Iscu au daruit copiilor materiale pentru desen, autobuz pentru excursie, permanent sprijin si incurajare.
Scoala de vara din anul 2012 poate fi un bun inceput pentru proiectele urmatoare, in care pot colabora cu succes toti factorii educationali din comuna: scoala, primarie, biblioteca, biserica, politie.

Prof. Cornelia Lupes

Eduard este vedeta familiei sale si o curiozitate pentru vecini si cunostinte. Dupa ce a urmarit o emisiune de divertisment la televizor, baietelul din Letea Veche l-a imitat pe unul dintre protagonistii acesteia. Si-a lipit in joaca lingura de nas si a vazut ca acolo ramâne. A incercat apoi acelasi experiment pe frunte, chiar si pe urechi. Si-a chemat bunica si i-a aratat minunea. Au venit pe rând rudele toate. „Am ramas blocat la inceput, povesteste Catalin Taralunga, unchiul baiatului. Nu-mi venea sa cred cât de multe linguri tinea pe el. Ma gândeam ce-o fi cu el, unde sa-l ducem, la ce medic.” Eduard si-a perfectionat in timp tehnica. Daca se concentreaza, poate sa-si umple pieptul cu obiecte metalice si chiar sa alerge cu ele prin curte. „Imi place sa fac asta. Nu inteleg ce-i cu mine, de ce reusesc, dar imi place. Cica am magnet, un fel de forta. Abia astept sa le spun si sa le arat copiilor când o sa merg la scoala.” Eduard nu este numai un copil plin de energie, care nu are astâmpar o clipa, ci si un elev silitor. La scoala a luat premiul intâi, iar in vacanta a invatat singur limba italiana citind o carte groasa despre zodii. Intr-o seara si-a incercat puterile si altfel. „Pe bunicul il durea capul si i-am tinut mâna pe frunte. I-a trecut durerea si mi-a multumit. Si tata suferea intr-o zi din cazuza durerilor de spate si de la un picior. L-am atins, m-am gândit sa-i iau durerea cu mâna si dupa un timp mi-a spus ca i-a trecut si ca parca am forta de om mare.” Familia lui Eduard intentioneaza sa-l duca pe baiat la un medic, pentru un examen medical, dar si sa contacteze alte persoane cu proprietati magnetice, in speranta ca prin antrenament si diverse tehnici, baiatul isi va spori „puterile magice”.

Operatie in premiera realizata de dr. Cristian Postolache

Maria Andronic spune, cu incântarea unui copil, ca a descoperit lumea la 40 de ani. Pâna la aceasta vârsta, tot ce o inconjura era cenusiu, incert si straniu. Dupa o interventie chirurgicala realizata in premiera in Bacau, a vazut ce culoare au ochii fetelor ei si cât de senin poate fi cerul diminetii, când pleaca la munca. „Credeam ca voi orbi in câteva luni si imi pierdusem orice speranta ca voi gasi un doctor care sa ma ajute”, ne-a marturisit Maria Andronic.

Pâna la 40 de ani, Maria Andronic a trait intr-o lume neclara, in culori mohorâte. Vederea bolnava i-a facut viata grea de mica. Primele amintiri dureroase sunt de pe bancile scolii. „Imi placea tare mult sa invat, dar nu reuseam sa citesc. Nu vedeam bine literele, dar nimeni nu ma baga in seama. Am crescut la tara, la Orbeni, unde lumea era prea ocupata si necajita ca sa-mi dea atentie.” Avea deja 10 ani când invatatoarea a chemat-o pe asistenta de la dispensar sa o examineze. A fost trimisa la oftalmolog, de unde a plecat cu diagnosticul de miopie forte si astigmatism. „Am purtat nenumarate perechi de ochelari si, cum boala mea se agrava, am ajuns la lentile ca fundul borcanului. Când am crescut imi era rusine sa-i mai port. Cu timpul am ajuns sa vad tot mai slab.”

