Acasă Blog Pagina 3762

Efectul de bumerang al crizei europene: Copiii stranierilor revin in banci

    Elevii „italieni” de la CT „A.Saligny” / foto: Liviu Maftei

    In aceasta perioada, unitatile de invatamânt din judet sunt asaltate de copiii bacauanilor care au muncit in strainatate. Multi dintre acestia au revenit in bancile scolilor de acasa, pentru a-si continua studiile.

    Au venit insotiti si de parinti, intorsi si ei definitiv in tara. Au lasat Occidentul si au ales sa invete in limba lor, chiar daca le va fi foarte greu. Insa, nu vor sa recunoasca asta, sunt increzatori si spera ca vor trece cu bine aceasta etapa din viata lor. Predomina dosarele elevilor întorsi din Italia, dar sunt si tineri veniti din tari precum Spania, Germania, Grecia sau Belgia.

    In aceste zile, la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau si in unitatile de invatamânt din intreg judetul se prezinta copiii stranierilor, bacauani care au luat, la un moment dat, calea strainatatii, in speranta ca le va fi mai bine. Au stat peste hotare ani de zile, dar criza economica le-a schimbat, in acest an, radical planurile. Asa se face ca, in multe scoli si colegii din Bacau, s-au inscris dosare noi ale celor care au ales sa-si continue studiile acasa.

    Grupul elevilor „stranieri” de la CN Pedagogic „Stefan cel Mare”/ foto: Liviu Maftei
    Grupul elevilor „stranieri” de la CN Pedagogic „Stefan cel Mare”/ foto: Liviu Maftei

    „Pâna acum, sunt in jur de 120 de dosare. Dar, numarul variaza, pentru ca, zilnic, primim cereri noi. Sunt elevi care provin din SUA, din Belgia, Spania, Germania, Italia, pe care ii repartizam in functie de locurile din scoli si licee.”
    prof. Doina Marinov, inspector scolar ISJ Bacau

    Adaptarea si reintegrarea lor in sistemul de invatamânt este un proces de durata, deoarece multi dintre elevi nu au urmat nici macar un an de studiu in limba româna, spun profesorii.

    Unitati de invatamânt cu aflux mare de inscrieri a acestor elevi sunt Scoala „Mihail Sadoveanu” Bacau, Scoala „Ghita Mocanu” Onesti, Scoala „Constantin Platon” si Scoala „Nicolae Iorga”, ambele tot din Bacau, iar ca licee, primele locuri sunt ocupate de Colegiul „Henri Coanda”, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, Colegiul Economic „Ion Ghica”, Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, toate din municipiul Bacau.

    Povesti de la „Pedagogic”

    La Colegiul National Pedagogic „Stefan cel Mare” Bacau invata, din acest an scolar, cinci copii ale stranierilor. „Ei au, in prezent, statut de observator. Sunt prezenti la ore, dar nu primesc note. Asta, insa, nu impiedica cu nimic procesul educativ. Dosarele lor sunt trimise la Ministerul Educatiei pentru avizare si echivalare de studii. Când le revine dosarul, completat cu studiile din tara unde au invatat, vor avea acelasi regim ca si ceilalti elevi”, a explicat prof. Daniela Bejan, directorul colegiului.

    Adriana Gheta, mama lui Vicentiu / foto: Liviu Maftei
    Adriana Gheta, mama lui Vicentiu / foto: Liviu Maftei

    Vicentiu Ghenta este in clasa a III-a B din colegiu. De la 2 ani, a stat cu parintii in Italia. S-au intors in tara pe la mijlocul lunii august.

    „Am fost si in Roma, si in Verona. Vicentiu a fost si la cresa, si la gradinita, apoi clasa I si a II-a. Acolo e diferit sistemul de invatat. In primul rând, nu ne cere nimic pentru manuale, ci maximum 10 euro, pentru auxiliare. In schimb, aici e mai multa precizie pe carte si scris. Am ales Colegiul Pedagogic, pentru ca si eu am fost eleva aici.”
    Adriana Ghenta, mama lui Vicentiu

    Tot aici, l-am intâlnit si pe Ricardo George Hristo Buhoci, un pusti simpatic, revenit acum, doar cu mama, din Germania.

    „Povestea mea e mai lunga. De la 3 ani, am plecat din tara, mai intâi in Grecia, unde am facut gradinita. Clasele primare, pâna la a III-a, le-am facut aici, in Pedagogic, apoi am plecat iar cu parintii, dar in Germania. Am repetat clasa a IV-a, mi-au inghetat anul, pentru ca nu stiam limba. Acum, am revenit.

    Trebuia sa fiu in clasa a VII-a, dar sunt intr-a VI-a B, tocmai pentru ca am repetat un an. In Germania, am stat la 200 de kilometri de Berlin, in orasul Wernigerode. Sper sa ma reacomodez aici. Si, cel mai mult, mi-as dori sa ma opresc aici”, ne-a spus Ricardo, râzând, inconstient poate de tot ce il asteapta.

    „Mie imi este mai usor. Am stat doar un an in Italia, la Roma. Dar, nu m-am acomodat. Acolo, nu se invata mai nimic. De exemplu, chimia si fizica se fac abia la liceu”, ne-a declarat si Celestina Adelina Sociu, acum in clasa a VIII-a B. A incercat strainatatea, a plecat cu ai ei, tatal i s-a intors, mama va pleca din nou. Mai are un frate, de 18 ani, care a ramas si el acasa. Si Mario Stoian se poate lauda ca recuperarea va fi mai usoara.

    „La mine, e simplu de tot. Sunt increzator si voi invinge”, ne-a precizat sigur de el. Acum, este in clasa a V-a A, in acelasi colegiu. A fost un an in Milano, dar pentru o operatie la picior. „Nu mi-a placut deloc acolo. In primul rând, se statea la scoala mult mai mult. De dimineata pâna dupa-amiaza la 16.00, cu pauza de o ora, pentru masa. Apoi, cu o invatatoare faceam orele, cu alta se lucra dupa ore. Se schimbau intre ele. M-am adaptat repede, dar voiam sa ma intorc aici”, a mai adaugat. E invingatorul de la a V-a A, de care toti colegii vorbesc.

