Omul de afaceri Liviu Goian, cercetat in dosarul de luare de mita, alaturi de primarul Romeo Stavarache si afaceristul Liviu Cenusa, a cerut, vineri, in instanta, inlaturarea unor obligatii impuse prin masura arestului la domiciliu.
Nici Goian, nici avocatul sau nu au dorit sa dea detalii despre aceasta cerere. Insa, asa cum rezulta din incheierea de sedinta a Curtii de Apel Bacau, Goian a cerut ridicarea interdictiei de a comunica, direct sau indirect, cu martora Daniela A., cerere pe care instanta a respins-o ca nefondata.
Sedinta s-a judecat in Camera de Consiliu, iar decizia poate fi contestata în termen de 48 de ore.
Eliberarea actului de identitate nu va mai fi o problema pentru bacauanii din comunele Racaciuni, Secuieni si Palanca. Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor Bacau va deschide in curând noi centre de Evidenta Populatiei care vor prelua din volumul de munca existent la centru.
„Noi deservim municipiul Bacau si 35 de comune arondate. Volumul de munca este imens, iar termenele de eliberare a documentelor se duc chiar si pâna la doua saptamâni. Odata cu infiintarea noilor centre oamenii din provincie nu mai sunt nevoiti sa vina la noi din zonele indepartate, iar bacauanii vor fi favorizati pentru ca dispar cozile.
Conform legii astfel de centre pentru Evidenta Populatiei se pot infiinta in fiecare comuna, conditia fiind aceea sa existe suportul necesar. In astfel de situatii se incadreaza personal pe plan local, angajatii urmând un curs de instruire de pâna la trei luni”, declara comisar sef Ioan Prisecaru, seful Directiei de Evidenta a Persoanei Bacau.
Pâna in prezent, in judetul Bacau au fost infiintate 11 serviciii de Evidenta a Persoanei in orasele Bacau, Onesti, Moinesti, Comanesti, Buhusi, Târgu Ocna, Slanic Moldova, Darmanesti si in comunele Dofteana, Sascut si Podu Turcului.
La acestea se vor adauga comunele Racaciuni, Secuieni si Palanca, iar bacauanii care locuiesc in zonele indepartate vor putea obtine mai usor documentele necesare. In aceste conditii, Bacaul deserveste jumatate din judet, ceea ce inseamna aproximativ 340.000 de locuitori. Mai exact, un angajat al institutiei lucreaza pentru 6.500 de persoane.
Când m-am hotarât sa scriu acest text, cu tema mobilitatii si a protejarii mediului, mi-a venit in minte un citat pe care il retinusem aproximativ, insa Google mi-a umplut golul din memorie. Integral, el are urmatorul continut: “Natura e cel mai mare dar al omenirii. Cu ajutorul ei ne-am dezvoltat, am devenit mai inteligenti si am creat lucruri sofisticate si tot cu ajutorul ei am reusit sa atingem cele mai înalte culmi ale stiintei. Dar lucrul cel mai groaznic este ca ea, natura, a îndurat toate acestea si acum sufera.”
Am uitat ca pamântul, natura erau sacre la popoarele primordiale; si nu-i vorba de mistica. In ultimii 50 de ani se da o batalie fara menajamente intre adeptii “industrializarii cu orice pret” si “ecologistii rationali”, fiecare scotând din transee argumente sale. Cert este ca, fara a deveni peste noapte defetisti, omenirea este in impas.
Paradoxal, cele mai drastice masuri de protectie a mediului au fost luate in tarile dezvoltate, mai ales in cele nordice, unde populatia este incurajata sa apeleze la mijloace de transport in comun, sa renunte la masinile personale, poluante, cu impact major asupra sanatatii mediului, a omului. Se fac pasi, e drept timizi, si in alte metropole, pentru a “insanatosi” natura.
O asemenea varianta ne propune Agentia pentru Protectia Mediului Bacau, in cadrul celei de-a 13 editii a Saptamânii Mobilitatii Europene, ocazie de a desfasura o campanie de informare, in scoli, dar si in rândul populatiei majore, de reevaluare a modului în care privim mediul urban, încurajând populaţia sa se implice activ în crearea tipului de oraş în care doresc sa locuiasca: poluat sau curat. Alegerea este a noastra.
Printre altele, in ziua de 22 septembrie, APM ne invita, ne propune sa renuntam la masina persoanla, apelând la mijloace alternative cum sunt transportul in comun, bicicleta sau la ceea ce stim noi mai bine, mersul pe jos. Bacaul are o flotila de autobuze de transport in comun nepoluante, silentioase, care acopera toate zonele orasului, astfel ca putem onora invitatia, pentru sanatatea orasului, adica a noastra si a copiilor nostri. Cât despre mersul pe jos, nu e nevoie sa mai aduc argumente.
Trecem ocazional sau chiar zilnic prin Parcul “Mircea Cancicov”, cei mai multi stim ce se afla in acea cladire cu o geometrie aparte, aflata in partea de Est a parcului, insa, luati cu viata, amânam mereu sa intram.
Mâine, poate poimâine… si timpul trece. Este singura cladire din tara construita dupa 1990, cu destinatia Muzeu de Stiintele Naturii, iar la subsol urma sa fie amenajat un laborator de inregistrari si cercetari seismice.
Spatiul este, insa bani pentru dotarea cu aparatura nu s-au mai gasit. In partea dreapta este Biblioteca orasului, mutata aici cu statut de provizorat, care, in timp, a devenit permanenta, astfel ca un spatiu generos a fost luat de la destinatia lui initiala.
Pe lânga alte expozitii permanente sau temporare, despre care vom vorbi in finalul reportajului, aici este un spatiu in care a fost amenajata o interesanta sera, unde sunt expuse peste 200 de specii de plante, in 1000 de ghivece, de pe mai multe continente.
Pentru câteva ore am fost un obisnuit vizitator, insotit insa de specialistul muzeului, dr. biolog Irina Madalina Ardei, care are vocea si temperamentul unui comentator de la Discovery, dispusa sa te poarte in lumea mirifica a plantelor si florilor. Având o forma elicoidala, acest spatiu ar fi trebuit sa aiba cunoscuta forma a AND-ului, insa, pe final s-a realizat doar jumatate din proiectul initial. Privind de la inaltime, vizitatorul este coplesit de diversitatea si frumusetea plantelor expuse, cât si de limpezimea “stropului” de apa, in care vietuiesc câteva exemplare de broaste testoase, atractia copiilor vizitatori.
Limba soacrei
Vom incerca sa folosim, atât cât se poate denumirile populare, românesti, stiind ca aproape toate plantele au denumiri stiintifice, uzuale doar specialistilor. La intrare intâlnim o planta gigant, caruia i se mai spune si Iuca, iar alaturi Picior de elefant, dupa forma ingrosata a tulpinii, la baza, care creste in zonele tropicale si subtropicale.
