Incepând cu ora 15, niciun autovehicul nu va mai tranzita podul de la Margineni. Aici incep lucrarile de modernizare a pasarelei, care se va largi de la doua la patru benzi de circulatie, va avea o pista pentru biciclisti si un sistem de iluminat public modern. in continuare, se va moderniza Calea Moinesti – in sensul reabiitarii caii de rulare, constructiei de piste pentru biciclisti si reabilitarii trotuarelor si se va extinde podul peste pârâul Trebes. Va fi refacuta structura de rezistenta si va fi extins de la doua la patru benzi de circulatie. In fine, odata incheiate aceste lucrari, intersectia Energiei-Mioritei-Calea Moinesti va fi reamenajata in sens giratoriu. „Efectele investitiei se vor resimti in fluidizarea traficului, reducerea costurilor, cresterea sigurantie rutiere, eliminarea riscului de inundatii in cartierul CFR. Constructorul si-a propus sa finalizeze investitia intr-un an de zile, daca nu apar evenimente neprevazute. Restrictiile de circulatie se vor aplica secvential, in functie de stadiul lucrarilor”, a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau.
Conducatorii auto au la dispozitie urmatoarele rute alternative: traficul de tranzit Moinesti – Bacau si Bacau – Moinesti se va devia pe ruta: Strada Arcadie Septilici – Strada Narciselor – Calea Republicii (cu acces în DN2). Traficul local se va devia pe ambele sensuri spre trecerea la nivel de cale ferata si pasajul rutier subteran Oituz – Stefan Guse, cu acces in strazile Constantei, Stefan Gese, Arcadie Septilici, Oituz, Garii. Traficul in zona intersectiei Mioritei – Energiei se va devia pe Strada Nordului – Strada Erou Hasan – Strada Garii. Municipalitatea a instalat mai multe panouri de avertizare in zona, pentru mai buna informare a soferilor.
Podul de la Margineni se inchide de astazi
Doamnele in uniforma au fost aniversate
Evenimentul a avut loc la sediul Palatului administrativ si a fost organizat de Prefectura Bacau, care si-a dorit astfel sa continue traditia campaniei „Un altfel de martie”. Invitatele speciale de anul acesta au fost doamnele care lucreaza in structurile Ministerului Administratiei si Internelor, Justitiei, Apararii, la fel ca si cele care lucreaza in institutiile din Bacau. La aceeasi masa au stat asadar agenti ai penitenciarului, comisari, sublocotenenti, maiori, sergenti, plutonieri de la toate armele, dar si angajatele statului. Momentul cheie al evenimentului l-au reprezentat marturiile doamnelor despre motivele care le-au determinat sa aleaga aceasta cariera, fiind cunoscut faptul ca in general, „armele” sunt domeniul barbatilor. „Nu cred ca este greu sa fii femeie intr-o lume considerata pâna acum a barbatilor. Si o femeie poate gestiona situatii dificile si cred ca in multe cazuri le rezolva mai rapid si mai facil”, a marturisit agentul de penitenciare Georgeta Cirlan. „In munca noastra de politist de pasapoarte, misiunea cea mai grea este atunci când cetatenii care lucreaza in strainatate sunt implicati in evenimente nedorite. In momentul in care anunti familia care isi asteapta copilul de la munca in strainatate ca a avut un accident, durerea mamei o simti si tu si este dincolo de cuvinte”, a marturisit si sefa Serviciului de Pasapoarte bacau, cms.Florentina Neamtu. „Fie ca recunosc sau nu barbatii, fara noi viata nu ar exista. Ne dorim sa fim egale cu barbatii, iar pentru asta muncim mai mult, suntem perserverente si tenace, suntem mai rabdatoare, suntem alaturi de copiii, sotii si parintii nostri. Acestea sunt dovedite de statisticile tuturor vremurilor”, a spus si directorul Directiei de Statistica Bacau, Eugenia Harja. Indiferent de domeniul in care lucreaza, doamnele au fost felicitate pentru tenacitatea si curajul de a trece dincolo de prejudecati, au dovedit ca prin munca lor isi pot aduce aportul la bunul mers al societatii si au fost incurajate sa isi puna amprenta in continuare asupra domeniului in care activeaza. Aceste mesaje, insotite de urarile de sanatate si o primavara frumoasa le-au fost transmise chiar de sefii lor. In final, doamnele au primit o floare si au ciocnit o cupa de sampanie in cinstea lor.
Caravana de educatie rutiera a ajuns in Bacau
Masina echipata si incarcata cu materiale preventive s-a oprit in curtea Scolii Constantin Platon din municipiu, acolo unde zeci de copii au participat la o lectie de prevenire sustinuta de ofiteri din Bucuresti si de cei bacauani.
Este vorba despre un proiect initiat de Directia de Politie Rutiera, derulat in cadrul campaniei „Alege viata”, iar joi a facut un popas in curtea Scolii Constantin Platon din Bacau. Zeci de elevi, de toate vârstele, au putut vedea cum este echipat un autoturism de politie dar au primit si numeroase sfaturi preventive de la ofiterii prezenti la activitate. Oamenii legii i-au invatat cum sa se fereasca de accidentele rutiere si le-au prezentat care sunt consecintele unui astfel de eveniment nedorit. In acest sens, toti ofiterii responsabili cu prevenirea evenimentelor rutiere merg in scoli unde se tin ore de educatie rutiera. Scopul fiind acela de reducere a numarului de accidente si de victime. Caravana va reveni in Bacau in zilele de 23 si 24 martie iar atunci va merge si in scoli din mediul rural.
„In anul 2010, la nivelul Politiei Rutiere Române s-a demarat campania „Alege viata!”, o campanie menita in primul rând sa reduca accidentele de circulatie si consecintele lor, stiind faptul ca pe soselele din România inca se moare. Daca in anul 2008, erau peste 3.000 de persoane decedate in accidente anul tercut am avut o scadere semnificativa, cu aproape 1.000 de persoane. A scazut foarte mult si numarul de accidnete in care au fost implicati copiii si de aceea ne aflam astazi aici.”
insp.pr. Augustin Capâlnas, Directia Rutiera (IGPR)
Box / Cupa României, in Bacau
Saptamâna viitoare, Bacaul va deveni principalul punct de interes al boxului românesc. Sala de Atletism din Bacau va gazdui Cupa României la box, competitie care va incepe miercuri, 13 martie, la ora 16.30 si se va incheia sâmbata, atunci când sunt programate finalele. Pentru a pregati cât mai bine competitia, lotul national de seniori al României antrenat de Marian Simion a ajuns deja in Bacau. Coordonatorul tuturor loturilor nationale ale Rominiei, Relu Auras este convins ca aceasta editie a Cupei Rominiei va fi o reusita, cu atât mai mult cu cât competitia va constitui si un criteriu de selectie pentru constituirea lotului olimpic. „Privesc aceasta competitie mai putin din perspectiva antrenorului de club si mai mult din cea a coordonatorului loturilor nationale”, a explicat Relu Auras. La Cupa României, Bacaul va participa cu zece pugilisti (Rizoiu, Cioaca, Cuciureanu, Olaru, Orlando, Bujoreanu, Paraschiveanu, Ciobanu, Jitaru si Atanasoaie), alti doi, campionii nationali de tineret Turcanu si Nachedon aflindu-se pe lista de asteptare. Directorul DSJ Bacau, Radu Ababei a anuntat ca forul pe care-l conduce va acorda premii celui mai bun pugilist, celui mai spectaculos meci si celei mai bune echipe de la Cupa României.