    Cel mai greu, recunoaste, este pentru Laura Angela Forcos. Este din comuna Lespezi, de lânga Bacau, acum intr-a XII-a F, la Stiintele Naturii. A stat in Italia 4 ani, ultimul an de gimnaziu si inca trei de liceu. A locuit in Florenta, cu parintii si inca doua surori, mai mici. S-au intors cu totii acasa, pentru ca nu mai era de lucru.

    „Primul an a fost mai greu, pâna am invatat limba italiana. Apoi, au fost examenele, ca sa intru la liceu. Acolo, liceul este de cinci ani, materia nu este asa de condensata ca aici. Am invatat la Socio-umane, si doar sociologie, psihologie, pedagogie si antropologie. Acum, am mult de recuperat. Mai ales la limba româna, la matematica, fizica si chimie, pentru ca am examenul de bacalaureat in fata. O sa fie greu, dar nu regret ca m-am intors.

    Surorile mele sunt intr-a IX-a, la Economic, cea mai mare, si, cea mica, in clasa I, la Scoala din Lespezi”, a povestit Laura. Niciunul nu vrea sa recunoasca faptul ca ii este greu, vorbesc simplu, cu indiferenta, parca.

    O iau de la zero

    La Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” sunt noua „stranieri”. Din Grecia, Spania, insa, cei mai multi din Italia. Catalin Puscalarga are 17 ani, e din comuna Ungureni, face naveta zilnic, impreuna cu Ana Maria Stoleru, verisoara.

    Amândoi au stat cu familia 10 ani, in Italia. In Torino. „Ne-am simtit ca acasa acolo, pentru ca erau multi români.” Catalin e acum in clasa a XI-a, la specializarea proiectant CAD, iar Ana Maria, in a XII-a J, la designer mobila interioara. „Acolo, faceam foarte multa practica. Trei ore pe zi. Insa, a fost bine.

    In clasa, aveam 12 români, 6 italieni si restul straini. Am avut colegi rusi, dar si din China sau Japonia”, a explicat Catalin. Le-a fost greu, la inceput, pâna au invatat limba, acum, au revenit, dar vacantele tot acolo si le vor petrece.

    „E diferit, insa, sistemul de invatamânt. Eu, acolo, am facut optica medicala, la Institutul Luigi Lagrange. Mie mi-e foarte greu. Practic, o iau de la zero. Nu stiu nimic din literatura româna, desi, am invatat in domeniul sanitar, nu am facut deloc chimie, nici geografie nu stiu. Dar, sper sa recuperez totul pâna la bacalaureat”, ne-a declarat si Ana Maria.

    prof. Carmen Elena Popa, director CT „A.Saligny” / foto: Liviu Maftei
    prof. Carmen Elena Popa, director CT „A.Saligny” / foto: Liviu Maftei

    „Cu toti acesti elevi, se va lucra mai intensiv. Mai ales cu cei din anii terminali. Trebuie sa recuperam cu ei toata materia, desi, inca mai au probleme de comunicare, exprimare si, mai ales, de intelegere.”
    prof. Carmen Elena Popa, director CT „A.Saligny”

    Si Alexandru Craciun, acum in clasa a XI-a D, la constructii, in acelasi liceu, a revenit din Torino, unde a stat 11 ani. E din Nicolae Balcescu, sat Valea Seaca, face naveta si inca nu stie cum ii va fi. „Abia am venit. Nici nu stiu daca imi pare bine. Nu simt inca o diferenta atât de mare, pentru ca, acolo, tot o scoala tehnica am urmat”, ne-a spus sec. Ionut Ovidiu Manolache, dintr-a IX-a D, este acum la profilul mecanica auto. A stat in Roma, doar in clasa a VIII-a.

    „Mama m-a vrut lânga ea. Dar, nu m-am acomodat. A fost decizia mea sa ma intorc. Acum, stau cu bunica, iar pe mama o voi vedea in vacante. E mai bine acasa. Italienii erau, pentru mine, mult prea rigizi, prea stricti, prea cu multe reguli”, ne-a zis si el, timid, cu privirea in pamânt. Anumite gesturi ale mâinii, dar si emotia din glas ii tradau durerea despartirii de parinti, chiar daca nu a vrut sa recunoasca, când a fost intrebat. In clasa XII-a I, a ajuns si Delia Burca.

    Aceeasi problema, ca si colega Ana Maria: clasa a XII-a, Bacalaureatul, diferenta de discipline de la scoala si, cel mai grav, problemele cu limba româna. E la design vestimentar, desi in Italia, in Arezzo, unde a stat 12 ani, inca de la vârsta gradinitei, se pregatea sa devina invatatoare. „Mi-am dorit sa ajung la Liceul Pedagogic, dar nu mai erau locuri. Oricum, voi face o postliceala de asistent medical generalist si poate o sa ma intorc in Italia, dar pe puterile mele.

    Acum, prioritatea mea este sa recuperez timpul pierdut, sa pot sa ma realizez aici”, ne-a marturisit. Cel mai greu ne-a vorbit Laurentiu Bofan, acum de 14 ani, in clasa a IX-a, la Mecanica. A stat 9 ani in Italia cu parintii, in Civitavecchia. Abia se descurca cu limba româna, intelege foarte bine, dar se exprima foarte greu. Le-a spus si parintilor asta, dat a primit un raspuns sec: „Avem incredere in tine.” Iar, el trebuie sa le dovedeasca, zilnic, ca va razbi. Numai el stie cum.

    „Italienii” de la „Platon”

    Scoala Gimnaziala „Constantin Platon” are acceptate deja cinci astfel de dosare, iar inca unul este in curs de definitivare de acte. Patru dintre elevi sunt in clasele I – IV (unul intr-a III-a si trei in clasa a IV-a), iar al cincilea este in clasa a VII-a. Toti sunt din Italia.

    inv. Mariana Simion si clasa a IV-a C, de la „C.Platon” / foto: Liviu Maftei
    inv. Mariana Simion si clasa a IV-a C, de la „C.Platon” / foto: Liviu Maftei

    „Avem si doi frati. Unul e fata, cea de a VII-a, si baiatul e intr-a IV-a. Sunt copii buni, foarte ascultatori”, ne-a declarat prof. Manuela Neculcea, director adjunct. Doi copii sunt in clasa a IV-a C si stau in aceeasi banca.