Un spatiu generos este ocupat de grupa ferigilor, sabie sau crocodil, cât si de mai multe specii de palmieri, cu frunze in coada de peste. Interesante sunt si speciile care cresc pe structura altor plante, ele nu au radacina proprie, adevarate curiozitati ale naturii, cum este si planta Flamingo, care, dupa cum spune si denumirea, are frunze imense, ca niste aripi ale pasarii cu acelas nume, cu o floare mica.
Biolog Irina Ardei
Ajungem si la Limba soacrei, cu forma si caracteristici specifice, lunga, ascutita si foarte rezistenta la actiunile factorilor nocivi sau fizici. “Aceasta planta, mai in gluma, mai in serios, este foarte curtata, dar si comentata de vizitatorii barbati. Eu am o preferata aici, este vorba de Palmierul de Madagascar”, imi spune dr. biolog Irina Ardei. Am vazut apoi planta Dragon, un grup compact de ficusi, frumosi dar…periculosi, alaturi de Zapada tropicala, cu aceleasi caracteristici, de aceea este recomandabil sa nu intram in contact direct cu ei.
Pasarea Paradisului
De o frumusete aparte este si Pasarea paradisului, care a inflorit anul acesta. Mai multe specii de palmieri sunt amplasati la finalul primei spirale a serei, acolo unde am descoperit si o inedita planta care, afirma specialistul biolog, produce…petrol.
Ultima achizitie, o donatie, este un arbore candelabru, foarte frumos, care a crescut peste masura, astfel ca proprietarul l-a donat muzeului. Un spatiu aparte este alocat celebrei Aloe Vera, mai multe specii, dublate de panouri explicative si un stand cu produse extrase din planta. La acest stand se opresc cu interes doamne care au acasa o asemenea planta, interesându-se de calitatile ei terapeutice.
Pentru finalul “calatoriei” mele sunt purtat pe a doua si a treia spirala, pe care vi le ofer in dar, pentru a descoperi singuri sau impreuna cu nepotii sau copiii, frumusetea unor plante unice, aflate lânga noi, trebuie doar sa nu va mai biciuiti curiozitatea si sa deschideti usa acestei oaze de sanatate si frumusete.
“Avem vizitatori, nu insa pe masura asteptarilor noastre. Aici am investit multi bani, stiinta si dragoste. Este comoara noastra, a orasului, care asteapta sa fie descoperita in fiecare zi. Ne bucuram ca am reusit sa incheiem mai multe parteneriate cu scoli si colegii din oras si din comunele limitrofe, astfel ca, periodic, vin grupuri de copii si elevi in vizita la Muzeu, iar Sera devine atractia principala, oferind vizitatorilor o calatorie fascinanta in jurul lumii” dr. Irina Madalina Ardei, biolog
La Muzeul de Stiintele Naturii mai pot fi vizitate si alte expozitii, cum sunt “Paduri din România”, unde pot fi vazute peste 100 de specii de plante si animale, exemplare din padurile de foioase si conifere, o expozitie relativ noua, deschisa in 2013, se numeste “Ocrotirea Naturii”, unde sunt expuse specii ocrotite prin lege, in România, cât si ariile protejate si monumente ale naturii din judetul Bacau.
Pentru doar o luna mai poate fi vizitata o interesanta expozitie denumita “Natura in metalo-ceramica”, expozitie unica in lume, realizata de un tehnician dentar, care s-a bucurat de un mare succes pâna acum.
“Flori din adâncurile Terei”, cu minerale, unele spectaculoase, din colectiile muzeului, tot acolo este amenajata si o pestera de 20 mp, care are si lilieci naturalizati, o expozitie foarte atractiva pentru copii. O alta expozitie temporara este “Cinci simturi in univers”.
In toate unitatile Complexului Muzeal “Ioan Borcea” sunt peste 200.000 de piese, de exemplare expuse, unele unicat, altele care prezinta un interes sporit pentru vizitatorii obisnuiti, dar si pentru specialisti, pentru elevi si profesori.
Partidul Miscarea Populara are, de joi, un viceprimar in comuna Oituz, primul din judet de altfel, in persoana lui Neculai Nitu. Mai mult, partidul are si primii sai doi consilieri locali la Oituz, asa cum a primit in rândurile sale si alti consilieri, in special in comunele din jurul Onestiului – Livezi, Helegiu, Gura Vaii, Berzunti – dar si din restul judetului.
„Este vorba despre consilieri care au venit mai ales de la PDL sau PPDD, dar exista discutii si cu unii de la PNL. Precizez ca dezaprob modalitatea si momentul ales de PSD pentru ordonanta privind migratia alesilor locali, fiindca are scopul evident de a intari corpul propriu de primari si de a face presiuni asupra electoratului.
In acelasi timp, trebuie respectate opiniile oamenilor. Iar proiectul de tara al Partidului Miscarea Populara este viabil si in el s-au regasit toti cei care, zilele acestea, au venit spre noi”, a declarat Valerian Vreme, presedintele organizatiei judetene a PMP, intr-o conferinta de presa desfasurata joi. Acesta a precizat ca a avut discutii si cu primari care isi regasesc orientarea politica in PMP, dar discutiile cu acestia sunt dificile, „fiindca primarii se orienteaza spre bani”, a precizat Valerian Vreme.
In ceea ce il priveste pe viceprimarul de la Oituz, acesta a fost ales pe listele PPDD, dupa ce anterior fusese si membru PD. „Proiectul Traian Basescu incepe astfel sa isi arate roadele si sa primeasca aprecierea alesilor si a populatiei”, a spus Valerian Vreme.
Prima infrângere in campionat pentru Stiinta Municipal Dedeman Bacau: 24-26 cu Minaur Baia Mare, acasa, in etapa a IV-a a Ligii Nationalel! Dar nu si primele dureri. Semnalele fusesera date mai demult, numai ca, o data cu victoria de la Calarasi, se parea ca lucrurile duc spre fagasul dorit. Fals! Aseara, bacauanii nu au mai avut scapare.
Dupa ce a câstigat Supercupa doar la masa verde, dupa ce s-a impus la Suceava de-abia pe final si dupa remiza trasa de par cu Dinamo, echipa lui Mateo Garralda a clacat in derby-ul pentru locul 1 cu Minaur. S-a pierdut si derby-ul, s-a pierdut si locul 1 (baimarenii instalându-se in fotoliul de lideri, pe care-l impart cu Odorheiul), s-a pierdut, mai ales, increderea ca aceasta poate fi echipa cu pretentii la titlu. This is not handball.
Si o scriem in engleza, pentru a intelege si senor Garralda. Care ar mai trebui sa inteleaga ca nu e suficient sa fi fost un mare jucator pentru a deveni si antrenor de soi. Contra lui Minaur, Garralda a fost iarasi depasit de situatie.
