Acasă Blog Pagina 3847

Germania, noua campioană mondială, după 1-0 în finala cu Argentina

Germania a câștigat Cupa Mondială la fotbal din Brazilia, duminică, pe stadionul ”Maracana” din Rio de Janeiro, după ce a învins Argentina în finală, cu scorul de 1-0 (0-0, 0-0), după prelungiri.

Golul victoriei echipei Germaniei a fost marcat de Mario Goetze (113).

Germania a cucerit al patrulea său titlu mondial, după cele din 1954 (3-2 cu Ungaria), 1974 (2-1 cu Olanda) și 1990 (1-0 cu Argentina).

Germania, care a făcut un joc pozitiv, a dominat, și-a creat ocazii, a cucerit al patrulea său titlu mondial, după cele din 1954 (3-2 cu Ungaria), 1974 (2-1 cu Olanda) și 1990 (1-0 cu Argentina). Este a doua finală câștigată de Nationalmannschaft în fața Argentinei, după 2-3 în 1986 în Mexic și 1-0 în 1990 în Italia.

Argentina rămâne cu cele două titluri mondiale (1978, 1986), având și trei finale pierdute: 2-4 cu Uruguay, în 1930, 0-1 cu Germania în 1990 și 0-1 cu Germania în 2014.

Germania, care l-a pierdut pe Khedira la încălzire, a început la cârma jocului, cu o posesie prelungită, în timp ce Argentina a rămas în expectativă, cu o apărare solidă și încercări ofensive pe contre.

Sud-americanii au avut prima oportunitate în min. 4, când Higuain a tras un șut prin fața porții din unghi. Echipa ”albiceleste” a avut o ocazie uriașă în min. 21, când Kroos, neatent, a trimis o minge cu capul spre propria poartă, Higuain a rămas singur cu Neuer, dar a șutat pe lângă.

Nationalmannschaft și-a continuat imperturbabilă jocul de pase, cu o posesie categorică, însă a suferit o nouă pierdere, mijlocașul Kramer (înlocuitorul lui Khedira, n. red.) fiind înlocuit din cauza unei accidentări. Noul intrat Schuerrle (37) a fost eroul unei faze foarte periculoase, cu un șut respins greu de Romero, dar s-a dictat ofsaid pentru faptul că Oezil era pe traiectorie.

Messi s-a remarcat în min. 40, când a creat pericol în careul german, dar Boateng a reușit să respingă din fața porții. Până la pauză echipa lui Loew a mai avut două ocazii bune de gol, dar Kroos a tras slab de la 17 metri, fără probleme pentru Romero, iar Hoewedes (45+1) a trimis mingea cu capul în bară, la un corner.

La reluare, Messi a fost angajat excelent de Perez (47), dar a tras milimetric pe lângă poartă din poziție de finalizare. Apoi, cele două echipe nu au mai reușit să își creeze situații periculoase o bună perioadă de timp. Germania, care a menținut o posesie superioară, a avut o acțiune promițătoare, dar Schuerrle a făcut o preluare prea lungă și balonul a ajuns la Romero (71). Nationalmannschaft a mai irosit o ocazie bună, prin Kroos (82), care a trimis de la 17 metri cu latul alături de poartă.

Germania a început în forță prelungirile și a fost foarte aproape de gol, prin Schuerrle (91), dar Romero a apărat. Palacio a ratat o ocazie uriașă de tranșat disputa, singur cu Neuer, pe care a încercat să îl lobeze (97).

Echipa Germaniei a dat lovitura în minutul 113, când Schuerrle a centrat de pe partea stângă, noul-intrat Goetze, scăpat din marcaj, a preluat pe piept și a trimis în poartă: 1-0. Până la finalul meciului, Argentina și-a mai creat o singură ocazie, prin Messi, dar starul Barcelonei a trimis cu capul peste poartă (118).

Germania a câștigat pe merit, fiind cea mai constantă echipă a competiției, după ce a învins Portugalia (4-0), a remizat cu Ghana (2-2) și a întrecut echipa SUA (1-0) în grupă, a dispus de Algeria cu 2-1, după prelungiri, în optimile de finală, s-a impus cu 1-0 în fața Franței în sferturi, iar în semifinale a zdrobit Brazilia cu 7-1, pentru ca în finală să treacă de Argentina.

Messi, care multă lume se aștepta să fie motorul Argentinei și vedeta Mondialului, a fost discret și în acest meci.

Germania — Argentina 1-0 (0-0, 0-0), după prelungiri

A marcat: Mario Goetze (113).

Rio de Janeiro, stadion ”Maracana”: 74.738 spectatori

Cupa Mondială 2014 — finala

Au evoluat echipele:

Germania: 1. Manuel Neuer — 16. Philipp Lahm (căpitan), 20. Jerome Boateng, 5. Mats Hummels, 4. Benedikt Hoewedes — 23. Christoph Kramer (9. Andre Schuerrle, 31), 7. Bastian Schweinsteiger — 13. Thomas Mueller, 18. Toni Kroos, 8. Mesut Oezil (17. Per Mertesacker, 120) — 11. Miroslav Klose (19. Mario Goetze, 88). Selecționer: Joachim Loew.

Rezerve neutilizate: 12. Ron-Robert Zieler, 22. Roman Weidenfeller — 2. Kevin Grosskreutz, 3. Matthias Ginter, 10. Lukas Podolski, 14. Julian Draxler, 15. Erik Durm, 6. Sami Khedira.

Argentina: 1. Sergio Romero — 4. Pablo Zabaleta, 15. Martin Demichelis, 2. Ezequiel Garay, 16. Marcos Rojo — 8. Enzo Perez (5. Fernando Gago, 86), 14. Javier Mascherano, 6. Lucas Biglia, 22. Ezequiel Lavezzi (20. Sergio Aguero, 46) — 10. Lionel Messi (căpitan), 9. Gonzalo Higuain (18. Rodrigo Palacio, 78). Selecționer: Alejandro Sabella.

Rezerve neutilizate: 12. Agustin Orion, 21. Mariano Andujar — 3. Hugo Campagnaro, 7. Angel Di Maria, 11. Maxi Rodriguez, 13. Augusto Fernandez, 17. Frederico Fernandez, 19. Ricky Alvarez, 23. Jose Basanta.