    „Adaptarea lor e mai grea. Au venit cu multe lacune, inteleg mai greu, citesc greu. Unul dintre ei e nascut in Italia. Nu am pretentia sa stie limba româna foarte bine. Dar, ne descurcam”, a explicat invatatoarea Mariana Simion. Sara e in a IV-a A. Si fata s-a nascut in Italia, dar invatatoarea Paraschiva Blajut lucreaza intensiv cu ea sa recupereze ce a pierdut.

    Clasa IV-a A a inv. Paraschiva Blajut / foto: Liviu Maftei
    Clasa IV-a A a inv. Paraschiva Blajut / foto: Liviu Maftei

    „Si in pauze vine si ma intreaba multe. Vrea sa invete, sa stie tot si se bucura ca a venit in România, in Bacau.” Clasa a III-a C e „veterana” in copiii stranierilor.

    „Avem doi, de anul trecut, care deja s-au integrat in colectiv, si anul acesta a mai venit inca unul. Toti sunt din Italia. Ce ma bucura e ca parintii chiar se intereseaza de ei. Au facut eforturi, au revenit acasa, sunt hotarâti sa-si ajute copiii. Sunt elevi buni si foarte cuminti. Numai ca scriu de tipar, nu de mâna, ca asa se scrie acolo. Mai sunt scapari, dar le facem fata”, a precizat si inv. Oana Elena Tamas.

    Clasa a III-a C, „veterana” stanierilor de la „Platon” / foto: Liviu Maftei
    Clasa a III-a C, „veterana” stanierilor de la „Platon” / foto: Liviu Maftei

    Povesti, drame, destine. Si o realitate: elevii stranierilor ni se intorc in bancile scolilor. E bine, e rau?

    Programarile on-line desfiinteaza cozile de la pasapoarte

      Pasaportul poate fi obtinut cu programare/ foto: Ramona Ionescu 

      Sute de bacauani s-au programat on-line pentru obtinerea pasaportului simplu temporar si a pasaportului simplu electronic.

      Noul serviciu a fost implementat in luna iunie 2014, iar pâna in prezent s-au programat on-line la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Bacau peste 600 de persoane.

      „Au apelat la acest serviciu atât bacauani din tot judetul, cât si persoane care muncesc temporar in strainatate.

      Numarul mare de solicitari dovedeste utilitatea acestui sistem on-line si ii ajuta pe colegii de la ghisee sa-si organizeze mai bine activitatea.

      Promovam astfel o atitudine pozitiva in rândul cetatenilor, promovam transparenta si descurajam faptele de coruptie. Solicitantul suna si se programeaza in perioada dorita de el, iar noi stam la dispozitia cetatenilor cu servicii prompte si de calitate”, declara cms. Florentina Neamtu, sef Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Bacau.

      Pentru a evita aglomeratiile la ghisee, bacauanii au posibilitatea de a se programa prin intermediul aplicatiei de internet on-line, care poate fi accesata de pe site-ul Institutiei Prefectului – Judetul Bacau, la adresa www.prefecturabacau.ro, sectiunea „Eliberari pasapoarte”.

      Aici, vor gasi, de altfel, toate informatiile privind conditiile de eliberare a documentelor de calatorie. Durata de eliberare a pasaportului electronic este de 14 zile, iar cei care solicita un pasaport temporar pot obtine documentul de calatorie in numai doua ore. (Ramona Ionescu)

      Asociatiile de proprietari cer ca furnizorul de agent termic sa-si angajeze casieri incasatori

        Mai multi administratori ai asociatiilor de proprietari care faciliteaza relatiile dintre locatari si furnizorii de utilitati, cer intr-un singur glas ca CET Bacau sa-si angajeze propriii casieri incasatori.

        Recent, SC CET SA Bacau, aflata in administrarea Consilului Local, a intrat in faliment, iar consilierii locali au aprobat infiintarea societatii Thermoenergy Group SA, cu actionar unic Municipiul Bacau si cu un capital de cinci milioane de lei.

        Conform legii, municipalitatea este obligata sa asigure continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termica. Vestea ca CET Bacau a intrat in faliment s-a raspândit in oras, insa, administratorii asociatiilor de proprietari spun ca nimeni nu le-a comunicat cum vor colabora pe viitor cu noua societate.

        „Am aflat din ziar ca a fost infiintata o noua societate, insa, nu stim exact cu cine vom lucra. Indiferent cum se va chema, rugamintea mea este ca viitorul director sa angajeze casieri incasatori, pentru ca sa adune ei banii de la noi, nu sa mergem noi la ei. Practic, noi muncim gratis pentru ei”, declara Gabriela Balaban, administrator la Asociatia de proprietari nr. 2.

        Declaratia femeii este sustinuta de colegii de breasla, care se tem pentru siguranta lor, atunci când pleaca sa achite facturile catre furnizori.

        „Uneori, ma mai insoteste presedintele, pe la E.ON, CRAB sau CET, insa, de multe ori merg singura la casierii si mi-e teama de tâlhari. Nu am asupra mea sume foarte mari, insa, daca cumva ma ataca vreun hot si-mi fura banii, sunt buna de plata”, spune Irina Barbieru, administrator la Asociatia „Luminii”. Oamenii sustin ca era mai bine pe vremuri, când venea casierul la incheierea programului si ridica incasarile din ziua respectiva.

        „Noua societate de furnizare a agentului termic sa-si delege un angajat, sa incaseze banii de la noi. In definitiv, noi suntem platiti din banii locatarilor, nu suntem angajatii CET-ului sau cum s-o mai fi chemând”, adauga Gabriela Balaban.

        Focar de hepatita A la Valea Seaca

          Mai multi copii, din comuna Valea Seaca, au ajuns recent la spital unde au fost diagnosticati cu hepatita A sau boala „mâinilor murdare”, cum mai este cunoscuta. Cazurile au inceput sa apara, rând pe rând, inca din luna iunie, iar Directia de Sanatate Publica (DSP) Bacau confirma faptul ca, acum, exista un focar in localitate.