Si plin de nervi! Daca tehnicianul a facut crize pe margine, echipa a facut 13-14 in teren. Iar in primul mitan a facut 13-14 si pe tabela, dupa ce condusese la un gol, cel mult doua (Evviva Tokic!) pret de juma’ de repriza.
Partea secunda a inceput tot sub semnul oaspetilor, apararea bacauana fiind mereu surprinsa de „insurubarile” lui Pribanic, servit regeste de „taticul” Eklenovic. Intrarea lui Tamas in poarta s-a dovedit providentiala. Si a insemnat zece minute (’40- ’50) fara gol primit de Stiinta! Numai ca in atac lucrurile au scârtâit, studentii având nevoie de sase minute pentru a gasi drumul spre gol. Au reusit, totusi, sa „intoarca” de la 17-19 la 20-19, iar in minutul 57 sa aiba 24-23 prin reusita lui Victor Alonso.
Acelasi Alonso a ratat, insa, un 7 metri in min. 58, iar finalul a fost compromis de degringolada din tabara gazdelor. Reusita lui Stegavik a adus Minaurul in avantaj, pentru ca ultimul atac al studentilor, purtat cu Alonso in locul lui Tamas sa se transforme in golul-bumerang, de 24-26 care a tras cortina peste tabela si un val negru peste tribune.
Sport Club Bacau – CF Braila (sâmbata, ora 11.00, stadion „Letea”)
La Sport Club Bacau nu se vede mare lucru. Si nu de ieri, de azi… Inainte de toate, nu se vad banii. Si asta, in ciuda faptului ca, din 2010 incoace, Consiliul Local Bacau a pompat milioane bune de euro in echipa; bani publici, sa ne-ntelegem.
Apoi, nu se vede fotbalul ras-trâmbitat de oficiali. De cele mai multe ori, daca nu joaca Hurdubei, nu merge nici echipa. Si nu se vede nici presedintele. OK, nici n-ar avea cum de vreme ce Liviu Goian se afla in arest domiciliar.
Dar daca Goian tot nu-si poate indeplini atributiunile, am putea vedea macar un nou presedinte; asta daca ar avea cine sa-l puna! In fine, la Sport Club nu ai sansa sa vezi nici conferinte de presa inaintea jocurilor.
Cu toate ca la inceputul sezonului conducerea (sau ce ramasese din ea) anuntase transparenta totala. Chiar daca vezi ca nu o vezi (vorba Phoenix-ilor), Sport Club are sanse mari de a se plasa in prima parte a clasamentului.
De altfel, „temerarul” antrenor Viorel Tanase si-a fixat ca obiectiv indraznetul loc 4. Obiectiv perfect realizabil deoarece liga secunda e o competitie de un nivel foarte scazut, iar Sport Club nu are lot rau.
Stiti cum se zice: chiori in tara orbilor. Si daca tot am vorbit de orbi, la o saptamâna dupa marea victorie de la Dorohoi, oamenii lui Tanase or nimeri ei si Braila. Asa, cât sa-si faca incalzirea pentru meciul din Cupa României, contra Ceahlaului, care va avea loc miercuri, 24 septembrie, de la ora 16.00, pe „Letea”.
In jocul de sâmbata, cu CF Braila, la bacauani si-ar putea face debutul si mijlocasul de 20 de ani, George Punga. Declarat jucator liber dupa experienta nefericita de la Otelul, noul venit ar trebui sa aiba grija la… punga atunci când vine vorba de drepturile sale salariale. Altfel, nu ar fi deloc primul care ia plasa la Sport Club Bacau!
Programul complet al etapei a patra din Seria I: Unirea Slobozia – CS Balotesti, Rapid CFR Suceava – Sageata Navodari, Sport Club Bacau – CF Braila, Academica Arges – FCM Dorohoi, FC Voluntari – Farul Constanta, ACS Berceni – Gloria Buzau.
Unele dintre cele mai „grele” personalitati ale Bacaului s-au intâlnit joi, pentru a pune bazele unei asociatii menite sa ridice orasul din situatia in care a ajuns, considerata „dezastruoasa”. Este vorba despre o asociatie unde politica nu are ce cauta, cel putin fara manifestari patimase, dar de care mediul politic, oamenii de decizie de care depinde mersul lucrurilor in Bacau ar face bine sa tina cont.
Si aceasta, pentru ca asociatia reuneste unele dintre cele mai importante personalitati ale judetului, din mediul de afaceri, universitar, al artelor si multe altele, care au reusit sa conduca mari intreprinderi de succes, colective de cercetatori, sa instruiasca multe generatii de studenti si elevi.
Intr-o ordine aleatorie, iata-i si pe cei care au participat la intâlnirea de joi, cu mentiunea ca mai exista si alti oameni importanti care doresc sa se implice, dar nu au putut fi prezenti la aceasta prima intrunire: profesorul si sculptorul Gheorghe Zarnescu, Raducan Ion, director multi ani al Pambac, scriitorul Val Manescu, prof. univ. dr. Viorel Rati, managerul Fructex Bacau, arhitectul Constantin Amâiei, din Consiliul Teritorial al Filialei Bacau-Neamt a Ordinului Arhitectilor din România, arhitectul Liliana Bârgu, presedintele in functie al Filialei Bacau-Neamt a Ordinului Arhitectilor din România, Vasile Milea, cunoscut om de afaceri din Darmanesti, arhitectul Doru Anghel, omul de afaceri Petru Placinta, fost director al Agricola International, Gheorghe Antochi, si el fost director Agricola International, ing.prof.univ.dr Valentin Nedeff, rectorul Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau, Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie, Mihai Tulbure, director al Camerei de Comert si Industrie, prof. univ. dr. Dumitru Bontas, fost prefect si rector al Universitatii „George Bacovia”, profesor la aceeasi institutie, prof. dr. Ioan Mitrea, istoric.
„In anul 2003, municipiul si judetul Bacau erau mult inaintea Iasului, iar cei de acolo faceau lobby impotriva noastra, pentru stoparea dezvoltarii Bacaului. Am atentionat asupra acestui lucru in Consiliul Judetean, dar nu cred ca m-a luat cineva in seama. Acum se vad efectele: am ajuns al treilea judet din coada tarii. Exista planuri urbanistice intocmite cu multi ani in urma, care zac in sertarele din primarie si nu se uita nimeni la ele”, a spus arhitectul Constantin Amâiei.
Pentru a regla lucrurile, cei implicati in acest proiect se angajeaza sa isi foloseasca experienta si cunostintele si sa gaseasca solutii pe care sa le prezinte factorilor de decizie. Este vorba despre solutii in absolut toate domeniile, urbanistic, economic, artistic, turistic, etc.