Arbitru: Nicola Rizzoli; arbitri asistenți: Renato Faverani, Andrea Stefani (toți din Italia); arbitru de rezervă: Carlos Vera (Ecuador)

Cartonașe galbene: Schweinsteiger (29), Hoewedes (34), Mascherano (64), Aguero (65).

AGERPRES

p1 15 07

    p1

    Radu Ababei si Iulian Stoican vor fi viceprimari

      Consilierii bacauani se intâlnesc luni, la ora 11, la Centrul de Afaceri intr-o sedinta extraordinara pentru a decide care dintre ei va fi alaturi de Vasile Tescaru, in efortul acestuia de a conduce Primaria Bacau.

      Situatia administratiei bacauane s-a complicat in ultimele doua luni: viceprimarul Mihai Sustac a demisionat din functie, primarul Romeo Stavarache a fost arestat, iar viceprimarul Vasile Tescaru a preluat si competentele primarului. Era clar ca nu poate indeplini singur atributiile a trei posturi. Prin urmare, liderii PNL Bacau, partid care are majoritate in Consiliul Local (CL), au strâns rândurile si au analizat variantele.

      Asa cum anuntam vineri, cei interesati sa ocupe functia de viceprimar erau Ilie Birzu, Iulian Stoican si Neculai Nechita. Intre timp, a mai aparut o propunere: Radu Ababei. In week-end, vicepresedintii PNL Bacau s-au intâlnit si au decis cine va prelua frâiele administratiei muncipale, alaturi de Vasile Tescaru, care este, temporar, primar al Bacaului.

      Toti patru au primit functii

      Conform deciziei Biroului judetean al PNL, postul lasat vacant de Mihai Sustac va fi ocupat de prof. Radu Ababei, care a fost inspector scolar general si secretar de stat in Ministerul Educatiei, un liberal curat, cu o buna imagine, iar Iulian Stoican va fi viceprimar cu delegatie in locul lui Vasile Tescaru, atributiile sale fiind de natura tehnica (lucrari de investitii, intretinere etc.).

      Si ceilalti doi candidati vor avea raspunderi: Neculai Nechita a fost ales vicepresedinte al organizatiei judetene, in locul deputatului Nicu Marcu, plecat in gruparea Tariceanu, Nechita urmând sa coordoneze o parte din campania PNL pentru prezidentiale, la nivel de judet.

      Ilie Bârzu va coordona campania PNL la prezidentiale pe municipiul Bacau si va candida in Colegiul 1 pentru postul de deputat al lui Nicu Marcu, daca acesta va demisiona din Parlament. Asta au decis liderii PNL, votul de astazi al consilierilor fiind o formalitate.

      Dupa sedinta CL Bacau, mai exact la ora 13, liderii PNL, impreuna cu noii viceprimari, vor sustine o conferinta de presa la sediul din str. Vasile Alecsandri.

      Inspectorul scolar Claudia Merticaru si-a dat demisia din functie

        Profesorul Claudia Merticaru si-a dat demisia din functia de inspector scolar pe limba româna, functie pe care o ocupa de mai bine de doi ani in Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau .

        „Este o decizie personala. Ma intorc la catedra. Imi doresc sa continui ceea ce-mi place mai mult: sa fiu profesor pentru elevii mei.”
        prof. Claudia Merticaru

        De la inceputul noului an scolar, din toamna, prof. Claudia Merticaru isi va continua activitatea la catedra de Limba româna in Colegiul National „Gh.Vranceanu”, unde este titular.

        Pe locul ramas liber din ISJ se va face o noua numire, zilele acestea, intrucât organigrama prevede doua posturi de inspector scolar pe limba româna, unul dintre ele fiind ocupat de prof. Doina Marinov.

        Vamos, muchachos!

        Handbal masculin/ Stiinta MD Bacau si-a prezentat noul antrenor: spaniolul Mateo Garralda

        Ramas bun, Eliodor Voica, bienvenido Mateo Garralda! Stiinta Municipal Dedeman Bacau a intrat intr-o noua etapa. Una de matrice spaniola. Dupa trei ani cu Voica la catedra, studentii vor lucra in urmatoareale doua sezoane sub comanda spaniolului Garalda.

        Multiplu câstigator al Ligii Campionilor ca jucator, ibericul in vârsta de 45 de ani se afla la inceput de drum ca tehnician. Dupa doua stagiuni petrecute pe banca celor de la BM Guadalajara, Mateo Garralda a acceptat oferta vice-campioanei României.

        „Am ales echipa care s-a aratat cea mai interesata de mine. Am mai avut oferte din Spania si din Portugalia, dar am considerat ca Bacaul e un loc bun de unde sa-mi incep drumul in cupele europene”, a declarat Garralda sâmbata, cu ocazia prezentarii sale ificiale in calitate de antrenor al Stiintei MD. Spaniolul s-a aratat la curent cu faptul ca primarul Romeo Stavarache se afla in arest preventiv intr-o speta care-l vizeaza si pe Constantin Apostol, presedintele Top Sport, asociatia prin care e finantata echipa bacauana. Dar nu s-a aratat preocupat pentru viitor: „Am incredere in oameni si in onestitatea lor. In acest moment, imi este imposibil sa nu am incredere in conducerea clubului bacauan. Sper ca totul sa fie in regula si in continuare”.

        Prezent, alaturi de Mateo Garralda, managerul Stiintei MD Bacau, Puiu Ciobanu a dat asigurari ca arestarea lui Stavarache nu va pune in pericol viitorul echipei: „Am discutat cu cei de la Primarie, iar viceprimarul ne-a spus ca nu va fi nicio problema vizavi de situatia financiara a echipei. Totodata, principalul nostru sponsor, Dedeman, a virat deja sume suplimentare pentru cheltuielile necesare taxelor de transfer ale jucatorilor straini”. Ciobanu a admis ca „au existat discutii referitoare la eventualitatea preluarii in intregime a echipei de catre Dedeman, dar nu putem discuta mai multe in lipsa reprezentantilor acestei firme si a autoritatilor locale”.

        Garralda a declarat ca si-a dat acordul pentu toate transferurile efectuate pâna acum la echipa bacauana si a spus ca, desi in contract nu i s-a trecut un obiectiv precis, el isi doreste titlul de campion cu Stiinta MD: „Sigur, am temerile mele referitoare la ceea ce se poate intâmpla pe terenul de joc, dar trebuie sa luptam si sa fim increzatori. Vreau locul 1”.