Frumusetea dureroasa a vietii
Ziarul de astazi trebuia sa fie exclusiv unul de sarbatorire a femeilor si eram pregatiti sa le oferim o editie de celebrare a frumusetii, puterii si gingasiei ce nu paleste in fata vietii care incearca puterile. Am incercat sa pastram cât mai mult din acest aer al primaverii, insa nenorocirea prabusirii elicopterului in care au murit doi oameni si trei au fost grav raniti a intunecat bucuria. Ca ziaristi, suntem obligati sa acceptam tot ceea ce se intâmpla in jur, nu neaparat cu detasare, ci incercând sa pastram dreapta judecata si respectând suferinta. Prima veste despre cumplitul accident evoca posibilitatea mortii tuturor celor aflati la bord, ulterior am aflat ca trei tineri ofiteri au supravietuit, chiar daca au arsuri si leziuni grave. In atmosfera aproape sumbra, a fost ca o eliberarea aflarea acestei informatii luminoase, care limita, daca este posibil asa ceva, fireasca intristare. A urmat incercarea de a afla câte ceva despre cei trei, eventual fotografii cu ei. Internetul, cu al sau Facebook, a fost locul de unde am incercat sa aflam câte ceva, din dorinta de a oferi cititorilor informatii cât mai complete. Parcurgerea paginilor personale ale acestor oameni mi-a provocat mie si colegilor mei frisoane: fotografii de la nunta, cu ai lor copii, sau din excursii cu prietenii (unii pe care ii cunosteam si noi), vorbe de duh sau filme si carti care ne-au placut si noua. Din zâmbetele celor dragi, alaturi de care ei zâmbeau fara griji, a izvorât parca un puhoi rece, care ne-a blocat mintea si mâinile. Nu e drept sa se intâmple asa ceva, lor si familiilor care nu se vor mai bucura multa vreme de primavara! Mie mi-a zburat gândul la una dintre eroinele materialelor noastre sarbatoresti, o tânara sublocotenent la unitatea de parasutisti. Una dintre multele femei care dovedesc in fiecare zi ca sunt cel putin la fel de puternice ca barbatii din jur, una care isi risca si ea viata intr-o meserie ce nu-i pentru oricine. Dar care se bucura de frumusetea vietii si ii iarta durerea ce poate sa apara in orice clipa. Ei si tuturor femeilor care traiesc frumos, chiar si atunci când durerea da buzna in viata lor, le spun ca sunt un exemplu pentru mine. Le multumesc si le sunt alaturi!
ELICOPTER PRABUSIT LA BERESTI-BISTRITA
Catalin Balmus, Doru Nanescu, Petru Pricop – cei trei supravietuitori ai accidentului de elicopter
Un elicopter Puma Socat apartinând Fortelor Aeriene Române – Flotila Aeriana 95 Bacau s-a prabusit joi, 7 martie, in jurul orei 16.00, in apropierea comunei Beresti-Bistrita, din judetul Bacau, in timpul executarii unui zbor in formatie. La bord se aflau 5 persoane – un ehipaj de 3 ofiteri si subofiterii Laurentiu Chiru si Vasile Manolache, ultimii doi pierzându-si viata. Au supravietuit locotenent comandor Petru Pricop, capitan Catalin Balmus si capitan Doru Nanescu. Accidentul a fost observat de un localnic, care a sunat imediat la 112. Oamenii din sat spuneau ca s-a auzit o bubuitura puternica, dupa care au observat un nor de fum. Aparatul de zbor a cazut in câmp, la circa 2 km de zona locuibila si a luat foc in momentul impactului cu solul.
Mircea Dusa – la fata locului
La fata locului s-au deplasat imediat mai multe ambulante de la Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau si patru autospeciale de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau. Cei trei raniti au fost preluati de un elicopter miliar si au fost transportati la Bucuresti, doi la Spitalul Militar si unul la Spitalul Floreasca. Pompierii au reusit sa stinga incendiul, identificând printre mormanul de fiare si trupurile carbonizate ale celorlalti doi miliari. Zona a fost izolata iar in câmpul de cercetare nu au mai avut acces decât criminalistii si echipa de cercetare formata din specialisti de la Bucuresti si Parchetul Militar. In jurul orei 18.00, pompierii au pus in functiune o lampa cu putere mare de iluminare si au instalat un cort, semn ca cercetarile aveau sa se intinda pâna târziu in noapte. Un ceas mai târziu a ajuns la fata locului si Ministrul Apararii Nationale, Mircea Dusa, si seful Statului Major General, impreuna cu specialisti din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene care vor trebuie sa stabileasca care a fost cauza accidentului.
Cei trei supravietuitori erau specializati in misiuni de salvare. Catalin Balmus a absolvit Colegiul Militar „Stefan cel Mare” Câmpulung in 1999, Petru Pricop este absolvent al Academiei Fortelor Aeriene „Henri Coanda” din 2000, iar Doru Nanescu, nascut 22 iulie 1981, este paramedic.
Zi de doliu in unitatile militare
Conducerea MapN isi exprima profundul regret pentru tragicul eveniment produs in judetul Bacau, este alaturi de familiile militarilor cazuti la datorie si este preocupata de starea ranitilor. Ministrul Mircea Dusa a dispus constituirea unei comisii de cercetare care sa evalueze cauzele producerii evenimentului. In toate unitatile militare din tara si bazele din teatrele de operatii unde sunt militari români se vor desfasura vineri 8 martie, ceremonii militare in memoria militarilor cazuti in accidentul aviatic de la Beresti – Bistrita. (Geta Panaite, Roxana Neagu, Doina Mincu)
Maistrul militar cls. a III-a Laurentiu Chiru si plutonierul Vasile Manolache si-au pierdut viata în accidentul aviatic produs joi, 7 martie, în judetul Bacau. Maistrul militar Laurentiu Chiru, în vârsta de 33 de ani, necasatorit, avea functia de mecanic de bord. Plutonierul Vasile Manolache, în vârsta de 37 de ani, casatorit, un copil, avea functia de sanitar militar.
Comunicat MApN„Am ajuns la fata locului cu trei ambulante. Nu am gasit decât cele doua trupuri carbonizate. Ranitii au fost ridicati de un alt elicopter militar.”
Adrian Colibaba, directorul medical al Ambulantei Bacau„Am intervenit cu patru autospeciale cu apa si spuma si autospeciala de Descarcerare si eram in masura sa actionam in orice secunda. Elicopertul era in flacari, dar incendiul a fost lichidat destul de repede. In ciuda conditiilor, ne-am deplasat in timp operativ.”
gen. brigada Mihai Simionescu, inspector sef ISUJ Bacau„Din fericire, trei persoane au fost salvate. Sunt stabilizate si au decolat de la Bacau spre Bucuresti. Din pacate insa, alte doua persoane sunt decedate. Asteptam specialistii sa se pronunte asupra cauzelor. Era un zbor de instructie al Flotilei 95 Bacau, un echipaj format din cinci persoane.”