Fiecare zi era un chin

Visul ei din copilarie a fost sa lucreze intr-un spital. Boala si situatia grea din familie nu i-au permis sa urmeze o scoala sanitara. A reusit, totusi, sa se angajeze ca infirmiera in sectia Chirurgie a Spitalului Judetean de Urgenta. De 22 de ani lucreaza aici, dar deficienta de vedere ii ingreuna tot mai mult munca, viata. „Imi era foarte dificil sa-mi indeplinesc indatoririle. Trebuia sa am mare grija cu maturatul si spalatul prin saloane. Colegele ma intelegeau si ma ajutau. Si acasa era tare greu cu treburile. Chiar si mersul pe strada devenise un chin.” Fetita ei de 12 ani povesteste ca „mama se impiedica mereu, pe trotuar, pe scari, prin casa, nu vedea sa-mi verifice temele, nu-si gasea nici ochelarii”. Disperata de perspectiva orbirii, mai apropiata cu fiecare zi, a incercat sa gaseasca salvarea. A consultat mai multi oftalmologi din Bacau si din Iasi. „Unii mi-au spus ca nu am nicio sansa de vindecare, altii m-au dus cu vorba. Am stat internata in clinica la Iasi, unde in fiecare zi eram aratata rezi­dentilor ca o curiozitate si atât. Mi se puneau picaturi in ochi, de nu mai vedeam chiar nimic si eram trimisa in salon. Intr-o zi am plecat din spital. Ma saturasem.”

Cel mai luminos noiembrie

„Intr-o zi eram intr-o farmacie. O doamna in vârsta se uita la mine cum tin reteta sub nas, incercând sa deslusesc ceva pe ea. Mi-a spus, cu tristete, ca sunt inca o femeie tânara si ca e pacat sa ma chinui asa. M-a intrebat unde lucrez si s-a mirat ca nu am fost inca la domnul doctor Postolache, chiar in spitalul in care muncesc.” Maria Andronic spune ca ziua ei norocoasa a fost 5 mai 2011, la prima consultatie. Medicul Cristian Postolache i-a spus ca trebuie intervenit urgent. Chiar si asa, pacienta nu s-a decis pâna in noiembrie. „Pe 24 noiembrie am fost operata la ochiul stâng. Nu mi-a fost frica. Eram doar nerabdatoare sa vad. Atât de nerabdatoare incât la câteva ore dupa operatie am ridicat coltul pansamentului. Am putut citi graficul de curatenie de pe usa salonului. Pâna atunci abia vedeam sa semnez pe el in sectia mea.” Dupa patru zile a fost operat si ochiul drept. „Am ajuns acasa si le-am vazut si eu fetelor mele culoarea adevarata a ochilor.” Sotul si fiicele au mereu tendinta sa o duca de mâna pe strada, cum au facut atâtia ani, dar acum este doar un gest de tandrete.

Dr. Postolache a acceptat provocarea

Medicul Cristian Postolache este incântat de pacienta sa, o luptatoare adevarata. „M-a impresionat din prima clipa. Este o femeie muncitoare, care are de crescut doi copii, de ingrijit o familie. Au fost destule dificultati pentru a realiza interventia, dar le-am depasit, fiindca am gasit intelegere la toata lumea, de la managerul spitalului, Dan Stoica, la colaboratori.” Maria Andronic poate fi considerata un caz rar, cu diagnosticul colobom cristalinian si miopie forte, pe fondul unui sindrom care se manifesta prin tesut conjunctiv slabit. „Din cauza conditiilor locale dificile, operatia a fost delicata. I-am realizat facoemulsificarea cristalinului. I-am montat in locul cristalinului afectat de boala un altul, pe care a trebuit sa-l decupez pentru a se potrivi. A fost o idee de moment si ne bucuram ca a reusit.” Cazul acestei paciente a fost prezentat in luna mai la Congresul National de Oftalmologie care a avut loc la Iasi. „Ne putem mândri ca am realizat aceasta interventie in Bacau, spune dr. Cristian Postolache. Pentru mine, realizarea acestei interventii a fost o provocare. Pentru pacientii nostri, mai ales pentru cei cu venituri obisnuite, este mare lucru sa fie tratati cât mai aproape de casa.”