          „Pâna acum s-au confirmat 22 de cazuri, focarul având debutul la data de 30 iunie 2014. In total, au fost vaccinate 55 de persoane prin medicul de familie si se face in continuare supravegherea clinico-epideomiologica a contactilor. Persoanele depistate au vârste cuprinse intre 1 si 34 de ani, insa predomina copiii”, a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvânt la DSP Bacau. Minorii au ajuns in Sectia de Pediatrie a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, iar adultii la cea de Boli Infectioase.

          Igiena este baza

          Medicii specialisti avertizeaza populatia sa respecte regulile minime de igiena pentru a se feri de aceasta boala. Cazurile la adulti sunt mai putine, insa tot ei trebuie sa aiba grija ca micutii sa nu se imbolnaveasca.

          „Se presupune ca este un val epidemic. La interval de 10 – 15 ani, apar mai multe cazuri si, in special, in rândul copiilor si mai putin la adulti. Vorbim de forme usoare de boala, insa chiar si asa pacientul trebuie sa stea izolat doua saptamâni in spital si este scos din activitate. Copiii lipsesc de la scoala si adultii de serviciu trebuie sa tina regim alimentar.

          De aceea, recomandam respectarea masurilor simple de igiena. Sa se spele pe mâini inainte de masa, inainte de a merge si dupa ce merg la toaleta, sa nu manânce fructe nespalate”, spune dr. Valerica Ciobanu, medic sef la Sectia de Boli Infectioase Adulti, din cadrul SJU Bacau. Oficialii de la DSP afirma ca nu mai sunt alte focare de hepatita A in judetul Bacau. In ultima perioada, zeci de cazuri au fost confirmate in Vaslui, Neamt si Suceava.

          „La unitatea noastra, sunt inregistrati 12 copii cu hepatita A, dintre care 6 sunt din Valea Seaca, iar ceilalti din alte localitati”.
          – Mirela Romanet, purtator de cuvânt la SJU Bacau

          Centrul de Afaceri testeaza gustul toamnei la Expo Agro Moldova

          Sarbatoarea agriculturii bacauane la Centrul de Afaceri si Expozitii (Foto: Petru Done)

          Cornul abundentei specific toamnei s-a varsat, pentru patru zile, la Centrul de Afaceri si Expozitii, din Bacau. Aici, unde Centrul de Afaceri si Expozitional, în parteneriat cu Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din România, Camera Agricola Judeteana si Directia pentru Agricultura Bacau a organizat a III-a editie Expo Agro Moldova 2014, în perioada 9 – 12 octombrie.

          Manifestarea a fost deschisa vineri, 9 octombrie, in prezenta senatorului Dragos Luchian, a subprefectului Constantin Toma, a reprezentantilor auoritatilor locale si a asociatiilor producatorilor agricoli. La acest eveniment, 35 de agenti economici, 20 de fermieri si 30 de mici producatori etaleaza produse specifice domeniului.

          Expo Agro Moldova este si o expozitie cu vânzare de materii prime, utilaje si echipamente utilizate în agricultura, zootehnie si industria alimentara. Vizitatorii pot achizitiona legume, fructe, lactate si produse din carne la preturi de producator, dar chiar la fata locului pot savura tocana ciobaneasca si berbecutii la protap.

          Vineri, de la ora 10,00, Expo Agro Moldova este si gazda unei conferinte pe teme ale agriculturii românesti si dezvoltarii rurale, care are loc in sala mare a Centrului de Conferinte.

          „Asemenea evenimente au un rol deosebit in viata agricultorilor, in sensul ca au ocazia sa se intâlneasca fermierii cu producatorii de tractoare, de utilaje, de masini agricole performante, de tehnologii moderne, cu crescatorii de animale, dar si cu cei care sunt consumatorii finali. Se intâmpla acum când vorbim de productii record la hectar, de care nu puteam vorbi altadata. Au fost posibile in acest an tocmai datorita progresului tehnologic si dotarii fermierilor cu cele necesare”.
          Ghita Burlui, director executiv al Directiei pentru Agricultura Bacau

          [wonderplugin_gallery id=”17″]

          „Am reusit sa ne asociem, noi, crescatorii de oi, pentru a obtine productii din ce in ce mai bune in sectorul ovin. Dar, avem destule greutati, multe produse din sector pe care nu le putem valorifica. De aceea, noi cerem, mereu, un sprijin mai mare din partea autoritatilor, a Guvernului. Altfel, muncim doar pentru a vinde casul vara si mielul de Sarbatori. Lâna, pielicica de oaie nu mai au cautare. In schimb, impozite noi tot vin sa ne impovareze.”
          Costica Rusu, Asociatia Pro-Ovis Bacau

          Inspectorii sanitari au gasit probleme in scoli

            In cursul lunii septembrie, inspectorii sanitari de la Directia de Sanatate Publica (DSP) Bacau au inceput controalele in institutiile de invatamânt pentru a vedea daca indeplinesc conditiile desfasurarii cursurilor. S-au verificat atât unitatile care au depus documentatia si au obtinut autorizatia de functionare, pe baza hârtiilor, dar si cele care nu aveau demersurile facute. Dupa etapa de autorizare, reprezentantii DSP trebuie sa verifice la fata locului daca lucrurile stau la fel ca in acte.

            Autorizare in asteptare

            La momentul controlului, inspectorii au constatat ca in comuna Parava, pentru Scoala cu clasele I – IV, din satul Dragusani, dar si pentru Scoala Gimnaziala si Gradinita cu program normal din satul Parava nu era depusa documentatia în vederea obtinerii autorizatiilor sanitare de functionare. Mai mult, la unitatile din urma, nici macar nu erau efectuate operatiunile de dezinsectie si deratizare a incaperilor si anexelor. „Intre timp, am rezolvat problemele, am depus documentatia si asteptam raspunsul. Am discutat cu reprezentantii DSP si era o problema pentru ca nu aveam apa. Totul se rezuma la bani, pentru ca nu avem fonduri suficiente ca sa facem tot ce trebuie”, a explicat Liliana Lepadatu, director la Scoala Generala din Parava.