Claudiu Serban, prefect de Bacau
Flori de Bacau
Paznicul cerului
La cei doar 28 de ani ai sai, Adelina Gafita are deja o experienta profesionala de invidiat. In anul 2008 a absolvit Facultatea de Automatica si Calculatoare la Iasi, dupa care a obtinut o slujba la gigantul tehnologic IBM si a lucrat la filialele din Cehia si Franta. Cu toate ca s-a atasat foarte mult de colectivul de acolo, dorul de familie au facut-o sa se intoarca in tara, unde a depus CV-ul pentru postul de controlor de trafic aerian . De loc e din Suceava, iar dintre multe aeroporturi unde ar fi putut lucra, a ales Bacaul pentru ca a atras-o mai mult si orasul, dar si conditiile de lucru. Felul de a fi al Adelinei, deschis si relaxat, denota faptul ca stie sa echilibreze presiunea responsabilitatii de la serviciu cu activitatile ei din timpul liber. Bunaoara, este o pasionata motocliclista, iar acum conduce un motor Kawasaki VN800. Se descrie ca fiind “o fata de casa, care stie sa faca si sarmale”, dar ii si place sa calatoresca si sa descopere istoria locurilor pe care le viziteaza. In plus, ii place arta fotografica si surprinde “cam tot ce misca”, dupa cum spune. In general, in afara de pasiunile amintite, in timpul liber se relaxeaza la inot, la masaj sau in oras cu prietenii. In plus, se implica intr-o multime de actiuni de volutariat, asa cum a fost si cea de acum un an, când a dus ajutoare sinistratilor ingropati de nameti in zonele Buzau-Focsani. Si chiar daca motociclistii sunt asociati in general cu muzica rock, pe Adelina o atrage de fapt folk-ul, asa ca nu rateaza nici un concert de gen din cluburile bacauane sau din Piatra Neamt. Intr-un viitor destul de apropiat, in viata Adelinei va mai interveni un eveniment major, fiindca peste doi-trei ani vrea neaparat sa devina mamica. (Ovidiu Pauliuc)
Angelica lupta de 8 ani pentru viata fiicei sale
Nicoleta are 13 ani si este singurul pacient român inregistrat cu diagnosticul afibrinogenemie congenitala, o boala rara care s-a manifestat din clipa in care copila a venit pe lume. Mama ei, Angelica Husaru, isi aminteste momentele de groaza in care medicii spuneau ca nou-nascutul este cu probleme, ca nu i se opreste sângerarea la cordonul ombilical. Au urmat trei ani in care fiecare dintisor nou era insotit de sângerari puternice, când pentru o julitura fugeau cu ea in brate la doctor. Nici dupa ce a fost luata in evidenta la Spitalul „Sfânta Maria” din Iasi, Nicoletei nu i s-a asigurat tratamentul. Disperati ca fetita lor era un simplu numar de dosar, iar timpul trecea si se apropiau anii de scoala si, mai ales, pubertatea, când menstruatia ar fi insemnat moarte sigura, familia Husaru a decis sa lupte cu propriile-i forte pentru salvarea Nicoletei. Au dus-o in Italia, pentru analize. Cu greu au strâns 2.000 de euro pentru deplasare. Au aflat ca ii lipseste de tot fibrinogenul, o proteina plasmatica sintetizata in ficat si care intervine in coagularea sângelui. Trebuie sa faca tratament toata viata. Tratamentul lunar costa 1.000 de euro. Dupa 7 ani, in care a discutat cu toti ministrii Sanatatii, a fost data afara pe o usa si a intrat pe alta, a indurat umilinte si a varsat râuri de lacrimi, aceasta mama a reusit sa obtina in 2011 medicamentele pentru fiica ei. In 2011 s-a dat hotarâre de guvern prin care s-au alocat bani prin program national de sanatate pentru Nicoleta. Anul trecut, in noiembrie, fetita a fost operata de apendicita. Daca nu ar fi avut acel medicament, ar fi murit de septicemie, fiindca niciun medic nu ar fi avut curaj sa o opereze. „Acum avem alta suparare. S-a schimbat ministrul si s-a decis ca medicamentul copilului meu costa prea mult. Pe 28 martie am audienta la ministrul Sanatatii.” Sotii Husaru au trei fete. Cea mare a terminat Medicina, mijlocia a facut Psihologia, iar cea mica viseaza sa fie avocat. „Boala Nicoletei a determinat alegerile surorilor ei. Cea mare si-a dorit sa o vindece, mijlocia a vrut sa ne ajute sa suportam greutatile. Vom munci, in continuare, de dimneata pâna in noapte ca si Nicoleta sa-si implineasca visul”. Angelica Husaru ne-a marturisit ca a gasit putere in dragostea pentru familie, dar a luptat „si pentru toate mamele cu copii bolnavi”. (Doina Mincu)
„Nu renunt usor la provocari“
Are 23 de ani, a absolvit cursurile Universitatii „Vasile Alecsandri” din Bacau, Facultatea de Inginerie, Program de studii in ingineria produselor alimentare. Acum este inscrisa la master universitar pe „Stiinta si Ingineria produselor alimentare ecologice”. A fost bursiera in Spania si se implica activ in toate proiectele organizate de Liga Studenteasca. O fire ambitioasa prin dorinta de a invata din orice lucru câte ceva, puternica pentru ca nu renunta usor la provocari, dornica de a cunoaste noi locuri si oameni, naturala prin felul ei de a fi si prin faptul ca nu ii place sa exagereze, sensibila prin simplul fapt ca e femeie, grijulie si meticuloasa prin dorinta de a face ca totul sa fie bine, sincera cu persoanele din jurul ei, feminina. Asa se caracterizeaza Ana Georgiana Fernita, o tânara de succes, care mereu a aratat ca in viata totul este posibil, daca vrei. „Prin activitatea mea pâna in prezent consider ca ma indrept spre latura unei femei de cariera, pentru ca imi cunosc limitele si incerc sa imi conturez scopul in viata pas cu pas. A ajunge o femeie de cariera nu este intocmai usor, dar consider ca tot ce invat zi de zi va avea un rol important in ascensiunea mea”, declara. Considera ca succesul, in general, este dat de capacitatea fiecarei femei de a se adapta in situatii de criza pentru a-si atinge obiectivele. „Din punctul meu de vedere a fi o femeie de succes este un dar dobândit in urma experientelor traite. Pentru a ajunge la un nivel de implinire, femeia trebuie sa parcurga nenumarate etape, cu suisuri si coborâsuri, uneori intâmpinând bariere din simplul fapt ca emana feminitate”, mai spune.
Barbatul ideal – partener, prieten, protector
„Barbatul este un partener, un prieten sau protectorul femeii?”. „Cred ca barbatul se incadreaza in toate cele 3 categorii: este un partener in afaceri, prieten in viata de zi cu zi si protector in viata de familie”, raspunde sincer. Peste 20 de ani se vede un inginer de succes, care detine propria afacere. In plan personal, isi doreste o familie asemeni celei in care a crescut si s-a format. (Roxana Neagu)
„Fara iubire nu se poate!“
Doi baieti are Maria Handrag si pe amâdoi ii cheama Ionut. Asta nu pentru ca ar fi uitat ce nume i-a dat primului, la nastere, ci pentru ca soarta a vrut asa, ca pe unul dintre copiii parasiti, in 1994, in Maternitate sa-l creasca ea. „Ionut cel mare” are acum 29 de ani, iar „Ionut cel mic”, 19. Ultimul are parinti pe Valea Zeletinului, dar a crescut intr-un centru de plasament, uitat, respins, negat. La opt ani, i-a fost dat Mariei Handrag, care, tehnician veterinar de profesie, devenise recent asistent maternal. A fost primul copil primit in grija si ultimul, pentru ca de atunci la ea a ramas. „A fost greu?” intreb. „Tot ce a fost greu am uitat, marturiseste Maria. M-am uitat in jurnal ca sa-mi aduc aminte! Era mic, slab, agitat, tipa, se mutila, isi musca mâinile… Se purta ca o salbaticiune!” In scurt timp, baietelul a devenit fiul ei si fratele lui „Ionut cel mare”: „S-a atasat repede de el, povesteste Maria. Se ducea la gradinita dupa el, ii incalzea mâncarea, il lua in oras… Pentru el, era fratele mai mic.”
Parintii din fotografie nu exista
Au trecut anii, iar copilul agitat si speriat s-a transformat „in cel mai bun”, „cel mai frumusel”, „cel mai cuminte” din clasa. „Vorbiti cu dirigintele lui, sa va spuna el”, ne indeamna Maria. Stralucirea din ochii femeii, caldura vocii ei ma ajuta sa inteleg cum s-a intâmplat. De fapt, nu a fost „mama de profesie”, ci pur si simplu mama. Pentru un salariu care, in 2001, era extrem de mic, a acceptat un copil pe care nu-l voia nimeni. L-a iubit, i-a câstigat increderea, l-a invatat sa vorbeasca, sa scrie, sa manânce. Si sa se joace tot ea l-a invatat. „Fara iubire, nu se poate! Numai pentru salariu, nu poti sa ramâii in profesia asta”, sustine Maria. La 14 ani, când i-a facut buletinul, i-a explicat lui Ionut ca ea, cea care il creste, nu e mama lui. „Aveam copii dupa buletinul parintilor lui. Ne-am uitat la fotografiile lor si am plâns amândoi. «Nu, tu esti mama mea! Nu vreau sa am alta mama!» mi-a spus Ionut. Nu concepe, nici acum, sa plece de la noi. Simte ca aici e caminul lui!” Si chiar asa e de vreme ce toata familia l-a acceptat si l-a iubit: „A imprumutat gesturile noastre, obiceiurile noastre. Peste tot l-am luat cu noi, la plaja, la pescuit, are undita si el, l-am luat la nunti, la aniversari, in vizita la rude! A fost mereu cu noi!”