        Studentii isi vor relua pregatirile astazi, când este programata si prezentarea noilor achizitii, iar pâna la startul sezonului, vor participa la trei turnee de jocuri: la Timisoara (7-9 august), la Vaslui (14-16) si pe teren propriu, in perioada 22-23 august, atunci când va avea loc editia a noua a Cupei Municipiului Bacau.

        N-au nici bani de mâncare!

        Fotbal, Liga a II-a/ Sport Club si-a amânat cantonamentul

        Situatia divizionarei B Sport Club Bacau devine din ce in ce mai disperata. Arestarea preventiva a primarului Romeo Stavarache si a presedintelui Liviu Goian, datoriile insemnate (inclusiv la jucatori, care pot deveni liberi de contract incepând cu data de 10 august) si, mai ales, lipsa sumei necesare co-finantarii proiectului „Drumul spre performanta”, in valoare totala de 2.800.000 lei si aprobat de Consiliul Local Bacau, fac ca viitorul echipei pregatite de Viorel Tanase sa se afle intr-o ceata densa.

        Initial, bacauanii trebuiau sa plece astazi intr-un stagiu de pregatire centralizata la Slanic Moldova. Din motive de ordin financiar, s-a renuntat la Slanic, optându-se pentru un stagiu in cantonamentul de la „Letea”. In cele din urma, si aceasta varianta de program a cazut, clubul nereusind sa asigure trei mese pe zi jucatorilor.

        Având in vedere ca si data inscrierii in campionat a fost amânata (20 iulie in loc de 15), conducerea SC-ului a decis sa intârzie cu o saptamâna inceperea stagiului de pregatire centralizata. „Saptamâna aceasta se anunta una decisiva. Vom avea o intâlnire sau chiar mai multe cu primarul interimar Tescaru, se va reuni Adunarea Generala a Asociatiei si, totodata, soarta echipei va fi discutata in cadrul Consiliului Local.

        Speram ca, in cele din urma, lucrurile sa se rezolve, astfel incât Sport Club sa-si continue drumul”, a declarat directorul sportiv al SC-ului, Remus Pozânarea.

        Remember Dumitru Sechelariu. O noapte de vara dintr-un veac apus

        „Nu ai nevoie de indicatoare!”

        Luni, fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu ar fi implinit 56 de ani. Mai spre seara, când voi ajunge acasa, voi bea un pahar de Traminer – neaparat de Traminer- din care voi varsa o picatura sau chiar poate mai multe. Si pentru ca e timpul aducerilor aminte si al nostalgiilor, va voi povesti o intâmplare cu Sechelariu.

        Din vremea in care Seche era primarul Bacaului, iar Bacaul era renumit pentru curatenia sa. Tin minte ca, la un moment dat, bunul meu prieten Alin Paicu, jurnalist la Evenimentul Zilei, mi-a spus ca „atunci când intri in Bacau, pai stii ca esti in Bacau. Nu ai nevoie de indicatoare! Iti dai seama dupa cât de curate si luminate sunt strazile ca ai ajuns in Bacau si nu in Piatra, Brasov sau Craiova”.

        Iar pentru ca strazile sa fie curate si luminate, Dumitru Sechelariu obisnuia sa faca tot felul de controale de noapte prin oras. Unii cetateni, indeosebi taximetristii, mai povestesc si astazi despre raidurile nocturne ale celui care a fost primar intre 1996 si 2004.

        Mai intâi beleaua, apoi smotru

        Intr-o astfel de noapte- sa fi fost prin ’99 sau poate 2000- Sechelariu a ajuns si la sediul Desteptarii, aflat la acea vreme pe Vasile Alecsandri 63. Povestea mea incepe, insa, in dimineata ce a urmat acelei nopti de vara. Si, daca nu retin bine anul, in schimb asta imi amintesc cu sfintenie: ca era vara.

        DSC_8917

        Asadar, dimineata, ajungând la redactie, am vazut forfota. Si in curtea interioara, si pe scari, si pe holuri. Ba chiar si in hala redactiei, unde, sincer sa fiu, calcam rar, ca aveam birou separat. Se matura, se strângeau cutii, se aranjau fisete.

        Pe moment, am crezut ca ne mutam. Pe bune daca nu! Apoi, indreptându-ma spre biroul nostru, al sectiei „Sport”, am dat nas in nas cu nea’ Petrica, portarul ziarului. „Ce se intâmpla, bre?”, l-am iscodit.

        Nea’ Petrica, taran hâtru, cu replica mereu la purtator, mi-a raspuns iute: „Sa traiesti, cavalere, asta se numeste smotru! Ca-n armata. Iar ce-a fost azi noapte s-a numit belea”. Si nea’ Petrica a inceput sa le insire. Chiar ca fusese belea!

        Prima vizita nu se uita

        In noaptea respectiva, primarul Sechelariu facea un control in zona Garii. La un moment dat, a ajuns si pe strada „Vasile Alecsandri”. Si cum pâna atunci nu calcase niciodata prin sediul cotidianului „Desteptarea”, al carui proprietar era, probabil ca Seche le-o fi spus insotitorilor sai din Corpul de Control al Primariei: „Haideti sa aruncam si pe aici o privire, sa vedem daca totul e in ordine”.

        Nu era! „Dracu’, zic dracu’ ca altcineva nu cred sa fi fost, aruncase un ziar mototolit in curte. Si tot dracu’ a facut ca eu sa nu-l zaresc, desi obisnuiesc sa ma invârt prin curtea redactiei cât mi-i noaptea de lunga”, si-a reluat povestirea nea’ Petrica.

        Seche a vazut ziarul mototolit. Adica gunoiul. Si l-a luat la rost pe portar. Apoi a intrat in sediu. Iar primul lucru peste care a dat cu ochii a fost o scrumiera cu picior, cam beteaga, plina-ochi cu mucuri de tigari. Si-a iesit din pepeni: „Pai bine, ma, baieti, eu am pretentia ca orasul sa fie luna, iar aici, la ‘Desteptarea’, adica la propria mea afacere, gasesc mizeria asta? Pai se poate asa ceva?”.

        Si-a tras nadragii peste pijama

        A cerut apoi sa vada birourile. „Sunt incuiate, iar cheile nu-s la mine”, a ridicat din umeri nea’ Petrica. „Da? Bine, atunci sa vina directorul ziarului! Si sa aduca si cheile cu el! Nu ma intereseaza ca e doua noaptea, ca doarme sau ca e plecat din oras. Il astept aici”, a rabufnit Dumitru Sechelariu, trecându-si nervos mâna prin par, dupa cum ii era obiceiul.