            WC-uri in curte si apa la bidon

            La Gradinita cu program normal si la Scoala Gimnaziala din satul Bolovanis, comuna Ghimes-Faget, inspectorii au gasit grupurile sanitare in curte, elevii nu aveau recipiente cu apa ca sa se spele pe mâini, iar sistemul de incalzire era necorespunzator. „Nu avem apa curenta in scoala. S-au inceput lucrari pentru construirea a inca doua sali, dar nu s-au finalizat si nici nu tine de noi aceasta investitie. Copiii isi aduc de acasa sticle cu apa. Au venit in control si ne-au retras autorizatia, pe motivul lispei apei potabile”, a declarat Monica Bârsan, director al Liceului Tehnologic din Ghimes Faget, care are in componenta si cele doua structuri din Bolovanis. Controalele vor continua si in perioada urmatoare. Ca si in anii trecuti, acolo unde nu se intrunesc conditiile autorizarii, scolile functioneaza fara aviz de la DSP.

            „In cadrul actiunii tematice, desfasurata in luna septembrie, au fost verificate 52 de unitati de invatamânt, 32 cabinete medicale scolare si 2 unitati de catering, iar pentru neconformitatile constatate au fost aplicate 10 sanctiuni cu avertisment scris, 4 retrageri de autorizatie sanitara,1 sanctiune contraventionala, în valoare de 250 de lei, fiind stabilite termene de remediere a deficientelor”.
            – Anda Dumitrescu, purtator de cuvânt la DSP Bacau

            Inca o amânare in dosarul Rafo – Carom

            Marian Iancu, unul dintre inculpatii in dosar (Foto: Petru Done)

            Inculpatii Ovidiu Tender, Marin Badea, Toader Gaurean si Marian Iancu, judecati la Tribunalul Bucuresti in dosarul „Rafo – Carom” au solicitat instantei noi amânari, pe dIferite motive.

            Ovidiu Tender este internat intr-un spital din Viena, dupa un preinfarct, lui Marin Badea nu i s-au prezentat avocatii, iar Toader Gaureanu si Marian Iancu au cerut sa faca declaratii numai in prezenta lui Tender. Noul termen de judecata a fost fixat pentru 28 octombrie.

            Rechizitoriul intocmit de parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie in acest dosar, in anul 2006, arata ca inculpatii Ovidiu Tender si Marian Iancu si invinuitii Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, Marius Cojocaru, Toader Gaureanu, Basaran Kadri Mazhar, Bogdan Salajan, Ioana Gabriela Pop si Pongracz Mirela Claudia sunt acuzati de „abuz in serviciu contra intereselor persoanei, inselaciune, spalare de bani si initierea si constituirea unui grup de crima organizata”.

            In urma acestor acte, societatea Carom Onesti a suferit un prejudiciu de aproape 1.435 de miliarde de lei in perioada 2002 – 2004.

            Viitorii agenti de penitenciare au inceput cursurile

              Joi, 9 octombrie, a avut loc festivitatea de deschidere a anului scolar 2014 – 2015 de la Scoala Nationala de Pregatire a Agentilor de Penitenciare (SNPAP) din Tîrgu Ocna. Momentul a marcat începerea cursurilor de catre cei 220 de elevi din noua generatie.

              „Aceasta promotie va continua traditia colaborarii institutiei noastre cu Departamentul Institutiilor Penitenciare din Republica Moldova, anul acesta având un numar de 20 de tineri moldoveni care vor urma cursurile scolii, numarul lor fiind dublu fata de anul trecut”, a declarat scms. de penitenciare Mihaela Braila, purtator de cuvânt la SNPAP Tg. Ocna.

              Evenimentul a debutat cu intonarea imnului de stat, urmat de discursul oficial de deschidere rostit de directorului institutiei, iar monitorul de curs, selectat din rândul elevilor, a primit cheia de onoare a institutiei de învatamânt, de la seful promotiei 2013- 2014. SNPAP Tg. Ocna este singura institutie de invatamânt din tara care pregateste agenti pentru sistemul penitenciar.

              Unde evadam in week-end

              Mult asteptatul week-end, a sosit, si aduce noi posibilitati de petrecere a timpului liber. Inca din start trebuie sa pomenim de petrecerile de week-end organizate in cluburile si pub-urile bacauane.

              Astfel, puteti alege sa petreceti la Bacchus Bistro Chic, care va invita vineri de la ora 19.30 la o seara speciala cu muzica live si plina de surprize, la un an de la inaugurare. Tot aici, sâmbata se organizeaza serata dansanta.

              Ambele evenimente vor fi sustinute in compania Trupei Memory. Vineri, de la ora 22.00, in Valhalla Pub se lasa cu petrecere mare, responsabili cu nebunia si distractia fiind Vali Stoleru Band. Va era dor de o fiesta cu ceva muzica latino? Vineri de la ora 22.00, Pub Marrakech va asteapta la Mexican Party. Pub S organizeaza vineri, de la ora 21.00, o super seara Rock and Metal, iar sâmbata, tot de la ora 21.00, sunteti asteptati la „Discoteca de altadata”

              Iubitorii de teatru sunt invitati duminica, de la ora 19.00, de catre actorii teatrului Bacovia la spectacolul „Opt femei sublime” de Robert Thomas, in regia lui Dumitru Lazar Fulga. Distributia: Anca Bucsa, Eliza Noemi Judeu, Alina Simionescu, Nela Zare, Firuta Apetrei, Marlene Duduman, Nina Ionescu si Corina Goranda. Copii sunt asteptati duminica de la ora 11.00 la specacolul
              „Prâslea cel voinic…la minte”, adaptare dupa Petre Ispirescu, de Cornelius Pavaloi. Scenografia: Edi si Liliana Lasoc. Muzica: Ciprian Manta.

              Cinefilii au motive mari de bucurie, pentru ca Cinema City aduce in acest week-end patru premiere.

              Nume de cod: Spionul de noiembrie (The November Man, titlul original), este un film de actiune in regia lui Roger Donaldson. In roulurile principale : Pierce Brosnan, Olga Kurylenko, Caterina Scorsone, Will Patton, Bill Smitrovich, Roman Mitichyan, Lazar Ristovski, Nina Jankovic, Milutin.

              Q.E.D, este o drama româneasca in regia lui Andri Gruzsniczki. Actiunea filmului se petrece in România anului 1984. Decizia unui matematician de a publica o lucrare intr-o revista a unei universitati americane, fara sa ceara permisiunea autoritatilor comuniste, va declansa un lant de evenimente care va schimba vietile celor din jurul sau.