Asadar, este vorba despre un fel de „sfat al inteleptilor”, dupa cum l-a numit unul dintre participanti, care va cauta si modalitati pentru a se face respectat si auzit in mediul politic si administrativ. Pâna una-alta, intâlnirile se vor derula lunar, iar asociatia, care probabil se va numi „Impreuna pentru Bacau”, va capata si identitate juridica.
Acest week-end programeaza etapa secunda a Diviziei A la handbal. Runda gaseste cele doua formatii bacauane la poli opusi.
Invinsi in prima etapa, la Ploiesti, baietii de la Stiinta MD II vor evolua sâmbata, de la ora 12.00, pe teren propriu: in Sala Sporturilor vine Cimentul Bicaz, o formatie modesta, care a capotat in runda inaugurala acasa, cu 27-41 in fata celor de la LPS Piatra Neamt. In acest context, echipa lui Bogdan Voica se pregateste de prima victorie, chiar daca in registrul FRH, bacauanii vor pierde jocul cu 10-0 deoarece nu vor respecta noile prevederi federale care interzic echipelor de liga secunda sa evolueze cu mai mult de doi juniori cu dubla legitimare.
Cu totul altfel stau lucrurile pentru handbalistele Stiintei. Foarte tânara formatie pregatita de Costel Oprea a inceput campionatul cu dreptul, trecând cu 28-26 de HC Piatra Neamt, insa va avea o misiune imposibila in etapa a doua.
Duminica, de la ora 14.00, bacauancele vor evolua la Bucuresti, pe terenul celeilalte Stiinte a Seriei A. „Stiinta Bucuresti este una din principalele candidate la promovare. Mergem sa jucam, chiar daca e clar ca formatia gazda e favorita certa”, a precizat antrenorul studentelor, Costel Oprea.
Recent, specialistii NASA ne-au avertizat ca Pamântul este amenintat de o furtuna solara fara precedent, care va face ravagii, intrucât sistemele de electricitate si telecomunicatii vor fi grav afectate.
Practic, intreaga infrastructurea mondiala va fi devastata: de la internet, la transporturi, productie, servicii etc. Consecintele ar putea fi dezastruoase. Oamenii de stiinta incearca sa-i sensibilizeze pe toti guvernantii din lume, din perspectiva preintâmpinarii haosului care ar putea fi generat de un tsunami solar. Este adevarat ca specialistii NASA nu pot spune cu exactitate când va avea loc un asemenea fenomen, dar sunt siguri ca acesta este iminent, peste o suta de ani sau peste o suta de zile…
In revista Space Weather, fizicianul Pete Riley avanseaza idea ca exista un risc de 12 la suta ca o furtuna solara sa loveasca Terra in urmatorii ani. NASA a anuntat in vara acestui an ca o puternica furtuna solara, care a trecut in 2012 la o mica distanta de Terra, avea potentialul de a perturba toate circuitele terestre si ar fi putut trimite civilizatia in secolul al XVIII-lea. Aceasta furtuna solara, consemnata in ziua de 23 iulie 2012, este cea mai puternica din ultimii 150 de ani. Daniel Baker, profesor la Universitatea Colorado, spune ca ,,daca eruptia solara ar fi avut loc cu o saptamâna mai devreme, Terra s-ar fi aflat in primul rând in fata furtunii”.
Doar intâmplarea ne-a ferit de un dezastru. Satelitul STEREO-A, care supravegheaza furtunile solare, a observat cu o precizie impresionanta aceasta furtuna. Pe baza datelor oferite de satelit se apreciaza ca doar furtuna solara din anul 1859, când aurorele boreale au fost vazute in intreaga lume, a fost mai puternica decât cea din 2012. Aceasta furtuna a fost descrisa in epoca de astronomii britanici Richard Carrington si Roger Hodgeson. Daca o furtuna solara precum cea din 1859 ar lovi Terra, pagubele materiale ar fi cuprinse intre un trilion si doua trilioane de dolari si ar dura, intr-o tara normala (noi nu avem in vedere si România…) cel putin zece ani pâna când infrastructura ar fi reabilitata.
Potrivit specialistilor, furtunile solare se nasc la suprafata Soarelui. Aceste explozii sau ejectii de masa coronala proiecteaza in spatiu plasma ionizata cu viteze foarte mari. Incarcate cu puternicile radiatii care rezulta din aceste ejectii, vânturile solare provoaca furtuni geomagnetice care interactioneaza cu câmpul magnetic terestru. In timpul acestor furtuni, Soarele isi dubleaza luminozitatea.
Furtuna din 1859, de pilda, a lasat urme in gheata din Groenlanda, constând in nitrati si beriliu, urme care permit astazi masurarea intensitiatii fenomenului. Aceste furtuni nu pot fi observate de pe Terra cu ochiul liber, dar sunt vizibile cu ajutorul telescoapelor, ale detectoarelor de raze X si echipamentelor de imagine termica.
Se estimeaza ca energia eliberata de un asemenea episod solar acut, care dureaza, de regula, câteva minute, este echivalenta cu energia emisa de milioane de bombe cu hidrogen de 100 de megatone care explodeaza in acelasi timp si care este de zece milioane de ori mai mare decât energia eliberata de o eruptie volcanica. Specialistii recunosc faptul ca ne aflam in copilaria predictiei furtunilor solare. Un episod acut poate fi prevazut cu 24-48 de ore inainte. US National Oceanic and Atmospheric Administration este institutia creditata cu autoritatea cea mai mare in materie de previziuni.
In reteaua de magazine Pambac si in magazinele de tip supermarket din Bacau poate fi gasita, acum, noul sortiment de pâine, “Pâine plamadita Pambac”.
“Este o pâine autentic romaneasca, dospita cu maia naturala, framântata dupa o metoda straveche. Este pâinea copilariei, cu coaja crocanta, cu miez moale si gust bogat, pâinea care nu se farâmiteaza si se pastreaza proaspata cel putin trei zile” – sustin producatorii de pâine de la Pambac.
Pâinea plamadita Pambac are in compozitie faina, apa, sare si maia.
Societatea din Bacau detine, in portofoliul de produse, o gama sortimentala variata de pâini, din faina integrala sau neagra, coapte pe vatra, sau paini produse pe linie.
Incep sa ma intreb in ce masura SUA este de vina pentru stabilirea precedentului Kosovo. Pentru ca vântul separatismului care bate prin Uniunea Europeana foloseste, in principiu, mai mult Bruxelles-ului decât Washingtonului.
UE este o constructie care se bazeaza pe renuntarea benevola a suveranitatii statelor componente. Un deziderat destul de greu de atins, având in vedere istoria zbuciumata a continentului, care a dus la aparitia unor sentimente nationale deosebit de puternice.
Or, desi oficial, tarile componente au renuntat la anumite aspecte ce tin de suveranitate in favoarea Bruxelles-ului, in practica, in fiecare tara exista un anumit nivel de rezistenta fata de deciziile impuse de la nivelul Uniunii.