        „Cavalere, intr-un sfert de ceas, directorul era la ziar. Cred ca-si trasese nadragii direct peste pijama. Odata cu el a venit si administratorul, a venit si seful de la…In fine, s-au aliniat toti barosanii”, mi-a facut cu ochiul nea’ Petrica.

        Si a inceput controlul. Birou cu birou. Pas cu pas. La secretariatul de redactie erau hârtii peste hârtii. Machete, printuri, ziare. Pe birouri, pe scaune, chiar si pe jos. „Directorul era fiert. Dar primarul se mai linistise. A spus ca el intelege ca aici e ziar si nu famacie, dar, totusi, deh, orisicât, putina ordine… Dupa care iar s-a aprins!

        A intrat la tehnoredactare, unde era prapad ca fusese editie grea. Directorul se facuse mic-mic. Si noi ceilalti, odata cu el”, a oftat nea’ Petrica, intânzând mâna dupa pachetul de tigari. De-abia atunci am realizat pericolul! Si l-am intrerupt pe portar: „Nea’ Petrica, spune-mi, te rog, ca Seche n-a intrat si la noi in birou”. Omul meu a suflat fumul spre tavan: „Ba a intrat, cum sa nu intre? Nu ti-am zis c-a fost belea?”.

        Traminer, Stojkovic, Pazvanti

        Belea?! Biroul nostru, al celor care lucram la „Sport” era mai mult decât belea. Era… Cum sa va spun? Mai bine vi-l descriu. Pe jos zaceau mereu sticle. Zeci de sticle goale. Ca la ICVA. Trei sferturi din ele, de Traminer si uite-asa ati aflat si ce-i cu Traminer-ul.

        sechelariu4

        Aveam si câteva postere ca vai de lume. Un Iron Maiden, mostenire de la Dorin Ciulina, parca si un Dragan Stojkovic in tricoul Veronei (dragul de Piksi), sigur un Passarella in versiune El Mundial.

        Si ca un facut, toate posterele aveau macar unul din capetele de sus dezlipite, astfel incât incaperea beneficia de penumbra unor ciudate draperii ad-hoc. Pe fiset mâzgâlisem tot felul de mascari. Iar pe un birou statea o Cupa a Presei la fotbal transformata in scrumiera. Imi mai aduc aminte si de un radio-casetofon crapat, de pe vremea lu’ Pazvanti, la care ascultam Slayer cu Lucian Berdila si, ulterior, Cat Stevens cu Sebi Sufariu.

        Daca tineam ca radioul sa mearga, propteam de antena un cutit de bucatarie. Iar pe doua dintre birouri sprijinisem coada unui T, transformata in fileu pentru meciurile de tenis pe care le jucam cu un glob verde, de Craciun. Si sus, lânga televizor, urcasem cosul de gunoi; pentru baschet. Cât despre scaune, cred ca fusesera inventariate de Ostap Bender si de maresalul nobilimii, Vorobianinov. Asta era biroul de la Sport.

        Zâmbetul de neuitat al lui Seche

        „…ca doar stii bine cum arata biroul vostru de la Sport”, ii tot dadea inainte nea’ Petrica: „Si, când am ajuns in dreptul biroului, de teama, directorul i-a zis primarului ca n-are cheia. Ti-ai gasit! ‘Pe mine sa nu ma luati cu vrajeli din astea. Al cui birou e asta? De ce evitati sa-l deschideti? Ce-i inauntru? Pai, daca ziceti ca n-aveti cheia, atunci o sa pun sa sparga usa’, s-a enervat si mai tare Sechelariu.

        Nimeni n-a mai zis nimic, iar administratorul a bagat cheia in broasca. A naibii usa, sa fi auzit cum scârtâia când s-a deschis… Ca in filmele de groaza”, si-a pus mâinile in cap portarul. Aveam stomacul ghem: „Si?”.

        „Si dom’primar a intrat. I-am vazut profilul: incruntat rau. Han tatar. Apoi a mai facut un pas in incapere. Nimeni nu l-a urmat. Am inlemnit pe hol”. Am ingaimat din nou: „Si?”. Atunci, nea’ Petrica m-a privit tinta, parca pentru a spori dramatismul.

        „Pai, dupa câteva ore sau poate ca au fost doar doua-trei secunde, primarul Sechelariu s-a intors cu fata la noi si ne-a zis: ‘Ei, ce ati ramas asa? Hai mai departe, ca asta pare a fi biroul celor de la Sport. Doar ii stiti, sunt baieti veseli, carora le place viata. N-ai cum sa-i schimbi’. Era pentru prima oara in acea noapte când il vedeam pe Dumitru Sechelariu zâmbind. N-am sa-i uit zâmbetul, cât oi trai…

        Furtuna trecuse, in sfârsit, si asta numai datorita voua, celor de la Sport”, a incheiat, zâmbind, nea’ Petrica. Asa voi incheia si eu. Cu un zâmbet. Unul trist. Si un strop de Traminer.

        Arc peste timp la Colegiul National „Vasile Alecsandri”

          La Colegiul National „Vasile Alecsandri” s-a organizat, sâmbata, o intâlnire emotionanta – 10 ani de la absolvirea liceului a elevilor din clasa a XII-a F, Matematica-Informatica, intensiv engleza. Au fost momente unice de amintiri, surprize, povesti, glume, dar si de lacrimi, bucurie si retrairi a unor clipe care au marcat viata fiecaruia. Radu, Andreea, Andrei, Bogdan, Monica, Razvan sunt doar câtiva dintre elevii de altadata care au spus „prezent” in amfiteatrul colegiului, atunci când profesorul lor diriginte, Mircea Diaconescu, a strigat din nou catalogul.

          „Sunt 10 ani de impliniri si de realizari” a fost concluzia tuturor celor care au onorat invitatia de a participa la acest eveniment. „Eu ii vad in continuare niste copii, desi au crescut, s-au mai maturizat, s-au realizat. Este emotionant sa-i revad pe toti. Sunt elevi care au venit din Austria, altii din Italia, sunt medici, economisti sau mici afaceristi”, ne-a declarat prof. Elena Loredana Ghelasa, director adjunct al CN „V.Alecsandri”.