Candidatii la bacalaureatul de toamna, care au contestat notele aflate duminica, 2 septembrie, au primit, ieri, rezultatele finale. In total, la nivelul judetului Bacau s-au depus peste 700 de contestatii. Tezele lor au fost reevaluate, iar in urma recorectarii 23 au fost declarati reusiti, procentul de promovabilitate pentru aceasta sesiune urcând de la 18,62 la suta la 19,56 la suta. Oficialii de la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau cred ca rezultatele slabe la Bacalaureatul de toamna se datoreaza lipsei de interes al elevilor pentru carte. „Prima cauza la care ne gândim este slaba pregatire a candidatilor. Dar de ce se intâmpla asta, ne duce, prima data, cu gândul la faptul ca la aceste tipuri de bacalaureat, de august-septembrie, se prezinta candidati respinsi in seriile anterioare si corigentii claselor a XII-a. Mai mult decât atât, liceele au organizat pe timpul vacantei cursuri de pregatire pentru bacalaureat, cursuri la care s-au prezentat foarte putini candidati. Sunt convinsa ca cei care nu au promovat examenul se gasesc printre cei care au lipsit masiv la aceste cursuri”, ne-a spus prof. Camelia Stamate, inspector general adjunct la ISJ Bacau. Acestia mai sunt de parere ca, daca picatii de la prima sesiune ar fi fost prezenti la meditatiile de vara cu siguranta altele ar fi fost notele de acum. „O nota de 4, de exemplu, la sesiunea de iulie a bacalaureatului putea fi ridicata la 6 daca acesti candidati ar fi fost prezenti la cursurile de pregatire, daca ar fi facut si ei un minim efort”, a mai spus Stamate. La sesiunea de toamna a bacalaureatului, in judetul Bacau au fost prezenti 2.385 de candidati, din care, acum, dupa contestatii, au fost declarati reusiti 467. Nu a fost nicio nota de 9 si nici de 10, iar intre 8 si 9 au fost doar 5 note.

Locuitorii de pe str. Toamnei sunt suparati foc. Necazul lor e ca asfaltul se surpa, iar autoritatile se fac ca nu stiu. Totul a plecat de la modernizarea retelei de termoficare. „Halal modernizare!”, spun oamenii. Constructorul a spart strada, a inlocuit conducta, a turnat pamânt si a plecat in graba. In urma lui, strada a crapat si au aparut cratere.

Chiar daca stau pe strada Toamnei, locuitorii blocului 37 nu sunt deloc fericiti ca se apropie ploile. Dimpotriva, sunt plini de nervi. De când s-a modernizat reteaua de termoficare, strada se surpa bucata cu bucata. Intâi un tronson, apoi altul, pâna când orice interventie va fi inutila. Vinovati de aceasta situatie sunt constructorii, primaria si CET-ul, care administreaza sistemul de termoficare: „Nu s-a facut reparatia drumului din fata blocului 37 de catre cei care au inlocuit conductele de termoficare! Se prabuseste asftaltul, e praf, nu mai avem trotuar! Aici, exista trotuar pâna in caminul de gaze. Nu l-au mai facut. Trec masini foarte multe, pe strada noastra, si exista riscul sa ramâna soferii fara roti, prabusindu-se asfaltul”, arata Mircea Dascalu. S-au facut sesizari, dar fara efect: „Constructorul a venit si a reparat intr-un loc, pentru ca era in fata unei firmei private, dar la noi, nu! Noi nu suntem «privati», noi suntem simpli cetateni!” Firma de constructii a sapat un sant pe mijlocul strazii, a scos conducta veche, a montat-o pe cea noua, dar nu a mai refacut strada. A lucrat in graba si cu economie, acuza oamenii. A turnat pamânt si nisip, dar nu peste tot, si nu l-a presat. Apoi a tras un strat de asfalt, pe deasupra, si a disparut: „Efectul nu a aparut imediat, dar i-am anuntat, explica Valeriu Apreotesei. Noroc ca nu ploua, daca ploua era gaura aici! Ar trebuie sa se implice, sa vina cineva din partea primariei. Am dat nu stiu câte telefoane! Acolo, a fost o teava sparta si am dat telefon la CET. Cine plateste? Tot noi platim!”