Cu cât tara este mai mare, cu atât se poate vorbi de un focar de rezistenta mai puternica. Solutia evidenta este farâmitarea tarilor, crearea de enclave, care, pe de o parte, sa deturneze atentia iar, pe de alta parte, sa scada puterea natiunilor.
Cel mai bun exemplu este Marea Britanie, care este, inca, o putere europeana. Fara Scotia, si, in curând, poate si fara Irlanda de Nord, nu va mai reprezenta o amenintare pentru proiectul european. Sa nu uitam ca Marea Britanie s-a impotrivit cât a putut transformarilor presupuse de aderarea la UE. Si-a pastrat propria moneda, a criticat in permanenta deciziile Uniunii si a amenintat cu un referendum pentru iesirea din UE.
Nationalismul galagios al UKIP a fost copiat de celelalte partide, in forme mai usoare, desigur. Referendumul pentru independenta Scotiei vine la fix.
Indiferent daca scotienii vor spune DA sau NU independentei, scorul strâns al celor doua optiuni schimba total situatia. Chiar daca referendumul va fi respins la limita, Londra va trebui sa ofere concesii importante Scotiei iar, in final, tot se va produce separarea.
Iar Marea Britanie va deveni, in final, o natiune europeana de mâna a doua.
Inceput de toamna la Slanic Moldova. Molizii de la poalele Nemirei se pregatesc, infofoliti, sa asiste la spectacolul anotimpului rece. Frunzele ruginii, imprastiate zglobiu, dezgolesc intr-o inceata desfatare padurea.
Ramâne intrebarea copilariei: de ce ramân copacii goi când vine iarna? Toate anotimpurile sunt frumoase aici. Am vazut multe rulote campate. Majoritatea posesorilor traiesc a doua tinerete. Acum, ca a inceput scoala, au returnat parintilor nepotii de care au avut grija toata vara, si se bucura in liniste de tacerea asternuta in frumoasa statiune. Unele rulote au copertinele acoperite cu folii de plastic, semn de statonicie pentru câteva zile.
[lock_content]Spatiul aferent camparii le diferentiaza. Sunt tractabile sau motorizate. Poarta in ele confortul si strictul necesar. Locatarii se hranesc cu preparate gatite frugal, multe de regim, si se imbata cu aerul ozonat al padurii. Singurul loc unde camparea este acceptata in statiune este Poiana Soarelui. Aici este gazda, de multi ani, Veronica Ignat, ajutata de sotul, Ciprian, si de fratele Ovidiu.
Limita de sud a statiunii o reprezenta in urma cu multi ani acest platou, intesat de casute albe, insiruite ca la armata. Zona era cunoscuta drept „Camping Slanic Moldova”. Mai târziu a devenit pentru câtiva ani „Rai 11”. De trei ani nu s-a investit decât in consolidarea terenului. Proiecte si planuri sunt.
Construirea unui hotel si demararea demersurilor pentru a reface calea de acces catre Poiana Sarata. Poiana Soarelui ramâne deocamdata punctul de atractie al celor mai putin pretentiosi. Au spatiu sa-si intinda corturile, sa se conecteze cu rulota la reteaua de electricitate, apa curenta si grup social. Gratare amenajate. Multi vin aici cu nostalgia copilariei. Se cunosc de ani buni si-si programeaza concediile pentru o nostalgica intâlnire. Au prins drag de acest loc in special brailenii si galatenii.
Traim in pace cu serpii si cu ursii
Veronica este slaniceana get-beget. S-a nascut in noaptea de revelion, la inceput de an, saizeci si unu. Zi de sarbatoare si petreceri. Copilaria si anii din scoala generala s-au impletit cu evolutia statiunii. A terminat Liceul Industrial din Tg. Ocna, profil electrotehnic. De aici, mai târziu, si pasiunea pentru motoare. O astept in fata campingului. Coboara rar in oras pe motoscuter asa ca sunt curios cum este echipata.
Ca la carte. Se comporta ca o scolarita când ii fac fotografii. Ii dau ragaz sa se schimbe si ne adunam sub un umbrar, la o vorba. „Am luat-o chiar de jos. In optzeci m-am inscris la Scoala de ghizi, organizata de fostul OJTS Bacau, care avea si filiala la Slanic. Evolutia a fost efectiv in turism. Asa am pornit-o pe acest drum, in maniera in care se putea face turism atunci. Si asta imi place sa fac si acum.
Pe lânga activitatea de ghid lucram ca receptioner. Mai târziu am facut si turism international. Dupa nouazeci… cum au evoluat lucrurile, am urmat cursuri de operatori calculatoare si de contabilitate primara. Sperante si visuri. In nouazeci si trei m-am privatizat. Aveam cel mai frumos bar din oras, in fosta popicarie a Slanicului.
Chiar evoluam bine. Am deschis un depozit angro in Onesti, altul la Târgu Ocna, dupa care am ramas fara bani. M-a praduit unul. Câte nu se intâmpla in viata… A trebuit sa o iau de la zero. Si am venit ca administrator, aici, la Camping. Faptul ca m-am atasat de aceasta zona m-a schimbat pozitiv. M-am apropiat de animale.
Pâna si cu serpii am facut pace. Cred ca intr-o viata anterioara am fost câine. Prea ma inteleg bine cu toate. Adica nu mai este senzatia aceea de teama. Si cu ursii ne-am familiarizat, sa spun asa. Nu ne mai este frica sa iesim noaptea. S-au obisnuit si ei cu noi. Vin la tomberoane dupa mâncare. Ne-am impacat cu natura si inca nu ne dam seama de adevarata ei valoare. Parca dai mâna cu pomul si te doare sufletul când vezi ca cineva i-a cioplit trunchiul.
Vedeti copacul asta? Pasarelele au sedinta in coroana lui de la patru, in fiecare dimineata. E o simfonie! Imi doresc din tot sufletul ca zona sa aiba o evolutie pozitiva. Merita! O vad ca pe o mica Elvetie.” Rasfoim albume cu fotografii. Multe sunt de la turistii care s-au simtit bine aici. Au venit cu ele in anii urmatori, daruindu-le gazdei in semn de multumire. Schimb locul si merg pe platoul unde sunt amplasate rulotele.
Sezonieri, mergatori si oportunisti
Mi-a atras atentia inscriptia inscrisa pe spatele uneia dintre rulote: Prietenia ta poate sa fie aici! Zicala „Omul sfinteste locul” isi merita renumele. Nici nu am apucat sa ma apropii ca domnul George, aveam sa aflu mai târziu ca il cheama si Auras, privind la aparatul meu de fotografiat ma vede ca pe o salvare.