          „E foarte frumos ce traim acum, aici. Cu jumatate dintre acesti elevi am lucrat inca din clasa a V-a. Vorbim deci de 8 ani in care zi de zi am invatat impreuna. A fost o clasa foarte buna. Poate una dintre cele mai bune pe care le-a avut liceul in istoria lui si ma bucur sa-i vad azi foarte bine pe toti, realizati si impliniti. Pe unii nici nu-i mai recunosc. Le urez bafta in continuare”, a adaugat emotionat si prof. Mircea Diaconescu. Petrecerea a continuat pâna seara târziu, la un restaurant din afara orasului.

          „Este ultima mea promotie, in calitate de director. Acum 10 ani si eu imi luam ramas bun de la colegiul pe care l-am condus tot 10 ani pentru ca am iesit la pensie. Dar generatia lor, 2000 – 2004, a fost perioada in care am avut cele mai mari realizari, alaturi de ei. Cu ei si urmare a rezultatelor obtinute de ei am primit titlul de Colegiu pentru acest liceu, tot atunci am deschis si Codul de Onoare cu deviza «Demnitate responsabila, respect pentru om si devenirea lui». Sunt aici prezente acum trei generatii – a mea, 1965, si eu fiind elev al acestui liceu, a lor, 2004, si a celor din prezent, 2014. Este foarte frumos sa ma revad cu ei, mai ales ca toti sunt «olimpici» in felul lor, pentru ca s-au realizat in diferite domenii. Sper sa-i mai revad si peste alti ani.”
          prof. Margareta Neacsu, fost director al colegiului

          „Eu am terminat Administratie Publica, Dreptul si Managementul Afacerilor, iar acum lucrez in Austria, la o firma de constructii. Am fost in «Alecsandri» din clasa a VII-a. Aici m-am format pentru viata, aici am crescut si acum aplic in viata ce am invatat alaturi de profesorii mei minunati.”
          Monica Neagu, absolventa 2004

          „Sunt casatorit, am o fetita, sunt implinit si foarte fericit ca ne-am reunit cu totii. Am terminat Facultatea de Stiinte Bacau, iar acum lucrez in vânzari. Am asteptat aceasta intâlnire, ma bucur ca ii vad pe toti asa cum erau acum 10 ani.”
          Razvan Anastasoaie, absolvent 2004

          „Am ales Medicina, iar acum sunt la rezidentiat pe Cardiologie in Spitalul Judetean Tg.Mures. Ma bucur enorm sa-mi revad colegii si profesorii. Pe multi dintre ei nu i-am mai intâlnit in cei 10 ani care s-au scurs de la terminarea liceului, un liceu care mi-a dat mult curaj pentru a porni in viata cu dreptul.”
          Andreea Barcan, absolventa 2004

          Un nou examen pentru profesori – Definitivatul 2014

            Au trecut emotiile pentru absolventii de gimnaziu si de liceu, iar acum incep altele, dar pentru profesorii care azi sustin examenul de definitivat, sesiunea 2014. In judetul Bacau s-au inscris 364 de candidati, dar numai 325 au fise valide.

            Ceilalti 39, care nu au dosarele aprobate si nu pot sustine proba scrisa. Dascalii admisi au trecut cu brio si de probele orale – inspectiile la clasa. De la ora 10.00, profesorii care participa la examenul de definitivat intra salile de concurs.

            Pentru tot judetul, Definitivatul se organizeaza intr-un singur centru – Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V.Karpen” din Bacau. Aici se sustine proba scrisa pentru toate disciplinele de examen.

            Fara calificativul de Definitivat, candidatii nu pot profesa in sistem. Afisarea rezultatelor va fi pe 19 iulie (la centrul de examen si pe site-ul examenului national de definitivat).

            Zeci de bacauani s-au plâns de probleme la bancomate

            Nu de putine ori, utilizatorii bacauani ai bancomatelor s-au confruntat cu situatii in care ATM-urile nu au functionat cum se cuvine. Unora li s-a intâmplat sa nu le elibereze sumele solicitate sau sa le dea mai putini bani decât au cerut, in vreme ce altora le-au blocat cardurile in bancomat ori le-au modificat soldul in urma operatiunilor succesive, desi suma nu a fost eliberata.

            Insa, cel mai des, s-a intâmplat sa le fie eliberate chitante de pe care nu se poate citi nimic, intrucât s-a terminat tusul din imprimanta ATM-ului. Toate aceste neajunsuri i-au determinat pe clientii bancilor sa se adreseze Protectiei Consumatorilor, in scopul rezolvarii lor.

            „Cred ca, lunar, ni se adreseaza cam 2 persoane cu astfel de plângeri. Deci, intr-un an, sunt câteva zeci. In aceste cazuri, in general, le recomandam sa se adreseze bancilor cu o cerere pentru anularea tranzactiei. Acestea au termen ca in 30 de zile sa le satisfaca aceste cerinte, in caz contrar, intervenim noi”, a precizat Alin Nastasa, seful Comisariatului judetean al Protectiei Consumatorilor (CJPC) Bacau.

            Au mai fost si situatii in care, din cauza nefunctionarii bancomatului in parametri normali, clientilor bancilor sa li se retina cardul in automat intr-o zi de weekend, acestia fiind obligati sa nu poata folosi instrumentul de plata pâna saptamâna urmatoare, la reluarea programului de catre banca. In toate cazurile amintite mai sus, Protectia Consumatorilor le recomanda clientilor sa isi numere banii scosi de pe card, verificând, totodata, soldul. Daca apar diferente intre numerarul eliberat si suma solicitata, este bine sa fie anuntata banca.

            Concursul pompierilor voluntari a ajuns la final

              În perioada 9 – 11 iulie, pe Stadionul Municipal Vaslui a avut loc etapa interjudeteana a concursurilor profesionale ale Serviciilor Voluntare si Private pentru Situatii de Urgenta de la localitati si operatori economici, fiind organizat de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Podul Înalt” al judetului Vaslui.

              Au participat echipaje din Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui. Bacaul a fost reprezentat de Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta al orasului Tg. Ocna si de Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta al SC Chimcomplex Borzesti.

              Loturile au avut de trecut probele pista cu obstacole pe 100 m, stafeta 4×100 m si dispozitivul de interventie.