              In distributie: Ofelia Popii, Florin Piersic Jr., Sorin Leoveanu. Umblând printre morminte (titlu original- A Walk Among the Tombstones), este un thriller in regia lui Scott Frank.

              In distributie ii regasim pe:
              Liam Neeson, Ólafur Darri Ólafsson, Ruth Wilson, Dan Stevens, Boyd Holbrook, Sebastian Roché, David Harbour, Whitney Able, Mark Consuelos.

              A patra premiera este intitulata One Direction: Where We Are – The Concert Film, si este o pelicula britanica in regia lui Paul Dugdale.

              Bricolaje / Ne jucam de-a viata

              Carmen Mihalache
              Carmen Mihalache

              Circulă pe la noi o vorbă, că tot suntem un popor ludic, care spune: „cu cât e mai rău, cu atât mai bine”. Formulă în care e condensată o întreagă atitudine faţă de viaţa pe plaiurile mioritice. E o manifestare bizară a ceea ce s-ar putea numi starea de bucurie a dezastrului, a catastrofei generalizate.

              Unul dintre puţinii noştri scriitori, cu adevărată literatură de sertar, I.D.Sîrbu, autor de mare clasă, prigonit de regimul comunist, şi care a lăsat o substanţială operă postumă, şi-a caricaturizat violent contemporanii.

              În jurnalele sale, în confesiuni, corespondenţă şi în extraordinarul roman „Adio, Europa!” el face observaţii de moralist sever, a căror actualitate te tulbură. Moralist sever, intratabil, dar nu cinic, Ion D. Sîrbu era un om de o sensibilitate extremă, care suferea mai mult decât cei împotriva cărora îşi îndrepta rechizitoriul necruţător.

              El folosea doar biciul cuvintelor, în timp ce „victimele” sale comiteau fapte nelegiuite, ticăloşii, orori. Vorbind despre amestecul de lacrimi şi veselie, disperare şi nădejde a românilor, de frica lor de curaj, înlocuită de „un curaj al fricii”, scriitorul notează şi o altă expresie caracteristică neamului nostru: „iată unde am ajuns”. Un fel de perpetuă lamentaţie, o văicăreală fără sfârşit şi ieşire.

              Cam asta e condiţia românească, exprimând neputinţa de a ordona haosul în care ne complacem. Sigur că e mai uşor să ne plângem, să ne văietăm că nu mai e de trăit aici, să ajungem a simţi „ruşinea de a fi români”. Şi să stăm cu ochii în ecranul televizorului (că ocupăm locuri fruntaşe la căscatul gurii la televizor, după cum spun statisticile) nişte personaje hilare, măscărici, gânditori de estradă, care se „autopolenizează” jubilativ, şi răspândesc numai seminţe de scandal şi discordie, umflând urâtul, răul, ura care şi aşa ne sufocă.

              De ce este nevoie să agravăm, să complicăm lucrurile, să prezentăm numai partea neagră a lor, să vedem numai dezastrul? S-au înmulţit periculos de mult cobele, incapabilii să privească şi partea pozitivă a lucrurilor, cea care să ne determine să mergem mai departe, să găsim motivaţii în ceea ce facem, înfruntând ce ne este acum potrivnic.

              Cel mai jalnic este să ai mintea în criză, îngheţată, închisă sau apoasă, lichefiată. Neputincioasă în a coagula un gând, în a găsi explicaţii şi a căuta remedii pentru îmbunătăţirea stărilor de fapt. Totul este mărunţit şi mărunţel, peticit, înnădit, lipsind politicile pe termen lung, cu viziune realistă. Cu cât e mai rău, cu atât mai bine? Mai că nu-mi vine să cred.

              Politicianul si cainele

              Campania electorala pentru Cotroceni a dat in clocot inainte de a incepe. Acesta fierbere zbuciumata m-a trimis cu gândul la deosebirile care ar putea exista intre un câine si un politician. Cititorii, care sunt cel putin la fel de inteligenti ca si noi, ar putea risposta impotriva acestui gând cultivând doua extreme: intre cele doua fiinte amintite nu exista nicio deosebire; comparatia este lipsita de bun simt, politicianul fiind om. Ce cred eu…

              Asemanari. O vreme, lipsind de-acasa, n-am mai oferit de-ale gurii maidanezului preferat. Revenind, am constatat ca parasise zona. Când, intâmplator, l-am reintâlnit pe strazi dadea doar timid din coada, nu se mai gudura insistent ca altadata. Asa am patit si cu politicienii pe care i-am votat ultima oara. Totul dupa acelasi algoritm: de la gudurat la parasire.

              Deosebiri. Câinele este cel mai bun prieten al omului. Daca ar indrazni cineva sa afirme asa ceva si despre un politician, s-ar afla in mare ofsaid; mai mult: ar râde si curcile.

              Politicienii sunt asemenea scutecelor: trebuie schimbati des (din acelasi motiv). Câinii, in schimb, dupa ce te atasezi de ei, nu te mai trimit cu gândul la schimbare; dimpotriva.

              Pentru a deveni stapân, politicianul pozeaza ca un servitor. Câinele dumneavoastra, in schimb, are o demnitate imperiala.

              Un politician este un impostor, de vreme ce crede ca poate rezolva problemele noastre fara a ne intreba care sunt acestea. Câini impostori n-am vazut inca.

              Ati auzit despre câini invitati la DNA? Politicienii au invitatia aceasta in gene. E a doua (daca nu prima!) lor natura.

              Câinii pot fi dresati. Sunt fiinte inteligente. Politicienii nu pot prezenta spectacole decât pentru un circ jalnic: electoral.

              Politicienii se inchina Sfântului Gheorghe si…balaurului. Câinii au bunul simt de a nu mima faptul ca sunt credinciosi.

              Politica este o problema mult prea serioasa pentru a fi lasata pe seama politicienilor. Latratul este o exclusivitate elevata a câinilor.

              Nimic nou: cu cât cunosc mai multi politicieni, cu atât mai mult imi iubesc dragul câine.

              Câinele, invata pruncii la gradinita, este un animal care traieste pe lânga casa omului. Politicianul este unul care traieste impotriva casei omului.

              ETC.