N-a fost niciodata „draga mamei“
Mai greu a fost cu vecinii, care nu prea au inteles-o pe Maria: „Erau nedumeriti. Unii ma laudau, altii ma certau ca Ionut e obraznic. Cu unul am avut un conflict mai serios. I-am spus «Ce vrei, sa-l tin legat? A plecat din locul in care era legat! Toti trebuie sa facem ceva pentru copiii astia!»” Maria are grija, acum, si de tatal ei, in vârsta de 84 de ani: „Are o semiparalizie si ne ducem saptamânal la Roman. Ii ducem mâncare gatita, ii taiem lemne, ii luam rufele la spalat”, explica femeia. Si Ionut merge la Tataia. „Eu am avut mama de-a doua, spune, ca din intâmplare, Maria. Nu mi-a lipsit nimic, am avut tot ce-mi trebuie, dar nu am avut dragoste. Nu mi-a spus, niciodata, draga mamei!” De aceea, poate, lui Ionut nu i-a lipsit iubirea: „La noi, regula era ca seara, la culcare, sa-i dau 20 de pupici. Daca nu era cuminte scadeam atâtia pupici câte greseli facuse. Ii numara si ii dadeau lacrimile!” Imi spune, la final, ca il iubeste neconditionat. Copilul violent, diagnosticat cu retard si hiperkinezie, a ajuns un tânar respectuos, vesel, doritor sa-si bucure familia si dascalii si, mai ales, a ajuns, spre deosebire de Maria, „dragul mamei”. (Silvia Patrascanu)
„Trebuie sa stii sa-ti faci ziua frumoasa”
Ziua de 8 Martie nu se opreste la poarta Penitenciarului din Bacau. Femeile custodiate aici se bucura si ele de aceasta minunata zi dedicata femeii si mamelor. Georgeta Craita are 52 de ani si de câtiva ani sarbatoreste in spatele gratiilor. A fost condamnata la 6 ani de inchisoare pentru inselaciune, iar in 2013 ar trebui sa se libereze. Isi aminteste ca atunci când era acasa, luna martie era plina de evenimente frumoase iar petrecerile incepeau in prima zi a lunii si se mai incheiau abia pe 20, când este ziua ei de nastere. „Era foarte frumos. Primeam multe buchete de flori. Prefer florile in locul unei bijuterii sau a oricarui alt cadou scump. Primii care imi aduceau erau copiii mei, dar cel mai frumos dar pe care l-am primit in martie a fost fetita mea. Ea este nascuta pe data de 15 a acestei luni. Pe 8 Martie ne intâlneam mai multe prietene, ne distram si ne bucuram de aceasta zi minunata”, povesteste Georgeta. Toate aceste momente frumoase petrecute alaturi de familie si de cei apropiati ii dau puterea sa mearga mai departe si fac ca zilele in unitatea de detentie sa treaca mult mai usor. Aici nu asteapta ca cineva sa-i faca ziua speciala. „Fiecare zi este speciala daca stii sa faci lucrurile asa cum doresti”, mai spune femeia. Pentru ca avea destul timp liber s-a apucat sa confectioneze felicitari si martisoare in tehnica quilling iar camera sa s-a transformat acum intr-un mic atelier. „Când lucrez, uit de tot. Sunt acaparata de ceea ce am de facut si astfel ziua trece mult mai repede. Am facut sute de martisoare si zeci de felicitari si tablouri. Si vineri o sa fac la fel. Asa o sa petrec 8 Martie. Cu ce imi face placere”, a mai spus ea. Dupa ce isi va ispasi pedeapsa se va intoarce la Galati, acasa, insa planurile de viitor nu sunt batute in cuie. (Geta Panaite)
O dupa-amiaza cu doamna Sanda
Un buchet de trandafiri maresal, putin alb si multe bancuri. Plus câteva imagini retro cu Daley Thompson, sportivul favorit. Si un film cu Tom Hanks. Si altul cu Julia Roberts. Totul, intre doua antrenamente la bazin. Ce sa mai fie? Bineinteles, catei, cât mai multi, pisici, pasari si, daca se poate- si ce nu se poate de 8 martie? – nicio reptila. Punem toate la un loc, le impachetam – funda rosie nu, in niciun caz, am spus ca albu-i baza- asa, acum legam si spunem frumos „La multi ani, doamna Sanda!”. O spunem impreuna cu sutele de sportivi carora Sanda Stefanescu, decanul de vârsta al natatiei bacauane, le-a pus cu drag, de-a lungul a peste cinci decenii de munca si pasiune, macar o data o data mâna pe crestet. „Asa cum imi punea si mie, mereu, mama. O mâna asezata parinteste pe crestet. Ce poate fi mai frumos?”, intreaba, cu dulceata in glas, in ajun de 8 martie, doamna Sanda. Si tot ea spune „Hai ca ne inecam in butoiul cu melancolie! Capul deasupra apei, sa trecem la bancuri! Il stiti pe ala cu…”. Nu-l stim, râdem, apoi intrebam de Adi, feciorul sau si fostul nostru coleg de breasla, plecat sa vânture marile si oceanele in cautarea unui mâine care sa fie mai bun decât ieri si alaltaieri. Si, apropo de ieri, „parca mai ieri aniversam 8 martie la club, cu Aradavoiacei, Relu Auras si garda veche” si „ca alaltaieri, adica prin ’60 si ceva luam prima mea generatie de inotatori, in frunte cu Ioan Radu, fostul campion national stabilit acum la Montreal”. Discutia curge, orele se scurg, asa cum s-au scurs in clepsidra cu amintiri toate cele cinci generatii de elevi-sportivi, „acum o am pe a sasea, gâgâlici cu vârste cuprinse intre patru si sapte ani”, mai bagam o gluma si ne luam la revedere. Intindem buchetul cu trandafiri, neaparat maresal – acum am aflat si cum se numesc – mai facem o fotografie si spunem „La multi ani!”. Si saru-mâna, doamna Sanda! (Dan Sion)
O eroina a navetei
Adina Calugaru, profesoara de limba si literatura engleza la Colegiul „Ion Borcea” Buhusi. Diriginta, angajata in varii proiecte, fan al olimpiadelor si concursurilor scolare, mereu cu ochii pe oportunitatile care vizeaza perfectionarea stiintifica si didactica, director educativ, indragostita de activitatile extracurriculare, aplaudata de elevi si parinti. Sotie, mama, navetista… Un erou al navetei… Adina are doi copii minunati: unul este in clasa a III-a, celalalt este la gradinita. Datoriile slujbei l-au determinat pe sot sa stea, uneori, si mai departe de casa. Profesoara, sotie, mama, navetista… O zi obisnuita de naveta? Desteptarea, la ora 5. Pregatirea copiilor pentru scoala/gradinita si, daca sotul nu poate, acestia trebuie condusi la aceste institutii. De regula, poate sotul… La 6,30 pleaca de-acasa, spre microbuzul de Buhusi. Iarna, mai ales, e frig, frig, frig. In microbuz, galagie, bancuri, mirosuri, povesti peste povesti. „Am capul plin de povesti; povesti de care te minunezi…” , zice profesoara. Daca, Doamne fereste, microbuzul intârzie, vin ironiile/mofturile sefului – ca doar de aceea exista seful pe lume – cu disconfortul stiut. Daca – alt daca – dupa ore nu exista vreo sedinta, daca nu exista vreo activitate extracurriculara, in cel mai fericit caz, la ora 14,30 sau 15 ajunge la Bacau. Urmeaza drumul catre gradinita, pentru preluarea copilului mai mic. Aproape de ora 17, dupa ce a mai fost ajutata si de soacra, mai ales cu preluarea de la scoala a copilului mai mare, totul intra in normal… Adica obligatii de mama, sotie, profesoara… Ore, ore, ore… Ore de pregatit lectiile pentru a doua zi, corectat teste, lucrat la proiecte, discutii specifice cu ambii copii, bucatarie, menaj, lecturi personale, lecturi pentru cel mic… Mama profesoarei, singura, are nevoie de ajutor, un bunic drag, foarte drag, a trebuit si el sa fie sprijinit. Mai sunt pe lume doctori, magazine, facturi de achitat… Ora stingerii? Of… De zece ani, acelasi algoritm al fiintarii. Noroc de sot, noroc de sprijinul soacrei. Ramâne insa ceea ce spuneam: asa arata o eroina a navetei. De ce nu se transfera in Bacau?… Zice doamna profesoara: „Sincer? Nu prea sunt locuri, iar daca vreodata se iveste ceva, fac imediat comparatie cu elevii de la Buhusi… Deocamdata, la Buhusi elevii vin inca la scoala, au bun simt, sunt respectuosi…” Ar mai fi ceva: contravaloarea lunara a navetei, vreo doua milioane de lei vechi, bani care in ultimii ani n-au intrat in conturile navetistilor, din cauza ca legislatia este mioritica. Asta doar asa, pentru ca eroismul… navetist sa aiba, pe lânga salarizarea de tip liliput, si o alta cireasa pe tort…