              Dupa doua zile pline de concurs, bacauanii n-au reusit sa urce pe podium. La categoria Servicii Voluntare pentru Situatii de Urgenta, lotul din Tg. Ocna a obtinut locul V, iar la categoria Servicii Private, echipajul de la Chimcomplex s-a clasat pe ultimul loc. Primii clasati, pompierii din Iasi si Suceava, vor merge la etapa nationala.

              A cazut in fântâna si a murit

                Un barbat, in vârsta de 60 de ani, din comuna Blagesti, a murit dupa ce a cazut in fântâna.

                Cadavrul a fost observat de un localnic care a anuntat politia din sat.

                Trupul acestuia a fost transportat la morga pentru efectuarea necropsiei si stabilirea cauzei mortii, insa, se pare, ca a fost vorba de un accident si nu sunt suspiciuni cu privire la decesul acestuia.

                Avem un muzeu. Ce facem cu el?

                Palatul Ghika din Comanesti a fost retrocedat cu aproape doi ani in urma mostenitorilor proprietarului. Imobilul este fosta resedinta de vara a familiei Ghika, ridicat în 1890 si poarta semnatura arhitectului Albert Galleron (cel care a proiectat Ateneul Român si Palatul Bancii Nationale a României).

                Paltin Sturdza, nepotul marelui boier si om politic Dimitrie Ghika, a câstigat procesul purtat în ultimii ani cu Primaria Comanesti, Curtea de Apel Bacau a decis ca Paltin are calitatea de mostenitor si de aceea i se cuvin, de drept, atât Palatul Ghika, cât si parcul ce-l înconjoara.

                Nu intram in istorie, este cunoscuta destinatia Palatului dupa nationalizare: scoala, liceu, Casa Pionerului. De pe 1 decembrie 1983 aici a fost înfiintat Muzeul de Etnografie si arta “Dimitre Ghika Comanesti“, cu piese etnografice din microzona Trotusului de munte ( Palanca-Dofteana ) si lucrari de pictura contemporana româneasca provenite din patrimoniul Muzeului de Arta Bacau.

                “Palatul nu este in administrarea noastra, insa avem acolo, in custodie, peste 1000 de piese de patrimoniu de etnografie si 150 de opere de arta plastica, semnate de mari artisti români. Am primit instiintarea de retrocedare, mai repede sau mai târziu, va trebui, cred, sa ne recuperam patrimoniul. Ce o sa facem cu el, este intr-adevar, o mare problema, deoarece spatii nu mai avem”
                Mariana Popa, director al Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” Bacau.

                Situatia Palatului Ghika si a Parcului din Comanesti nu este înca clarificata. Paltin Sturdza nu a decis soarta Palatului si implicit, a Muzeului de Etnografie si Arta, dar, a lasat de înteles ca este dispus la o colaborare cu autoritatile locale.

                “Legal, Palatul si Parcul nu ne mai apartin. In urma discutiilor cu reprezentantul mostenitorului am cazut de acord ca acest obiectiv sa-si pastreze destinatia. N-am incheiat niciun act, a fost doar o intelegere verbala. Suntem in cautarea unei solutii pentru acest muzeu, atunci când va trebui sa eliberam spatiul”, ne spune si Viorel Miron, primarul orasului Comanesti.

                Timpul trece, atât orasul Comanesti, cât si Complexul Muzeal Bacau nu au solutii, iar o intelegere verbala nu tine loc contract.

                Solutii pentru Muzeul din Comanesti

                Din documetarea noastra nu se intrevede, in prezent, nicio solutie. Conform “traditiei” românesti, ne alarmam doar atunci când simtim viscolul din spate. Mai sunt doar doi ani si noul proprietar al Palatului Ghika ar putea sa-si faca cunoscut intentiile.

                Directorul Complexului Muzeal este sceptic. “Mai intâi ar trebui exploarate variante in zona, tot in Comanesti sau in alt oras, cum ar fi Moinesti. Abia dupa aceea sa ne gândim la readucerea patrimoniului in Bacau. Convingerea mea este ca locul acelui patrimoniu, adunat din zona Trotusului este pe Valea Muntelui”, spune Mariana Popa.

                Ce spune primarul municipiului Moinesti despre posibilitatea de a prelua patrimoniul de la Comanesti, expus acum in Palatul Ghika?

                “Nu m-am gândit. Nu vreau sa ma pronunt, in conditiile in care Comanestiul, sunt sigur, nu a epuizat toate variantele. Este problema lor si nu cred ca nu o pot rezolva. Insa, daca s-ar pune o asemenea varianta, eu sunt dispus sa discutam. Cine nu si-ar dori un asemenea muzeu in oras?”
                Viorel Ilie – primar al municipiului Moinesti

                Timpul trece, si nu in favoarea celor care au de luat o decizie. Pentru a nu ajunge in situatii limita, ceea ce, cu siguranta, va naste solutii anapoda, cea mai urâta fiind ca intreg patrimoniu de la Comanesti sa fie aruncat intr-un beci, cum s-a mai intâmplat, Consiliul Judetean ar trebui sa cheme la aceasi masa toate partile.

                Dragostea

                Poate ca, in cele din urma, marele nostru salvator este, in acest infern terestru, dragostea, acel sentiment minunat care inseamna afectiune puternica fata de parinti, copii, Familie, prieteni, parteneri romantici, Divinitate, animale, obiecte, frumos…

                Un filosof mi-a spus ca dragostea este ceva mai mult decât un sentiment, fie el chiar si coplesitor. Dragostea autentica inseamna a lua o hotarâre, a formula o judecata de valoare, a te angaja intr-o promisiune. Sentimentele vin si se duc, uneori. Dragostea autentica e plamadita insa si din alte esente: judecata mintii lucide si vointa caracterului.

                Ori de câte ori asez sub lupa sufletului meu dragostea, acest minunat sentiment care ne ajuta mereu sa ne ridicam din nenorocitul loc pe care-l numim esec, ma gândesc neaparat la seraficul Aliosa, personajul dostoievskian caruia pacatosul sau frate ii spune cu lacrimi in ochi, ca si cum s-ar adresa unui Mesia personal: “E destul sa stiu ca existi undeva pe lume, ca sa nu-mi fie lehamite de viata!” Uneori, mi se pare ca nu exista declaratie de dragoste mai minunata. Tocmai de aceea o repet mereu copiilor, nepotilor mei…

                Alteori imi fuge gândul la declaratia sublima de dragoste pe care Liviu Rebreanu i-a facut-o viitoarei sale sotii: “Te iubesc pentru ca te iubesc, si nimic mai mult; te iubesc numai pentru ca te iubesc; aici incepe iubirea. Iti multumesc din suflet pentru ca te iubesc: acesta este cântecul iubirii. Omul indragostit nu zice te iubesc pentru ca esti oachesa; nici te iubesc pentru ca esti buna. Omul indragostit zice: te iubesc nu pentru ca esti oachesa, cu toate ca esti buna si te-as iubi chiar daca ai fi blonda sau daca ai fi rea”.