              Actorul Dan Puric, in conferinta, la Teatrul de Vara

              Actorul Dan Puric va conferentia, din nou, in Bacau./ Foto: Liviu Maftei

              Cu prilejul aniversarii celor 5 ani de când Eparhia Romanului si Bacaului a fost ridicata la rang de Arhiepiscopie, in contextul sarbatorilor inchinate Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, Protopopiatul Bacau organizeaza o seara cultural-religioasa cu titlul „Marturisitorii credintei”, sâmbata, 11 octombrie, de la ora 18.00, in sala Teatrului de Vara „Radu Beligan”.

              Cu aceasta ocazie, bacauanii vor putea asculta conferinta actorului Dan Puric, cunoscut artist marturisitor al valorilor crestine. In cadrul aceluiasi eveniment, va avea loc si concertul corului academic de muzica psaltica „Byzantion”.

              Intrarea publicului este libera. (L.Maftei)

              Gala Premiile Revistei Ateneu 2014. Sarbatoarea Cuvântului

              Joi, 9 octombrie 2014, seara, târziu, a fost Sarbatoarea Cuvântului.

              A fost Gala Premiilor Revistei Ateneu, la semicentenar. Parca timpul s-a oprit in loc. Si, totusi, au trecut 50 de ani.

              Premiile Ateneu au fost decernate prima data in 1984.

              Juriul, format din redactori ai revistei Ateneu, a stabilit premiile si premiantii anului 2014, care au fost decernate, intr-o fascinanta atmosfera de sarbatoare, la Centrul de Cultura „George Apostu”.

              Iata, asadar, marii sarbatoriti, merituosii premianti:

              deschidere a

              Premiul OPERA OMNIA – Radu Cârneci. Poet, traducator, om cultural, infaptuitor de cultura, ambasador al culturii române peste hotare, primul redactor sef al seriei noi a Revistei Ateneu.

              Premiul pentru Proza – Eugen Uricaru (Cluj), fost redactor al revistei Ateneu in anii’60, cu o opera stralucitoare. „Eu am debutat in revista Ateneu. La 14 ani luam bataie pentru ca citeam carti, la 16 ani, am inteles ca si altii citesc, dar mai si scriu. Erau scriitorii de la Ateneu”

              Premiul pentru Poezie – Ion Tudor Iovian (Buhusi), „Printul” anilor ‘70, „Orfeul negru”, un poet remarcabil, al carui Laudatio a ridicat sala in picioare.

              Premiile pentru Critica si Istorie Literara – Cristian Livescu (P. Neamt) si Theodor Codreanu (Husi), exegeti ai operelor lui M. Eminescu si George Bacovia.

              Premiul Special – Victor Mitocaru, pentru cartea „O istorie vie Ateneului”.

              Sarbatoarea Ateneului

              Gala ATENEU a debutat cu Colocviul Ateneul, de ieri si de azi. Parca timpul s-a oprit in loc. Colocviile ATENEU, din anul jubiliar, au semanat la inceput cu o sedinta de redactie din primii ani ai revistei. Iau loc in sala fosti redactori ai revistei, Radu Cârneci, redactor sef, Eugen Uricaru, Constantin Calin, Victor Mitocaru, Calistrat Costin, Gheorghe Neagu, dar si multi colaboratori, nume de prestigiu ale culturii bacauane si nationale.

              Timpul a trecut… Multe scaune au ramas goale.

              De partea cealalta, actuala redactie a Ateneului: Carmen Mihalache, redactor sef, Adrian Jicu, Marius Manta, Violeta Savu, Dan Persa, Stefan Radu. Temele si subiectele sunt aceleasi: cultura, literatura, stiinta si educatia. Un capitol aparte: amintirile. Invitati la Colocvii…, mari scriitori, critici literari, redactori si directori ai unor reviste de cultura din tara (Bucuresti, Satu Mare, Cluj, Constanta, Suceava, Iasi, din Republica Moldova si Ucraina. Fapt fara precedent in istoria Colocviilor…, printre invitati am remarcat si prezenta a trei academicieni, scriitorul si criticul literar Mihai Cimpoi, din Chisinau, profesorul, scriitorul si publicistul Vasile Tarâteanu, din Cernauti, si Adam Puslojic, membru al Academiei Române si al Academiei din Serbia.

              Amintiri despre trecut, amintiri despre viitor

              Timp de trei ore (ar fi fost necesare 24), Colocviile…au devenit o tribuna de dezbatere a problemelor culturii, ale literaturii in special, din anul de gratie 2014. In prim plan a fost Radu Cârneci, primul redactor sef al Revistei Ateneu, care, cu modestie, generos, a vorbit despre inceputurile revistei Ateneu, dar mai ales a avut cuvinte frumoase despre colegii lui de generatie, George Balaita, Constantin Calin, Ion Rosu, Ioanid Romanescu, Sergiu Adam, Eugen Uricaru, Ovidiu Genaru, Calistrat Costin, Stelian Nanianu, Vasile Sporici etc.

              „A fost vorba de indrazneala, perseverenta, vointa, de sentimentul duratei in creatie. Nimeni nu ne-a pus revista in brate, am luptat pentru ea, cum lupta au fost toti acesti 50 de ani. Aici, la revista, s-au nascut scriitori, poeti, dramaturgi de nivel national, aici au debutat tineri scriitori, de aici au plecat mari carti ale literaturii române. A fost un fenomen, este, in continuare, un fenomen cultural de exceptie”, a spus poetul Sonetelor. Nicolae Scurtu a vorbit despre „conclavul de intelepti” prezent la aceste interesante si consistente Colocvii prietenesti, transformate in adevarate strigate deschise care au avut ca subiect soarta revistelor literare, lipsa banilor, a unui sistem integrat de difuzare a presei culturale. Ateneu „a promovat Valori, trebuie sa ne preocupe identitatea noastra culturala, deculturalizarea” (Eugen Uricaru), „Omul sfinteste locul, in Bacau, s-a dovedit, personalitatile sfintesc locul. Un exemplu este fratele Radu Cârneci” (acad. Mihai Cimpoi).