De 8 Martie, galantoni cum suntem, atinsi si de putina ipocrizie, le sarbatorim pe doamne, dar uitam mereu sa facem ceva, ca societate, pentru a le… vaduvi de aura de eroine ale navetei, menajului, bucatariei, leganatului s.a.m.d…. (Ion Fercu)
„Barbatii imi asculta ordinele”
Are doi ochi verzi superbi, doar 23 de ani, in zodia Scorpion, este originara din Botosani si lucreaza la unitatea de parasutisti din Bacau. Este sublocotenent. A poposit pe malurile Bistritei in 2012, in postura de proaspat absolvent al Academiei Fortelor Terestre din Sibiu. Decizia de a veni in Bacau dupa absolvire era luata din anul 2010. “Am fost aici intr-un stagiu de practica. Am participat la activitati alaturi de colegi, mi-a placut colectivul si am decis sa vin aici. Am dobândit increderea de a sari cu parasuta pliata de celalalt”, povesteste tânara. Anul trecut a obtinut brevetul de parasutist, efectuând cele cinci salturi necesare. Dar, trecutul sau militar a inceput inca de la liceul de profil pe care l-a facut la Câmpulung. „Un prieten m-a determinat sa aleg cariera de militar. Consider ca mi se potriveste aceasta meserie. Colegii compenseaza lipsa familiei, iar comandantii pe care i-am avut au devenit ca parintii”, spune sublocotenentul Cornelia Costin. Cum este pentru o tânara de 23 de ani sa lucreze intr-o unitate majoritar formata din barbati? „Consider ca sunt avantajata. Barbatii sunt mai atenti când sunt in preajma. De altfel, si in acest moment am in subordine barbati la unitate. Poate datorita functiei, poate datorita faptului ca sunt femeie, imi asculta ordinele”, mai spune „sefa”. Sublocotenentul Costin are toate sansele sa urce pe scara ierarhica repede. Este unul din avantajele acestei unitati. In 3 ani de zile de la absolvire poate trece in treapta superioara, la gradul de locotenent. Si in timp ce oamenii obisnuiti isi cauta linistea in locuri de pe pamânt, parasutistii o gasesc intre nori. „Este o liniste de neimaginat când sari. Ai intr-o prima faza emotii, te temi, dar ulterior apare o liniste de nedescris. Imi amintesc ca la primul salt m-am uitat in sus sa vad daca se deschide parasuta si apoi am putut sa admir totul in jur”, povesteste tânara care este abia la inceputul unei meserii care ii va aduce garantat satisfactii. De 8 martie, se va gândi la mama ei, careia ii multumeste ca i-a fost alaturi intotdeauna. (Andreea Gavrila)
„GAITELE“ – 4 interviuri cu marile actrite ale teatrului romanesc
Luni, 11 martie 2013, de la ora 19.00, pe scena Teatrului de Vara din Bacau, Teatrul Metropolis din Bucuresti aduce spectacolul cu piesa “Gaitele”, de Alexandru Kiritescu, in regia lui Dan Tudor.
Una dintre cele mai valoroase comedii ale dramaturgiei contemporane românesti, “Gaitele” sau “Cuibul de viespi” – cum se intitula la inceputul anilor ’30 -, un text de mare forta dramatica care degaja o energie uriasa. Un spectacol cu un enorm succes care s-a bucurat pâna acum de creatia si palmaresul unor mari actori ai scenei si filmului românesc, intr-o admirabila distributie.
O satira sociala, cum insusi autorul ei o numea, un spectacol pe care nu puteti si nu aveti voie sa-l ratati, care nu poate sa nu provoace râsul sau, cel putin, de la care nu poti iesi fara a avea un zâmbet pe buze.
In distributie: Florina Cercel, Rodica Popescu Bitanescu, Ileana Stana Ionescu, Olga Delia Mateescu etc. Scenografia: Corina Gramosteanu. Muzica: Vlaicu Golcea.
In avanpremira, publicam astazi mini-interviuri cu actritele care interpreteaza rolurile principale in acest spectacol.
Ileana Stana Ionescu – Lena
Locul nasterii: Brad, Hunedoara (14.09.1936). Zodia: Fecioara.
A debutat la Resita, apoi la Teatrul Tineretului Piatra Neamt. In prezent, actrita la Teatrul National Bucuresti. A jucat in peste 30 de filme.
– Doamna Stana, un nou rol in “Gaitele”, dupa extraordinarul rol cu Fraulein, a mai fost Zoica, iar acum Lena, intr-o companie de zile mari, in regia lui Dan Tudor. Ce rol ati mai vrea sa jucati din aceasta piesa?
– In primul rând vreau sa va spun ca noi, toti actorii din aceasta noua montare a “Gaitelor”, suntem foarte fericiti sa jucam impreuna, iar trecerea mea prin mai multe roluri mi-a dat satisfactii imense, am avut astfel prilejul sa cunosc piesa foarte bine, am invatat de la alti actori cu care am jucat, dar si de la altii care au interpretat genial aceste roluri. Dupa aceea, colaborarea cu tânarul regizor Dan Tudor a fost pentru mine o noua experienta, este un regizor plin de inspiratie, de inventivitate, este un camarad extraordinar, care ne-a pus pe fiecare la locul lui, in rolurile care ne vin ca o manusa. Eu asa simt. Sa va mai spun ca joc impreuna cu Florina Cercel, cu Rodica Popescu Bitanescu, cu Delia Mateescu, extraordinara in Fraulein. Ce as vrea sa mai joc? Tot, toate rolurile, daca as putea si ar mai fi timp.
– In tinerete ati dorit foarte mult sa deveniti jurnalista; n-a fost sa fie. Daca ati fi, care care ar fi prima intrebare pe care i-ati adresa-o artistei Ileana Stana Ionescu?
– Ce v-ati dori pe ultima parte a carierei, ce propuneri ati dori sa primiti, ce satisfactii mai doriti sa aveti?
– Raspunsul?
– As dori sa traiesc alaturi de sotul meu, acum implinim 55 de ani de casatorie, atât cât sa-l vedem pe nepotul nostru cel putin scolar. Acum este micut si traieste impreuna cu parintii, in America. Ca propuneri? Sunt foarte fericita când joc, este vital pentru mine. Nu ma pot inchipui in afara scenei.
– Aveti, ca orice mare actor, un public al dumneavoastra. S-a schimbat, a evoluat, va urmeaza? Multi actori tineri mai ales acuza publicul ca nu-i inteleg, ca teatrul s-a schimbat, nu mai jucam toata ziua Caragiale.
– Nu pot sa fac aceasta declaratie, nu ma pot pronunta, eu sunt multumita de publicul pe care l-am intâlnit in ultima perioada a existentei mele, chiar daca aceasta perioada nu este tocmai propice pentru cultura, eu insa sunt optimisa si sper ca toate se vor corecta si lucrurile vor reveni cel putin la normal. Pentru ca doresc, repet, ca pe ultima parte a existentei mele pe acest pamânt, cel putin profesional, sa fie la fel cu ce a insemnat inceputul meu ca artist, cu ce a insemnat intreaga noastra activitate. Vreau sa va marturisesc cu sinceritate ca cea mai mare rasplata pentru un actor este cea care vine de la public. Nu exista teatru fara public.
– Intr-un interviu spuneati ca in teatru trebuie sa intri ca intr-o catedrala. Mai avem catedrale, doamna Stana?
– Domnule draga, generatia mea incearca sa pastreze si sa paseasca cu piosenie pe treptele Catedralei care inseamna Teatrul românesc, si eu scriu teatru cu “T”. Eu am acum marea satisfactie ca joc in trei piese ale dramaturgiei universale, poate este surprinzator pentru dumneavoastra, este vorba de “Gaitele”, “Titanic Vals” si “Idolul si Ion Anapoda”. Socotesc ca este o rasplata a unei stele norocoase, de aceea eu pasesc in fiecare zi in teatru ca intr-o catedrala.
– Cu ce rezista un actor, cu talent, cu pasiune, cu pregatire permanenta?
– Cu toate, domnule. Pregatirea permanenta este o chestiune de care nu te poti debarasa, trebuie sa te pregatesti pentru rolurile pe care le joci, pentru rolurile pe care le pregatesti si, de ce nu, si pentru cele pe care ai vrea sa le joci. Trebuie sa cercetezi tot ce te inconjoara, sa studiezi personajele pe care le interpretezi, personajele colegilor de pe scena, tot ce s-a scris despre rolul tau. Este vorba de o permaneneta cautare, cautare si o sa ai surpriza ca vei avea parte de …surprize permanent. Inveti de la cine nu te astepti si când nu te astepti.
– Pe 11 martie, in Bacau, ce le spunem spectatorilor?