„Ne-am saturat, e dezastru!”

In vara asta, terenul s-a lasat si in celalalt capat, spre Cornisa Bistritei, paralel cu sensul de mers si perpendicular, in zona in care strada era traversata de vechea conducta. Intâi au aparut crapaturi, apoi gauri. Cetatenii aduc tot felul de materiale ca sa astupe gropile: prundis, bucati de beton, caramizi. Au anuntat autoritatile de nenumarate ori, le-au implorat sa vina, au chemat si presa, iar aceasta a tras un semnal de alarma. Zadarnic insa, nimic nu s-a schimbat! Constructorul a provocat si alte neajunsuri: a darâmat zidul ghenei, a distrus copacii si gardul viu. Totusi, cel mai grav e faptul ca nu exista trotuar si se lasa asfaltul. Din cauza asta, atunci când vremea e uscata, inghit tone de praf, iar când ploua, calca prin balti si se umplu de noroi. In asemenea situatie, enervarea locatarilor impotriva constructorului nu are limite. „Sunt plini de nervi! M-am saturat de situatia asta, se surpa tot. Au venit, au spart si au lasat asa. Nu au facut lucrari de calitate! Ne-am saturat, e dezastru! Când incep plolie, trebuie sa mergem la biserica in cizme”, sustine Neculai Gurlui. Primaria Bacau are obligatia sa-l notifice pe constructor, cerându-i sa remedieze neajunsurile. In caz contrar, sa retina garantia, sa-l oblige sa restituie banii incasati si sa apeleze la alta firma, mai serioasa. Locuitorii bl. 37 trag un semnal de alarma si avertizeaza autoritatile ca strada se va surpa de la un capat la altul, de-a lungul retelei si, odata cu ea, si conducta de termoficare.

Actualul ministru al Invatamântului a trimis la Senat spre aprobare Bacul “profesional”, cea mai mare aiureala pe care am putut sa o aud. Elevii sunt împartiti înca de la intrarea în liceu în destepti si mai putin destepti. Elevul trebuie sa se hotarasca înca din clasa a IX-a la care tip de bacalaureat se înscrie, cel national sau cel profesional. Cel din urma nu ofera posibilitatea de a accede la structurile de învatamânt superior, dupa afirmatiile ministrului acestia pot sa “acceseze” doar în strainatate, la munca pe santier. La nivel european se va raporta ca toata lumea scolara are bacalaureat si vom urca voios în statistici. Din start, universitatile vor ramâne fara candidati (nu asta s-a dorit?), iar eu elev nevârstnic, fara toata mintea acasa, în conditiile în care îmi revin si vreau sa fac o facultate mai târziu, la 30, 40 sau 70 de ani, nu mai pot. O asemenea masura nu a fost îndeajuns de pritocita, dezbaterea la nivel de elevi, parinti, profesori, psihologi, sociologi, bunici a fost brutal întreupta. Nimeni nu a facut simulari, nimeni nu are finalizata o cercetare profesionala, stiintifica, a caror rezultate sa ne ofere minimum de informatii privind eventualele consecinte, în plan organizatoric, structural, mental, psihologic, consecinte pe termen mediu si mai lung. Acum, toata lumea este multumita, subiectele la BAC vor fi mult mai usoare (atunci nu vad de ce se mai da acest examen), chiar mai usoare decât dificultatea lor la orele de curs. Am mai scris, o mai spun, învatamântul nostru trebuie restructurat de jos: am distrus scolile profesionale, am distrus liceele industriale. Ce am pus în loc? Un BAC profesional, care este egal cu zero.