„Azi noapte a cazut ursu cu nasu-n tomberon. Aici… la trei metri de mine! Nu mai putea saracul sa iasa. Ursoaica era cu celalalt pui in drum. Pacat ca n-am avut cu ce sa le fac o poza. Nu stati? Vin si la noapte! Asa, cam pe la trei!” Imi arata locul. Fix trei metri de la geamul rulotei. Vad si scândura rupta din gard de „puiul” care nu mai e demult pui. Gurile rele spun ca in zona au migrat si ursi „recoltati” din zona Brasovului, pasnici, obisnuiti cu oamenii. Odihnit, relaxat, cu probleme de sanatate pe care nu le arata, dar spune ce bine i-au facut „anumite” tratamente, George ma invita sa vad interiorul.
„Am tot ce-mi trebuie. Aici e aragazul. Butelia e afara, la ancoraj. Frigider, chiuveta, closet la nevoie… si… doua patucuri. Uita-te!… se fac pat nuptial.”
Trage dintr-un dulapior o extensie care te trimite cu gândul la covorul lui Aladin. „Bine ca mi-am adus aminte. La zece sa cobor in oras. Aici nu-i semnal. Trebuie sa-mi sun sotia. Mâine plec la Amara. Am bilet la tratament. Ar fi trebuit sa merg de azi. Nu stiu ce sa fac…! Sa iau rulota cu mine sau s-o las aici?! Dac-o las… nu ma taxeaza doamna Veronica. Dar si daca n-o iau!!!”
Nu e de mirare ca George are prieteni pe unde merge. Nu stii când glumeste sI când, subtil, te ia peste picior. A dat pe rulota o mie cinci sute de euro in urma cu cinci ani, când a iesit la pensie. Spune cu mâna pe inima ca si-a scos banii. Umbla prin toata tara.
„Astia care-s cu rulotele ori sunt sezonieri, ca mine, ori umblatori care nu se aciuiaza nicaieri, ori oportunisti. Ca astia care vând oale si zorzoane la sfârsit de saptamâna.” Ne oprim din analiza care dadea in politic.
Un domn in vârsta, imbracat la costum, fara cravata si cu mâinile la spate, intr-o tinuta contemplativa, se apropie de noi. Parca ezita sa intrebe: „N-am mai fost de treizeci de ani aici. Aista-i campingul?… Doamne… cât s-a distrus!”[/lock_content]
Dupa problemele ridicate de stabilirea pretului la apa si de furnizarea acesteia fara intrerupere, un alt subiect a provocat dispute in Consiliul Local (CL) Onesti. Este vorba despre schimbarea denumirii Spitalului Municipal Onesti in Spitalul Municipal “Sfântul Ierarh Doctor Luca”.
La intrunirea consilierilor onesteni a fost prezenta si dr. Oana Secara, managerul Spitalului, care a marturisit dorinta ca “Sfântul Luca, traitor in Rusia prigoanei comuniste – un mare om de stiinta care a pus bazele anesteziei locale, ce a imbracat haina preoteasca devenind ierarh – sa fie patronul spiritual al spitalului nostru”.
In momentul lansarii acestei initiative alesii locali onesteni au declarat ca pentru spital mult mai importante sunt alte lucruri decât preocuparea pentru o noua denumire.
Consilierul local Ciprian Zarzu a mentionat ca “in luna august, Consiliul Judetean (CJ) Bacau a retras suma de 15 miliarde de lei vechi de la finantarea amenajarii la Spitalul Municipal Onesti a unui compartiment modern de primire urgente.
De asemenea, alte 5 miliarde de lei vechi au fost retrase tot de CJ, aceasta suma fiind necesara reabilitarii sectiilor de Neurologie si ORL. De ce nu a facut proiecte administratia locala pentru ca aceste sume sa nu fie retrase?”
Viceprimarul Nicolae Gnatiuc a declarat ca “procedurile de licitatie sunt in marea lor majoritate contestate si aceasta situatie s-a intâlnit la Centrul de Primiri Urgente, unde trebuie refacuta o intreaga procedura, dar proiectele merg in continuare”.
O intrebare foarte pertinenta (“prin ce se imbunatateste actul medical in urma redenumirii spitalului onestean?”), a adresat si Mihai Sova. La sfârsitul sedintei, el a declarat ca astepta “un raport cu starea reala a Spitalului Municipal Onesti, ce contracte a incheiat cu Casa de Asigurari de Sanatate si cu alte institutii, daca mai are nevoie de personal care sa fie angajat?”
Si Gheorghe Ene a afirmat ca “schimbarea denumirii spitalului nu este oportuna. Situatiile cu care se confrunta medicii, lipsa de medicamente si a dotarilor, dar si faptul ca foarte multi onesteni merg la Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti ca sa se interneze, unde sunt alte conditii, acestea sunt problemele spitalului onestean”, a tinut sa remarce Gh. Ene, adaugând ca “schimbarea denumirii implica si niste cheltuieli”.
L-a contrazis directorul medical al Spitalului Onesti, dr. Adrian Brânzaniuc, care s-a referit la noile aparate si echipamente intrate recent in dotarea spitalului. La votarea acestui proiect, 9 consilieri locali au fost „pentru”, iar 6 s-au abtinut, astfel ca spitalul onestean va avea numele propus la inceputul dezbaterilor din sedinta Consiliului Local.
Se pot spune multe despre frumuseţea şi farmecul unui loc anume, a unui oraş, unul vestit cum e Parisul, de pildă. Despre care un mare scriitor sudamerican, Julio Cortazar, spunea că e absolut mitic. Cortazar vedea Parisul ca pe o imensă metaforă, care i-a inspirat, de altfel, şi celebrul său roman „Şotronul”, ca pe un oraş fascinant şi foarte viu.
„Parisul e ca o inimă care bate întruna: nu e locul unde trăiesc, e altceva. Locuiesc în acest loc unde e un fel de osmoză, o relaţie vie, biologică. Eu zic că Parisul este o femeie; într-un fel e femeia vieţii mele.”
Superbă declaraţie de dragoste! Dar să vedem ce se întâmplă acum la Paris şi ce scandal uriaş a stârnit o femeie înşelată şi părăsită, publicând o carte despre poveste ei de dragoste cu preşedintele Franţei, François Hollande.
„Mulţumesc pentru acest moment”, aşa s-ar traduce otrăvita carte a lui Valérie Trierweiler, fostă, până mai ieri, prima doamnă a Franţei, adică amanta oficială a preşedintelui Hollande. Care e un non-conformist, practicând amorul liber, fără să mai treacă pe la starea civilă. Într-atât de liber însă, că nu s-a mulţumit cu o singură parteneră de viaţă, astfel că a înşelat-o pe Valérie cu mai tânăra actriţă Julie Gayet.
Părăsind palatul Elysée, după ce trăise acolo timp de doi ani, bucurându-se de toate privilegiile poziţiei sale de primă doamnă, umilită, rănită, repudiată, Valérie scrie o carte care „va face Republica să tremure”, după cum se exprimă un gazetar. Fosta jurnalistă de la „Paris Match” (unde lucrează acum din nou) şi-a pus tot talentul în joc pentru a se răzbuna. Si o face într-un fel subtil, pervers, pentru că se declară îndrăgostită pînă peste cap de Hollande, cu care a trăit „o dragoste nebună”.