– In primul rând ca sunt fericita sa vin in Bacau, eu am jucat multi ani la Teatrul din Piatra Neamt, cunosc zona, am jucat de multe ori acolo, de aceea cred ca ne vom intâlni cu aceeasi bucurie, cu aceeasi satisfactie pe care am avut-o intotdeauna alaturi de dumneavoastra.
Florina Cercel – Aneta, sefa clanului Duduleanu
Nascuta la 28 ianuarie 1943, in Piatra Neamt. Zodia: Varsator. Studii la Liceul “Mihai Eminescu” din Botosani. Facultate: UNATC, clasa prof. Jules Cazaban, Cornel Todea, Victor Moldovan. Peste 100 de roluri în 40 de ani de teatru, film TV si radio.
– Doamna Florina, in “Gaitele”, sunteti Aneta, sefa clanului Duduleanu…
– Da, da, “Gaitele” este un spectacol extraordinar de frumos, de placut, cred ca majoritatea publicului cunoaste aceasta capodopera, textul acestei piese a dramaturgiei interbelice, care este de o valoare uriasa in dramaturgia româneasca, dovada ca au fost si sunt puse in scena si alte spectacole, cu distributii extraordinare. Pentru mine a fost o adevarata piatra de incecare, Aneta reprezinta chiar un mare rol, iti da posibilitatea unei mari creatii, mi-a placut foarte mult ideea regizorului Dan Tudor.
– Toate actritele din rolurile principale au mai jucat in “Gaitele”, dumneavoastra ati mai jucat?
– Sigur ca da, am jucat zece ani Vanda la Teatrul National din Bucuresti, in distributie cu Draga Olteanu Matei, Raluca Zamfirescu, Coca Andronescu, Dinica si Moraru, Florin Piersic, o distributie de zile mari, actori si oameni extraordinari ai teatrului românesc. Mi-era cunoscut textul, partitura, numai ca de data aceasta, impreuna cu regizorul Dan Tudor, am gasit o cheie a universalitatii acestui text. Chiar daca actiunea se desfasoara intr-un oras din Oltenia, chiar daca sunt accente oltenesti in exprimarea noastra, decorul, costumele duc catre o deschidere mult mai mare, conflictul din aceasta piesa il poti gasi in România, dar si in Franta sau Anglia. Deci, asta a fost miza spectacolului, aducerea lui in contemporaneitate, in prezent.
– Nascuta la Piatra Neamt, debut la Galati, multi ani la Timisoara, apoi la Teatrul National din Bucuresti. O viata pe scena, o viata frumoasa, insa presarata si cu destule dureri. Care au fost resorturile care v-au impins mereu inainte, sa o luati de la capat?
– In primul rând pasiunea pentru profesie, cu adevarat a fost punctul de sprijin al vietii mele. Pentru ca aceasta profesie este un har, un dar si, din fericire pentru mine, am avut sansa sa le desavârsesc cu fiecare rol, cu fiecare aparitie pe scena, pe micul ecran si pe marele ecran.
– Scena, film, radio, televiziune, eu am crescut cu teatrul radiofonic, lasam joaca, chiar si cartea, si ma lipeam de radio. Atunci l-am auzit pe George Calboreanu, pe Ion Lucian, Toma Caragiu, Florina Cercel, Draga Olteanu Matei, Moraru, Dem Radulescu, Rebengiuc si multi altii. Ce se intâmpla astazi cu Teatrul radiofonic, chiar si cu teatrul TV?
– Vedeti, si noua ne pare foarte rau ca aparitia noastra pe aceste canale este foarte rara si cerem cu insistenta revenirea la aceste genuri, teatrul radiofonic si teatrul tv. Cei de acolo se plâng de lipsa de bani si au si o oarecare spaima ca nu ar face audienta, lucru contrazis de multe exemple. De la ora unu noaptea, am inteles ca pe un post de radio se transmit piese de teatru, cu o audienta teribila, iar la Televiziune, de câte ori se reiau unele spectacole din arhiva de aur , este o adevarata sarbatoare in casele românilor. Nu inteleg ce-i opreste pe conducatorii acestor institutii sa cuprinda in programe acest gen de spectacol, iar eu nu cred ca este vorba numai de bani…
– Bacaul are un teatru, are spectatori fideli, cunoscatori ai fenomenului…
– Am fost in Bacau la un festival, unul de monoloage, a fost un spectacol minunat si am avut parte de un public desavârsit. Eu când va spun ca publicul ar trebui sa fie mai riguros, ma refer la tineri, la faptul ca ei ar tebui sa simta mai puternic nevoia de educatie prin teatru si prin film. Eu sunt optimista, sper ca vom intra in normalitate. Bacauanilor le doresc sanatate, calm, echilibru si ii invit cu toata dragostea la un spectacol minunat, pentru 2 ore si jumatate de destindere, sa vada actori de marca ai teratrului românesc, intr-o piesa exceptionala.
Rodica Popescu Bitanescu – Zoica
Locul nasterii: Rasuceni, Ilfov (5 august 1938). Zodia: Leu. Actrita a Teatrului National Bucuresti.
– Spuneati cu ceva timp in urma, la un spectacol cu “Gaitele” in Iasi, ca actuala montare are cea mai buna distributie, o mare distributie, ca este un spectacol foarte bun. Va rog sa argumentati, având in vedere ca toti marii actori ai teatrului românesc au jucat in “Gaitele”.
– Noua montare aduce nou in primul rând distributia, o noua distributie pe acelas text genial al lui Kiritescu, o distributie extraordinara, in care colegele mele Ileana Stana Ionescu, Florina Cercel si Olga Delia Mateescu fac niste creatii extraordinare, alaturi de actori tineri, extraordinari in aceasta montare. Majoritatea sunt din Teatrul National. O distributie excelenta, un spectacol foarte bun.
– Acest spectacol este unul si de rezistenta, de mare efort, doua ore si jumatate intr-un spectacol frenetic, treceri de la un registru comic, la unul tragic sau dramatic. Cum va simtiti dupa spectacol?
– Eu sunt obisnuita sa rezist la foarte multe spectacole, sunt obisnuita sa joc doua-trei spectacole la rând, repetitii, emisiuni la televiziune, alte activitati obstesti, relatia cu presa, am permanent de lucru si ma simt foarte bine. Sunt de asemenea obisnuita sa joc si in piesele mele pe care le-am scris, comediile mele, unde tot eu aranjez si decorurile inainte, ma ocup si de lumini, unde ma cert cu colegii si apoi facem spectacolul. Eu personal am o rezistenta foarte mare, am un trecut si o experienta extraordinara in sensul acesta. Joc in comediile mele, toate spectacolele se joaca cu casa inchisa. Comediile mele sunt niste comedii triste, paradoxal, fata de caracterul meu, de aceea lumea râde, lumea râde intotdeauna la necazul altuia. Stiti cele trei piese ale mele care se joaca cu usile inchise: Trei femei de tranzitie, Inca-i bine si comedia romantica Viata de cimitir. Sunt niste povesti adevarate.
– Indraznesc o ultima intrebare: care este secretul longevitatii unui actor?
– Habar nu am! Habar n-am. Cred ca la mine este munca si permanenta legatura cu publicul, eu pentru public joc si pentru faptul ca m-a validat pe mine ca dramaturg. Este foarte important pentru mine ca lumea vine la spectacolele in care joc, ei ma iubesc si eu ii iubesc. Asta ma obliga mult si ma tine tânara. Asta imi doresc si in Bacau, sa vina spectatorii la un spectacol frumos, le garanteaza Rodica Popescu Bitanescu.
Olga Delia Mateescu – Fraulein
Nascuta la 6 noiembrie 1949, in Bistrita Nasaud. A studial la Facultatea de Filologie, Sectia Limbi romanice si clasice (1968-1969). În aceeasi perioada începe activitatea la Teatrul studentesc „Podul” I.A.T.C. (1969-1973). Doctorat în Istoria Teatrului (1999).
– In distributia lui Dan Tudor ati primit rolul Fraulein, un rol extrem de greu, de complicat. Ati invatat germana?