                Si la Dante imi fuge gândul, atunci când ma intreaba cineva ce este dragostea: “Te iubesc si te voi iubi intotdeauna, iar daca si dupa moarte oamenii se iubesc, te voi iubi si eu, si mai bine cu tine in iad, decât fara tine in paradis”. Ceva mai tulburator, ca declaratie de dragoste, nu poti afla, probabil, decât in vorbele lui Dostoievski: ,…cred ca nu e nimic mai frumos, mai profund, mai simpatic, mai rational, mai barbatesc si mai desavârsit decât Hristos (…)

                Daca cineva mi-ar dovedi ca Hristos este in afara de sfera adevarului, as prefera sa ramân mai bine cu Hristos decât cu adevarul”. Si daca pacatosul de mine n-ar sti ca apostolul Pavel a spus celebrele sale vorbe – “Si de as avea darul proorociei si tainele toate le-as cunoaste si orice stiinta, si de as avea atâta credinta incât sa mut muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt” – as zice ca lumea este saraca, saraca, saraca, jefuita de suflet si fara repere…

                Juramântul lui Ipocrit

                Fenomenul a luat amploare in ultimii ani pentru ca organele Statului au privit fara sa intervina. Imperii financiar-medicale au luat fiinta si i-au imbogatit pe patroni nu pentru ca acestia ar fi avut cine stie ce aptitudini manageriale si nici pentru ca ar fi fost niste genii medicale. Ci, pur si simplu pentru ca patronii-medici au stiut cum sa fure.

                Au decontat retete pe numele mortilor, au cerut bani pentru medicamente din care doar 10% ajungeau la bolnavi, au umflat pretul procedurilor, ajungând, ca preotii, sa ia bani si de la vii si de la morti. Si daca au vazut ca medicii se imbogatesc pe seama statului si a pacientilor, asistentii au zis ca pot si ei.

                Si nu vorbim aici doar de clasica spaga ceruta in spital ca sa-ti faca o injectie sau sa-ti dea un cersaf; vorbim de un adevarat santaj: vrei sa traiesti, plateste! Asa s-a ajuns ca niste asistenti sa decida cine primeste sânge si cine nu: dadeai milionul, primeai flaconul.

                Ca medicii iau spaga o stim, ca asistentii si femeile de serviciu din spitale sunt, uneori, de o nesimtire crunta si cer bani pentru orice, asta o stim si, uneori, intelegem, chiar daca nu suntem de acord. Insa nesimtirea a ajuns prea departe si nu mai poate fi explicata doar prin salariul mic al cadrelor medicale. In momentul in care te substitui lui Dumnezeu si decizi cine traieste si cine moare, deja s-a depasit o granita.

                Ne plângem de ani de zile ca sistemul sanitar este subfinantat, medicii si asistentii fac greve si mitinguri, dar nu i-am auzit niciodata sa se plânga de colegii lor care furau sistemul.

                Sa spuna ca nu-si pot face datoria pentru ca banii necesari pentru medicamente sau instrumentar sunt sifonati de firma unui medic sau a unui asistent. Ca, in loc ca medicamentele sa ajunga direct la spital, mai trec, inainte, printr-o alta firma. Ca clinica X cere decontarea de medicamente impotriva cancerului in suma mai mare decât cer trei judete la un loc. Ca asistentii cer bani pentru sângele de transfuzii.

                Pentru ca in România, Juramântul lui Hipocrate a devenit ipocrit.

                Fotbal/ Liga a III-a: Aerostar suna adunarea

                Dupa un parcurs aproape perfect in play-out-ul Ligii a III-a, urmat de o vacanta de o luna si jumatate, Aerostar suna din nou adunarea.

                Sub comanda aceluiasi antrenor, Cornel Elisei si, in linii mari, cu acelasi lot de jucatori, exceptiile numindu-se Boghian si Dobos, care nu vor mai continua sub culorile „aviatorilor”.

                Bacauanii se vor reuni astazi, la ora 10.30, iar poimâine, de la ora 17.30 vor sustine deja primul meci al verii.

                Si inca unul oficial: la Bârlad, contra vasluienilor de la Vitis Suletea, in faza intâi a Cupei României Timisoreana. In aceeasi faza a competitiei, CSM Moinesti va intâlni, tot in deplasare, pe FC Panciu, in timp ce FCM Dinamo Onesti va avea cale libera catre turul urmator.

                Războiul bate la porțile Donețkului

                  Prima rachetă a căzut în grădină. A treia a aruncat în aer trotuarul din fața porții casei, care s-a răsucit în urma exploziei, dar a doua a lovit pridvorul de la intrare, proiectând o schijă în spinarea soției lui Vladimir Piskunov.Ea nu a supraviețuit, relatează într-un reportaj de la fața locului agenția de presă France Presse.

                  Sâmbătă, spre ora 16:00, o ploaie de rachete s-a abătut asupra acestui cartier periferic din Mariinka, orășel ocupat de rebelii proruși și limitrof suburbiilor vestice ale Donețkului, marea metropolă din estul Ucrainei aflat sub controlul separatiștilor.

                  În strada Liubovici, o casă a ars în întregime. Un capăt de pat din fier înnegrit iese din ruinele încă fumegânde. Patru persoane au murit, ucise de bombardamentul de sâmbătă, potrivit mărturiilor culese duminică.

                  Un focos de rachetă este încă înfipt în sol aici. Potrivit unghiului, el pare să indice faptul că tirul venea din sud, acolo unde sunt poziționate forțele guvernamentale ucrainene, scrie France Presse.

                  Cele două tabere dau vina una pe alta pentru responsabilitatea bombardamentelor, dar pentru Vladimir Piskunov, care arată în sufrageria sa o serie de schije metalice din oțel și lungi de câțiva centimetri, nu există nici cea mai mică îndoială.