Povesteşte, cu destule amănunte, cum se distrau împreună, cât de amuzant poate fi, în intimitate, Hollande, cum o făcea mereu să râdă. Un bărbat cu umor, cu vivacitate spirituală deosebită, optimist, devorând viaţa, în stare să danseze sirtaki la volan, după o melodie de Dalida, aşa este descris Hollande.
În plus, e simplu, nepretenţios (e în stare să-şi cumpere cămăşi şi pantofi de la supermarket, de pildă), are simţul dreptăţii, şi nu-i plac micile mizerii, bârfele, etc. Iar această doamnă trecută de prima tinereţe (dar o femeie frumoasă şi distinsă, e drept) pozează în îndrăgostita umilă, gata de orice pentru o atenţie din partea lui, o privire, un compliment. Spune că e foarte mândră de el.
Dar, culmea, doamna este extrem de contradictorie, din moment ce dezvăluie, în alte pagini, câteva lucruri despre Hollande, care-l fac antipatic. De pildă, faptul că nu-i suportă pe handicapaţi şi-şi bate joc de ei, că nu-i iubeşte pe săraci, numiţi, dispreţuitor, „sans- dents”. Că e rece, cinic, dezumanizat, îndepărtat de realitate.
În fine, chestiuni din acestea greu de admis la un om de stânga. Desigur, preşedintele a reacţionat şi a spus că nimic nu-i adevărat, şi că doamna este o mincinoasă. Una foarte periculoasă însă, fiindcă această carte a ei acţionează „ca o otravă lentă, fără antidot”, discreditându-l pe Hollande.
Acest domn bătrâior, cu un fizic ingrat, cu figura lui de ciocârlan cu ochelari, care o face pe Don Juan-ul, e destul de caraghios, s-o recunoaştem. Iar incursiunile lui cu motocicleta, pe la juna amantă (care au făcut deliciul presei de scandal), sunt penibile de-a dreptul.
Deşi francezii sunt foarte îngăduitori la acest capitol, nu sunt nişte sumbri moralişti şi respectă viaţa privată a oricărui om, chiar şi a acelora cu cele mai înalte funcţii în stat. Nici nu se compară în această privinţă cu mărginiţii şi pudibonzii de americani. La ei ar fi imposibilă o afacere tip Monica Lewinski.
În fine, revenind la sulfuroasa carte, atât de pervers intitulată „Merçi pour ce moment”, e de spus că autoarea ei a dat lovitura, pentru că e cea mai bine vândută carte la ora actuală în Franţa, estimându-se că Valérie Trierweiler ar putea câştiga o avere, peste jumătate de milion de euro.
A avut parte de o publicitate astronomică, a stârnit valuri de indignare, autoarea fiind insultată, făcută aventurieră. Cartea ei este considerată o dezonoare pentru Franţa, o reglare de conturi indecentă (madame Rottweiler – aşa-i ziceau colegii din presă lui Valérie Trierweiler- muşcă rău), oamenii o dezaprobă, dar o cumpără, aşa că răzbunarea fostei prime doamne este una cât se poate de dulce şi de profitabilă.
Analistii pietei imobiliare de la noi au emis, inca de la inceputul acestui an, ipoteza ca 2014 va insemna dezmortirea pietei si au vorbit de intereseul in crestere al investitorilor. Totul, dupa nu mai putin de sase ani de efecte vizibile ale crizei economice. Liderul pietei imobiliare bacauane, Compania Apollon, a intocmit in acest sens o radiografie a evolutiei pietei locale in cei sase ani de criza, pe categorii de locuinte si zone rezidentiale. Cocluziile acestei analize vi le prezentam in cele ce urmeaza.
Preturile apartamentelor de 2 camere au scazut cu 38,9%
– din acest an, scaderea de preturi s-a temperat
In zona CENTRU a Bacaului preturile apartamentelor de 2 camere au scazut, in medie, cu aproximativ 38,9% in anul 2014 fata de anul 2008. “Daca analizam evolutia preturilor pe parcursul ultimului an (perioada 2013 – 2014) – spune directorul agentiei Apollon, Florin Popovici -, preturile la 2 camere au inregistrat o scadere de 4,8% in zona cartierelor 9 Mai – Unirii – Ultracentral sau de 6,1% in zona Pictor Aman-Zimbru, pe când in zona Bistrita-Lac scaderea a fost putin mai mare de 12,1%. Un apartament de 2 camere care se vindea in anul 2008 in Bistrita-Lac cu 65.000 de euro, in anul 2013 s-a vândut cu 43.500 de euro, iar in prezent il poti cumpara chiar cu 38.000 – 40.000 de euro.
Pe pagina web a companiei Apollon pot fi comparate preturile medii ale locuitelor din diferite zone ale orasului, in grafice sugestive (http://www.apollon.ro/indicele-imobiliar.html).
In episodul urmator vom veni cu date despre preturile apartamentelor cu trei camere.
Ziua de 22 septembrie se va derula si in municipiul Bacau sub deviza “În oras fara masina!” (In town without my car!).
„Circulatia nu va fi intrerupta, luni, in Bacau, arata Maria Ionos, purtator de cuvânt al Agentiei pentru Protectia Mediului (AMP). Ii invitam, insa, pe bacauani sa foloseasca solutii alternative de deplasare: mijloacele de transport in comun, bicicleta, mersul pe jos.”
APM Bacau sarbatoreste a 13-a editie a „Saptamânii Mobilitatii Europene” (European Mobility Week), prilej cu care a desfasurat si mai desfasoara actiuni de informare în scoli. Tema centrala a anului 2014, „Strazile noastre – alegerea noastra! (our streets, our choice)”, si-a propus reevaluarea modului în care privim mediul urban, încurajând populatia sa se implice activ în crearea tipului de oras în care doresc sa locuiasca.
Impactul intensificarii traficului de masini asupra sanatatii umane, în special în zonele urbane, obliga autoritatile locale sa aloce mai mult spatiu traficului nemotorizat si sa regândeasca balanta dintre spatiul ocupat de masini si spatiul verde, în vederea îmbunatatirii calitatii vietii.
“Campania, au opinat organizatorii, va avea succes când rezultatele se vor oglindi în starea de sanatate a populatiei si în promovarea unui sistem de transport durabil si eficient prevenind poluarea mediului în care traim.”
Filarmonica „Mihail Jora” din Bacau incheie stagiunea estivala 2014 cu un concert care va avea loc duminica, 21 septembrie, la ora 11.00, pe scena salii Ateneu de pe strada Razboieni.