– (Râde, râde cu vocea ei de regina) Am studiat pentru rol, a trebuit sa studiez foarte multe dintre cele ce mi se intâmpla, am ajuns sa-mi placa foarte mult gerrmana, chiar ma gândesc sa invat. De altfel, toti actorii au trebuit sa invete “partitura lui Dan Tudor”, care aduce o anume adâncire a textului, in sensul unei intelegeri contemporane, care nu chinuie sub nicio forma intentiile dramei, intentiile dramaturgice, ba, din contra, toate ideile pe care le-a avut regizorul au fost foarte greu de inteles pentru ca erau simple, erau simple si cu o mare adâncime, repet, in sensul intelegerii piesei. Ti se parea ca nu trebuie sa faci aproape nimic pentru a scoate din frumusetea unui mare text din literatura dramatica româneasca, cu adevarat o comoara, un spectacol contemporan. Asta aduce nou, un anume fel de a plonja in adâncime, iar in ceea ce priveste personajul meu este vorba de o armonizare a propriei viziuni cu aceea a regizorului.
– In “Gaitele”, cu multi ani in urma, a jucat si mama dumneavoastra.
– Da, a jucat Vanda mai multi ani. Mama a fost actrita a Teatrului din Bacau, de aceea mi-e foarte drag teatrul din Bacau, acolo am cazut pentru prima oara de pe scara care iese in stânga scenei, catre sala. Ca o curiozitate, si acum este rupta aceea treapta, am vazut recent. Mama juca nu stiu ce spectacol si am tipat atât de tare ca toti actorii s-au oprit. Asa m-am produs din punct de vedere actoricesc in Bacau. Am multe amintiri din vremea aceea. In Bacau am jucat mult in turneu, acolo am jucat pe când se facea Gala monologului dramatic. Bacaul este un oras care mi-a ramas aproape de inima.
– Ce rol n-ati jucat si ati vrea sa-l jucati?
– Doamne, pai daca ar fi sa spun, sunt atâtea roluri pe care am vrut sa le joc, daca ma gândesc doar la Shakespeare, Cehov, ar trebui sa mai traiesc vreo 500 de ani, poate chiar mai mult, ca sa joc tot ce mi-am dorit si imi doresc.
– Dupa o mare cariera de succes pe scena, dupa o viata in teatru, care sunt satisfatiile, multumirile unui actor aplaudat, adulat, intrat in galeria marilor actori români?
– Nu m-am gândit niciodata la satisfactii, insa in momentul in care sunt pe scena, este, pentru mine, cea mai mare fericire, ma intareste psihic si fizic, imi da energia de care am nevoie in fiecare zi. Scena, colegii, luminile, spectatorii, aplauzele, florile, un Bravo! din sala sunt cele mai mari bucurii ale unui artist.
Trandafirul spune „Te iubesc” la Lady Blue
Ziua de 8 Martie ar trebui sa insemne poezie, emotie, cuvinte de iubire, dovezi de recunostinta… Sa alegi un dar care sa o uimeasca si sa-l insotesti de vorbe mestesugite, nemaiauzite, inventate numai pentru Ea, nu e deloc usor. Un buchet de trandafiri poate face, insa, misiunea mai usoara. Iar barbatii stiu asta si trec pragul florariei „Lady Blue”. Ei, aici, alta dilema: Ce sa alegi? Cum deschizi usa, te inunda un fluviu de miresme si culori. Zambile liliachii, frezii albe si galbene, lalele albe si crete, trandafiri de portelan, cu inima roz si mantia ca untul, toate stau in jurul tau, risipindu-si frumusetea cu trufie. Prietenii, sotii si colegii cauta flori, de Ziua Femeii, dar nu orice: „De obicei e aglomerat, dar azi ne-au luat cu asalt. Toti vor «Sa fie altceva»”, «Sa fie unicat», «Sa fie un buchet deosebit», iar noi ii ajutam sa aleaga”, imi explica una dintre vânzatoare. Iar aici, la Lady Blue, pot gasi „ceva deosebit”. Sunt flori de sezon, in vase uriase, dar si flori rare, nepretuite, aduse de la mari departari. Crini regali, ametindu-te cu parfumul lor, si garoafe distante, plesnind de sanatate. Cosulete delicate, lucrate din pai, in care s-au cuibarit azalaee, cilindri de clestar care apara pretentioasele orhidee, dar si aranjamente cu dalii, trandafiri si un fir de floarea-miresei. Cele mai admirate sunt casetele aurii, cu trandafiri drept „bijuterii”. Cea mai eleganta si mai scumpa e Amaryllis, insa „o data pe an e Ziua Femeii”, spun barbatii, mândri de stradania si generozitatea lor. „Voi cumpara flori pentru sotie, in primul rând, dar si pentru colege. Pentru sotie voi lua o orhidee pentru ca merita”, marturiseste Costica Mazilu. Alexandru Balint cauta flori pentru fetele de la „Actiunea Catolica”, dar nu s-a decis ce anume. Ionica Cosa ia flori „pentru prietena mea si pentru mama mea. Atâta vreme cât iubesti pe cineva daruiesti. Nu daruiesti, nu primesti nimic.” Au intrat, au vazut, au ales. Misiune indeplinita: au cumparat un buchet de trandafiri si, astazi, trandafirii vor spune „Te iubesc” in locul lor.
Impartial de Bacau a crescut „mare”
Singurul saptamânal de pe piata media bacauana a implinit 100 de editii. In cei doi ani de activitate, Impartial de Bacau le-a oferit bacauanilor informatii interesante despre viata comunitatii si mersul politic al urbei. “Am tinut sa aniversam doi ani de existenta si implinirea celor o suta de editii care au vazut lumina tiparului. Marcam si o schimbare de identitate vizuala, pentru ca am considerat ca este momentul sa imbracam straie noi. In acelasi timp, nu vom uita dezideratul cu care am pornit la drum «sunt, gândesc, ramân impartial»“, a declarat directorul general al saptamânalului, Ovidiu Drug. Cei care conduc frâiele acestei publicatii isi doresc multi ani de activitate, dar “aceasta tine de cei care ne citesc, ne urmaresc si puterea pe care o vom da acestei publicatii. Cei doi ani reprezinta un punct de cotitura si suntem mândri de faptul ca am ajuns la aceasta aniversare”, a mai spus Drug. Evenimentul a fost sarbatorit la un restaurant din Bacau. Printre invitati s-au numarat directori de institutii, oameni politici, colaboratori si bineinteles cei care contribuie la editarea ziarului.
Penitenciarul Spital Târgu-Ocna are in sfârsit o conducere stabila
Dupa o lunga perioada in care conducerea Penitenciarului Spital Târgu Ocna a fost asigurata prin numiri repetate de la nivelul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, noul director este instalat cu drepturi depline. Anca Denis Olar este noul director al Penitenciarului Spital Târgu Ocna, aceasta obtinând avizul pozitiv de ocupare a postului in urma sustinerii concursului pentru functiile vacante de directori de penitenciare, organizat la nivelul Ministerului Justitiei, la sfârsitul anul 2012. „Cu o experienta indelungata, dobândita in Penitenciarul Spital Târgu Ocna dar si in Directia Medicala din Administratia Nationala a Penitenciarelor, comisar sef de penitenciare, doctor Anca Denis Olar este specialista in epidemiologie, ani de zile având ca sarcina principala sa indrume, sa coordoneze si sa verifice ca penitenciarele arondate sa corespunda normelor epidemiologice, conform standardelor in domeniu, impuse de legislatia actuala”, a declarat Gabriel Vraciu, noul purtator de cuvânt al institutiei.
Mai putini asigurati facultativ, la pensia publica
Numarul persoanelor asigurate facultativ in sistemul public de pensii, in baza unui contract, a scazut in anul 2012. Daca la finele anului 2011, la Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau erau inregistrate 3.579 contracte de asigurare, la 31 decembrie 2012 s-a ajuns la 3.023. Toti titularii de contract nu sunt obligati prin lege sa se asigure in sistemul public de pensii. Ei contribuie voluntar la bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru a avea o pensie din acest sistem. In categoria celor pe care legea nu-i obliga sa se asigure, dar le da aceasta posibilitate, daca ei vor, intra avocatii, personalul clerical si cel asimilat cultelor recunoscute, neintegrate sistemului public de pensii, precum si orice persoana care doreste sa isi completeze venitul asigurat. Toti acestia pot sa incheie contract de asigurare direct cu CJP. Venitul lunar pentru care vor achita contributia la pensia publica nu va fi mai mic decât 35 la suta din câstigul salarial mediu brut pe economie si nici mai mare de 5 ori valoarea acestuia. Incepând cu 25 februarie 2013, nivelul minim al venitului lunar asigurat prin contract este de 778 lei iar cel maxim, de 11.115 lei. Asadar, persoanele care incheie contract cu CJP, se pot asigura pentru o suma cuprinsa intre 778 lei si 11.115 lei. Raportat la suma asigurata, ele vor achita lunar din aceasta 31,3 la suta. Deci, cel care se asigura pentru 778 lei va da lunar 243 lei. Plata contributiei se face pâna in data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza contributia.