                  Petro „Poroșenko (președintele ucrainean) și armata îmi vor da socoteală pentru asta”, lansează el cu o mânie rece. „Eu sunt un simplu muncitor, dar acum îmi voi îngropa soția și mă voi lupta. Cum să trăim împreună după aceasta?”.

                  Acest miner de 39 de ani și soția sa, care avea 32 de ani, au făcut-o să plece pe fiica lor de 12 ani la părinți, din motive de siguranță, iar ei au rămas să păzească locuința.

                  Potrivit angajaților spitalului regional din Donețk, opt victime ale atacului de sâmbătă au fost transportate la morgă, în majoritate femei. Și cel puțin trei răniți au fost spitalizați în stare gravă.

                  Autoritățile separatiste au semnalat șase morți într-un precedent bombardament asupra Mariinkăi în noaptea de vineri spre sâmbătă.

                  Aleksandr, care preferă să nu-și spună numele de familie, trece într-o mașină. Nici el nu are îndoială asupra originii tirurilor. „Ei (forțele guvernamentale) au bombardat civili care nu aveau nicio vină. Pentru ce?”

                  Niciun obiectiv militar evident nu era vizibil duminică dimineața în cartier și locuitorii asigură că nu a existat nici în cursul atacului, chiar dacă Mariinka este situată în zona rebelă.

                  Valetina a părăsit cartierul sâmbătă cu puțin timp înainte de ora atacului. Această pensionară din poliție se întoarce acasă pentru a evalua pagubele, sub șocul că războiul a putut să lovească astfel centrul mediului său cotidian.

                  „Fiul meu și fiica mea au plecat, eu îi înțeleg, dar cred că datoria mea este să rămân”, spune ea. Cu lacrimi în ochi, ea este convinsă de responsabilitatea Kievului. „Ceea ce face Poroșenko nu este bine”, mai adaugă ea, citată de agenția de presă menționată.

                  AGERPRES

                  p1 14 07

                    p1

                    FOTO: Se demoleaza fabrica de bere

                    Fosta fabrica de bere Margineni este demolata in aceste zile, se pare, pentru a valorifica cele 11 hectare de teren pe care s-a intins.

                    Popasul Trebes a cumparat activele fabricii Margineni (cladiri si utilaje), pentru suma de circa opt milioane de euro anul trecut.

                    Fabrica Margineni a fost infiintata in 1895, când a functionat aici o fabrica de spirt. In 1966 a fost data în functiune Fabrica de bere din Bacau, care si-a capatat rapid renume national.

                    Societatea Bere Lichior Margineni a fost privatizata si preluata de Altun Maya Istanbul din Turcia (devenita ulterior Nicoren LLC) în toamna anului 1998, când a fost vândut un pachet de 51% din actiuni.

                    În perioada 1999 – 2001 au fost acumulate datorii de peste 600 de miliarde de lei vechi la creditori, inclusiv la bugetul de stat. A fost declansata procedura de reorganizare judiciara si a falimentului, prin constatarea starii de insolventa, în primavara anului 2003.

                    Întârzierile în aplicarea reorganizarii întreprinderii au accentuat declinul acesteia, datoriile au crescut, iar majorarile de întârziere la plata lor s-au adaugat sistematic, în suma de 160 – 200 de milioane de lei pe zi.

                    Curtea de Apel mentine sechestrul pe averea primarului Stavarache

                      Curtea de Apel Bacau a decis respingerea contestaţiei formulate primarul Bacaului împotriva Ordonanţei emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău, prin care s-a pus sechestru pe averea sa.

                      Romeo Stavarache a fost obligat si la plata unor cheltuieli de judecata in valoare de 200 de lei. Decizia este definitiva.

                      Primarul Bacaului, impreuna cu alti doi oameni de afaceri, sunt arestati preventiv intr-un dosar in care se vorbeste de luare de mita.

                      Potrivit DNA, în perioada 2008 — 2011, Romeo Stavarache, direct sau prin intermediul celorlalți doi inculpați, a pretins și primit de la patru oameni de afaceri mai multe sume de bani.

                      Astfel, la începutul anului 2008, primarul a pretins de la administratorul unor societăți comerciale să îi fie remis 50% din valoarea decontată de Primăria Bacău aferentă fiecărui stâlp de iluminat public la care firma administrată de acesta efectua lucrări în baza contractului încheiat cu această instituție, valoare ce era de 38 de euro/stâlp.

                      În baza acestei solicitări, în perioada martie 2008 — octombrie 2011, Romeo Stavarache a primit, prin intermediul mai multor societăți comerciale și asociații sportive, suma totală de 810.670 lei.

                      În luna ianuarie 2009, Romeo Stavarache a pretins de la un alt om de afaceri suma de 150.000 de lei, pentru ca societății comerciale administrate de acesta să îi fie atribuit un contract privind executarea de lucrări tehnico-edilitare. Banii au fost primiți în două tranșe, prin intermediul unei asociații sportive.

                      În luna aprilie 2009, Romeo Stavarache a pretins de la același om de afaceri, 10% din valoarea unui contract de antrepriză generală încheiat între această societate și Agenția Națională pentru Locuințe București, având ca obiect construcția unui bloc cu 45 de locuințe în Bacău, lucrare în valoare de 2.688.769,90 euro, inclusiv TVA.

                      În baza acestei solicitări, în perioada aprilie 2008 — septembrie 2011, Romeo Stavarache a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor societăți comerciale și asociații sportive, suma totală de 1.259.789,03 lei.

                      De asemenea, în luna martie 2010, Romeo Stavarache i-a solicitat administratorului unei societăți comerciale să încheie contracte de publicitate cu o anumită firmă, pentru ca primăria să își execute în mod corespunzător obligațiile ce decurgeau din contractul de gestiune al serviciului public de salubrizare a municipiului Bacău încheiat cu această societate. În baza acestei solicitări, au fost încheiate două contracte în lunile martie 2010 și aprilie 2011, în baza cărora omul de afaceri a plătit sumele de 40.000 lei și, respectiv, 30.000 lei.

                      În perioada martie — aprilie 2009, împreună cu o altă persoană, Romeo Stavarache i-a solicitat unui om de afaceri suma de 100.000 lei cu titlu de sponsorizare a unei asociații sportive, în schimbul eliberării unui certificat de urbanism, bani care au fost primiți în data de 24 aprilie 2009.

                      ULTIMELE ȘTIRI