Orchestra filarmonicii va fi condusa de dirijorul George Hariton, având-o ca solista pe Rie Koyama (fagot – Japonia).
Melomanii bacauani vor putea audia „Simfonia nr.1 in re minor” de Joseph Haydn, „Concertul pentru fagot si orchestra in Si bemol Major KV 191” de Wolfgang Amadeus Mozart si „Simfonia a IV-a in Si bemol Major, op. 60” de Ludwig van Beethoven. (L.Maftei)
Palatul Copiilor din Bacau are, din acest an scolar, un nou director in persoana prof. dr. Adriana Busuioc. Profesor titular de 10 ani in invatamântul bacauan, Adriana Busuioc a predat in primii patru ani de cariera educatia plastica, mai intâi la Colegiul National „Gh.Vranceanu”, iar apoi, in paralel, la Colegiul National „Ferdinand I” si Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”. A absolvit Facultatea de Arte plastice, decorative si design la Universitatea de Arte Iasi, la Sectia pictura, iar specializarea prin doctorat a fost pe iconografie.
De ce ati ales invatamântul?
A fost, la inceput, o intâmplare. Eram foarte reticenta, ca orice debutant. Parintii mei sunt cadre didactice, insa nu pot sa spun ca de aceea am ales si eu sa fiu profesor. Dar acum nu regret alegerea mea. Acum, am o noua provocare: cea de director. Cred ca fiecare isi doreste ca, in timp, sa avanseze in cariera. In aceasta calitate, cel mai mult imi doresc sa ne facem cunoscuta activitatea de la Palatul Copiilor, impreuna cu toti cei 20 de colegi de-ai mei profesori, dar si a celor 25 de profesori de la Cluburile Copiilor din Onesti, Comanesti, Moinesti, Tg.Ocna si Buhusi.
Palatul Copiilor a reusit sa atraga un grant important pe un proiect multilateral Comenius, in care aveti parteneri din sase tari. Veti continua si acest schimb intercultural?
Bineinteles. Este vorba despre proiectul „Biodiversity Conservation The Only Path To Our Survival”, in care Palatul Copiilor din Bacau este partener si prin care deja s-au organizat trei mobilitati. Acum, suntem noi gazda, iar saptamâna viitoare vom primi delegatii din toate tarile partenere, respectiv din Grecia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia si Turcia.
Ce alte proiecte mai sunt in derulare si ce mai aveti in plan sa realizati acum, prin contractul dumneavoastra de management?
Sunt multe concursuri pe care le vom derula prin intermediul calendarului CAEN – Calitatea Activitatilor Educationale Nationale. Vorbim de concursurile locale, regionale sau nationale precum „Parada costumelor de Haloween”, coordonat de prof. Emma Grecia, „Calculatorul – desen si culoare” a prof. Dorel Facaoaru, Concursul de radio-amatorism, „Eco- reporterii in actiune” a prof. Nela Dumea, „Stelute de Cristal” a prof. Petrica Radu, Concursul de muzica „Aschiuta” – prof. Claudiu Filip, „Arta pe gustul tau” coordonat de prof. Oana Gârbea, Revista Palatului a prof. Laura Bibire, „Meridianele dansului” din Onesti (prof. Mariana Osteanu), „Moinesteanca” a prof. Marinica Ifrim, „Cupa Moldovei la karting” a prof. Eugen Diac, „Copilaria pe banda rulanta”. Iar acestea sunt doar câteva. Ne gândim sa organizam si un concurs de tehnica graffiti, printr-un parteneriat cu autoritatile locale, dar si un concert de Craciun la Ateneu. Important este ca diplomele obtinute la toate aceste concursuri, insotite de o adeverinta care atesta activitatea de la Palatul Copiilor, pot completa portofoliul educational al elevului pentru a beneficia de burse scolare.
Cum faceti fata concurentei? Sunt in Bacau, dar si in judet, mai multe cluburi pentru copii, organizate tip after school, dar si alte ONG-uri care se ocupa de timpul liber al elevului.
Nu simtim deloc concurenta. Noi oferim cursuri gratuite, cu profesori titulari, bine pregatiti si foarte apropiati de copii, dar si o mare diversitate de activitati. Este ocazia sa multumesc si parintilor pentru implicare si sustinere.
Oferta educationala a Palatului Copiilor, in noul an scolar, include cursuri de: Arta textila (prof. Emma Grecia), Design vestimentar (prof. Oana Gârbea), Muzica folk / muzica usoara (prof. Claudiu Filip), Muzica populara (prof. Mihai Bârjoveanu), Pian/Chitara (prof. Emil Iftimie), Desen/Pictura/Iconografie (prof.dr.Adriana Busuioc), Grafica/Iconografie (prof.dr.Cristian Bandi), Pictura de sevalet/Design produs, grafic, interior (prof.dr. Dorel Facaoaru), Cultura si civilizatie engleza (prof. Andreea Bancila), Teatru (prof. Gheorghe Balint, regizor), Redactie Presa/Radio/TV (prof. Laura Bibire), Electrotehnica (prof. Monica Bortos), Informatica (prof. Monica Hurubas), Protectia mediului (prof. dr. Nela Dumea), Sanitarii priceputi (prof. Anca Rotaru), Educatie rutiera/karting (prof. Eugen Diac), Dans modern (prof. Radu Petrica), Judo (prof. Manole Constantin si prof. Dorin Cruceanu), Handbal (prof. Georgiana Vântu si prof. Radu Ghiciusca)
Anul scolar la Palatul Copiilor incepe pe 28 septembrie.
“Toamna deschide sirul roadelor sale” cu o noua editie a “Zilelor Culturii Calinesciene”, o manifestare culturala de traditie pe meleagurile onestene. Vineri, 19 septembrie, la sediul Fundatiei Nationale “G. Calinescu” va fi vernisata expozitia de pictura si grafica ce are pe simeze lucrari semnate de Rodica Ion.
De la ora 17,30, in Aula Bibliotecii Municipale “Radu Rosetti”, dupa deschiderea oficiala a celei de-a 46-a editii a manifestarii, criticul de arta Pavel Susara va sustine prelectiunea “George Calinescu si categoriile picturii”, iar sculptorul Vlad Ciobanu va vorbi despre “George Calinescu si artele vizuale”.
Colocviul acestei manifestari, ce se va desfasura sâmbata, la Biblioteca „Radu Rosetti”, pune in dezbatere tema “Literatura si internetul”, moderatori fiind criticii Nicolae Georgescu, Tudorel Urian si Vasile Spiridon.
Decernarea premiilor “Zilele Culturii Calinesciene”, prezentarea mai multor reviste literare si lansarea unor noi volume aparute la edituri din tara, precum si recitalul liric “Poetul in cetate” completeaza programul acestei prestigioase manifestari culturale al carei “stâlp” este poetul si omul de cultura Constantin Th. Ciobanu.