Eurodeputatul Minodora Cliveti si-a deschis birou in Bacau
Minodora Cliveti este foarte activa in ultima vreme. Ultimele vesti care au venit de la ea se refera la conferinta pe tema implementarii Directivei privind detasarea lucratorilor, organizata de Grupul Socialistilor si Democratilor din PE, impreuna cu sindicatele de la nivel european si societatea civila. In cadrul conferintei au luat cuvântul Andreas Lill, director general al Federatiei Europene Cleaning Industries, Harald Wiedenhofer, secretar general al Federatiei Europene a Sindicatelor din Agricultura si Turism, si Philippe Vanden Broeck, consilier general la Belgian Social Control. „Interpretarea actuala a directivei privind detasarea lucratorilor nu indeplineste obiectivele legiuitorului comunitar de a asigura un climat de concurenta loiala, nici nu garanteaza respectarea drepturilor lucratorilor si mai mult submineaza drepturile sociale fundamentale”, a declarat Minodora Cliveti. E necesar sa se aplice Directiva pentru a lupta impotriva dumping-ului social si a concurentei neloiale privind salariile si conditiile de munca ale lucratorilor de catre prestatorii de servicii din tara gazda. Eurodeputatul mai arata ca „punerea in aplicare a Directivei nu are in vedere protectionismul”, ci protectia lucratorilor detasati, indiferent daca acestia sunt din România, Spania sau Germania. O alta veste pe care cetatenii o primesc de la Minodora Cliveti este ca a infiintat un birou parlamentar in Bacau, care va fi deschis de luni pâna vineri, intre orele 9 si 17, iar sâmbata, intre 10 si 12. Biroul functioneaza in cladirea SIF Moldova, in care se afla si sediul PSD Bacau.
Un strop de bucurie pentru „bunicutele“ de la Caminul de batrâni
Inceputul primaverii a deschis nu numai petalele gingase ale ghioceilor, ci si inimile curate ale copiilor din grupa mare A – „Harnicutii“ – de la Gradinita Nr. 23, structura a Scolii „Miron Costin“ din Bacau. Harnici cum sunt, ei au dorit sa daruiasca nu doar bucurie si zâmbete, ci si urari pline de afectiune „bunicutelor“ de la Caminul pentru persoane vârstnice Bacau. Astfel, joi, 7 martie, „inarmati“ cu martisoare si buna-dispozitie, prichindeii, insotiti de educatoarele Elena Stoian si Zenovia Savastin, precum si de câtiva parinti, au poposit pret de un ceas la Caminul de batrâni, unde au sustinut un program artistic dedicat zilei de 8 Martie, din care n-au lipsit versuri, cântece, dansuri moderne dar si o sceneta sugestiva despre Mama. Compania vesela a micutilor le-a emotionat profund si totodata le-a inseninat ziua persoanelor in vârsta din camin.
Meditatii gratuite pentru examenul de Bacalaureat
Ajutor pentru viitorii studenti. Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau organizeaza cursuri gratuite pentru elevii de clasa a XII-a in vederea promovarii examenului de Bacalaureat 2013, in fiecare sâmbata, la disciplina Matematica, si in fiecare zi de duminica, la disciplina Limba si literatura româna. Pentru ambele obiecte de studiu, intâlnirea intre elevi si profesori este de la ora 09.00 pâna la 13.00. Cursurile incep pe 9 martie si se vor finaliza pe 30 iunie, atunci când sunt organizate primele probele scrise ale examenului de bacalaureat.
Director medical nou la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau
Directorul medical al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, dr. Valerica Ciobanu, a renuntat la functie, desi mandatul sau urma sa se incheie abia la sfârstul acestui an. Intr-o conferinta de presa, dr. Ciobanu a tinut sa precizeze ca a luat aceasta decizie strict din motive personale si a multumit managerului Dan Stoica si colegilor pentru sprijinul acordat in perioada in care a ocupat functia de director medical. Pâna la organizarea concursului, functia de director medical va fi ocupata de dr. Aurelia Taga, care a condus Spitalul de Pediatrie Bacau oâna in martie 2011, când acesta a devenit sectie a Spitalului Judetean de Urgenta.
Primavara olimpicilor la Ateneu
22 de elevi de la Colegiul National de Arta „George Apostu” sunt calificati pentru a participa la Olimpiada Nationala de profil. Concursul de interpretare instrumentala, vocala, coregrafica si studii teoretice ca acea loc la mijlocul lunii aprilie, la Arad. Publicul bacauan i-a putut vedea in seara de 6 martie, la sala Ateneu, pe cei 22 de concurenti bacauani, care au oferit un spectacol inedit intr-un concert intitulat „Primavara Olimpicilor”. Fiecare a sustinut piesa din competitie, fie la balet, fie pe muzica instrumentala, la nai, oboi, violoncel, chitara, vioara, clarinet sau pian. Detalii de la acest spectacol si declaratii de la o parte din concurenti, la Stirile TV Bacau si in cotidianul Desteptarea.
„Gala premiilor de excelenta“ pentru asistentii medicali
Pentru ziua de 8 Martie, conducerea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România (OAMMR), Filiala Bacau, pregateste un eveniment deosebit, menit sa le recunoasca meritele celor mai buni profesionisti, membri ai acestei organizatii. In premiera, de Ziua Femeii, din acest an, asociatia profesionala amintita va organiza „Gala premiilor de excelenta”, editia 2013, in cadrul careia vor fi premiati cei mai merituosi asistenti medicali din judet. In cadrul evenimentului vor fi acordate 5 premii. Trei vor ajumge la cel mai bun asistent medical din spitale si ambulatorii de specialitate, din medicina primara, precum si din centrele de asistenta sociala (ingrijirile paliative). Alte doua premii, speciale, vor fi decernate pentru responsabilitate si vechime in activitate, respectiv, pentru intreaga cariera. Gala va avea loc in data de 8 Martie, in sala Ateneu, si va incepe la ora 16.00. Prezenta in sala va fi permisa pe baza invitatiei. Asistentii medicali care vor sa participe la eveniment trebuie sa se inscrie la Filiala Bacau a OAMMR (telefon 0234518720, email:oammr_bacau@yahoo.com).
Invitat de onoare la acest eveniment deosebit va fi dr. Cristian Andrei, specialist in psihiatrie pediatrica si psiholog, cunoscut datorita emisiunilor sale de televiziune in specialitatea pe care o are.
Un dar de 8 Martie de la Ansamblul „Busuiocul”
Ansamblul Folcloric „Busuiocul”, in parteneriat cu Teatrul Municipal „Bacovia”, ii invita pe bacauani la un eveniment artistic, „vestitor al primaverii” si dedicat Zilei Internationale a Femeii. Spectacolul „Sub cer cu cântece si flori” va avea loc vineri, incepând de la ora 16, in sala Teatrului Municipal „Bacovia”. Isi vor da concursul Ansamblul Folcloric „Busuiocul”, coordonat de directorul Petre Vlase, clasa de balet a Colegiului de Arta „George Apostu”, cu o coregrafie apartinând Simonei Baicu, Ansamblul coregrafic „Fiesta” coordonat de prof. Liliana Samoila, solistii vocali Doina Lungoci Boana, Georgiana Paduraru, Ana Maria Rebegea, Bianca Timpu, Monica Bejenaru, Silvia Juverdeanu, Tamara Ancutei, Gabriela Comanici si solistii instrumentali Costel Gogan (caval, fluier) si Costel Babasa (vioara). Vor sustine un recital pr. Vasile Busuioc si pr. Ionut Avram. Pe scena vor urca, de asemenea, actorii Dana Vrânceanu si Bogdan Matei.
Rate de 1,2 milioane de lei pentru aparatura medicala
Spitalul Judetean de Urgenta Bacau plateste rate pentru 10 aparate achizitionate in cursul anului 2011. Anul trecut, unitatea sanitara a cheltuit 1,2 milioane de lei pentru aceste rate. Printre aparatele achizitionate se numara un aparat pentru litiaza biliara, ratele in cazul acestuia fiind cele mai costisitoare: 287.000 lei pe 12 luni. Pentru sistemul de videoendoscopie digestica s-au platit 248.000 de lei. Plata ratelor s-a asigurat numai din veniturile proprii ale spitalului.