              „Ne-am adapat mereu din revista Ateneu, din revistele din România” (acad. Vasile Tarâteanu). „Ateneu este un suflet viu al literaturii române, sunt binevenite amintirile, sunt frumoase, ne hranim cu ele, maestrul Cârneci ne-a incântat cu vorba si cu pilda, dar literatura româna are multe probleme, eu o ridic pe aceea a faptului ca nu are un Premiu Nobel, cu toate ca il merita” (acad. Adam Puslojic’, Serbia). „Ateneu a fost o scoala de literatura, de critica literara, de istorie literara, ea, revista, are o Misiune. Noi ne-am indeplinit-o, urmati voi! Va doresc suscces” (Radu Cârneci).

              Sarbatoarea artelor

              In interiorul intim al Colocviilor revistei ATENEU si-a facut loc, cu eleganta, o expozitie extraordinara de pictura, a talentatei artiste Letitia Oprisan, care ne-a invitat la o „Evadare din cotidian”, un titlu sugestiv, care se justifica prin tablourile expuse in holul Universitatii „George Bacovia”. La vernisaj au participat rectorul Universitatii, prof. univ. dr. Tatiana Puiu, prof. univ. dr. Dumitru Bontas, profesori, studenti. Au vorbit despre opera si personalitatea artistei, nascuta la Cabesti – Podu Turcului, prof. univ. dr. Stefan Munteanu, criticul Carmen Mihalache si prof. dr. Gheorghe Iorga.

              Sarbatoarea cartii

              La o asemenea manifestare, sarbatoare, nu puteau lipsi cartile. Au fost lansate trei volume, trei remarcabile carti, ai caror autori sunt redactori ai revistei Ateneu, despre care vom scrie in editiile urmatoare. Este vorba de „O istorie vie a Ateneului”, de Victor Mitocaru, prezentata de Carmen Mihalache, director al Ateneului, amfitrion si gazda a Galei, Caruselul cu hamsteri”, de Adrian Jicu, prezentata de criticul Vasile Spiridon, si „Literaturbahn”, de Marius Manta, critica fiind asigurata de prof. Elena Ciobanu.

              Seara s-a incheiat cu un intermezzo muzical, sustinut de tineri artisti ai Colegiului „George Apostu”

              [wonderplugin_gallery id=”18″]

              Maraton pianistic in matineu

              Sala „Ateneu” de pe strada Razboieni va gazdui duminica, 12 octombrie, incepând cu ora 11.00, un maraton concertistic sustinut de catre pianistul italian Emilio Aversano.

              El va fi acompaniat de catre orchestra simfonica a Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacau, avându-l la pupitrul dirijoral pe maestrul Ovidiu Balan.

              In program vor fi audiate „Concertul pentru pian si orchestra nr.23 in La Major, KV 488” de Wolfgang Amadeus Mozart, „Concertul pentru pian si orchestra in la minor” de Robert Schumann si „Fantezia «Calatorul»” de Franz Schubert, in transcrierea lui Franz Liszt. (L.Maftei)

              Ticalosii savârsite in numele stiintei

              Neindoielnic, progresul civilizatiei umane este dependent si de experimente. Care este insa limita la care experimentul nu atenteaza la virtutile eticii autentice? Poti, sub umbrela unui experiment stiintific, de pilda, chiar in numele unui posibil progres remarcabil, sa risti viata unor oameni, sa provoci suferinte sau adevarate drame? Un etician precum Jeremy Bentham formuleaza mari ingrijorari chiar si din perspectiva folosirii animalelor in diferite experimente, nu doar a oamenilor. Referindu-se la animale, acesta intreaba emotionant: ,,Intrebarea nu este: Pot ele rationa? Nici: Pot ele vorbi? Ci: Pot ele suferi?” …

              Savârsite sub acoperire… stiintifica, experimentele naziste sunt cele mai mari atrocitati din istorie. Medicii din lagarele Auschwitz, Dachau, Buchenwald, Sachsenhausen, Ravensbrück si Natzweiler i-au infectat pe detinuti cu malarie, i-au otravit, le-au provocat degeraturi, i-au stropit cu fosfor, i-au ars de vii. Totul in numele stiintei… Nazistul Josef Mengele este, probabil, cel mai odios experimentator din istorie.

              Uneori, experimentele inumane sunt fardate cu virtutile psihologiei moderne. Este de trista amintire experimentul din 1938, cel pe care psihologul Wendell Johnson a delegat-o pe o studenta sa-l coordoneze. Experimentul a vizat modul in care este influentata dezvoltarea unui copil de feed-back-ul negativ. Chiar tema cercetarii in sine este o potentiala crima. 22 de copii orfani, distribuiti in doua grupuri, au primit mesaje diferite. Un grup a fost laudat pentru fluenta manifestata in vorbire, copiii din celalalt grup erau corectati/admonestati din cauza celei mai mici imperfectiuni, spunându-li-se, obsesiv, ca sunt bâlbâiti. Unii dintre acestia din urma, desi vorbeau normal, au ajuns sa aiba probleme grave de exprimare pe care nu si le-au mai putut rezolva niciodata. Abia in anul 2001 Universitatea din Iowa, care a gazduit nefericitul experiment, si-a cerut scuze pentru acest experiment.

              In timpul celei de a doua conflagratii mondiale, armata japoneza a dezvoltat armele biologice, experimentându-le mai ales pe prizonieri. Acestia erau supusi unor operatii fara anestezie, li se indepartau anumite organe, li se amputau membre care erau atasate in alte parti ale corpului. Infectarea intentionata cu sifilis, ciuma sau blenoragie, infometarea sau injectarea cu urina si sânge de animale erau alte metode utilizate… ,,in scopuri stiintifice”.

              Unii dintre nord-coreenii care au reusit sâ emigreze au marturisit ca autoritatile de la Phenian au pus in opera experimente similare celor din lagarele naziste. Prizonierii erau asfixiati in camere de gazare, otraviti sau supusi unor operatii fara anestezie. 50 de femei perfect sanatoase au fost obligate sa manânce frunze de varza otravite. Toate au murit.

              Prin anii ’70 si ’80, in armata sud-africana a fost declansata o actiune de proportii impotriva soldatilor homosexuali. Administrarea de diferite medicamente, tratamentele hormonale, socurile electrice au fost câteva dintre ,,metodele de indreptare” utilizate. S-a apelat la castrarea chimica si chiar la operatiiile de schimbare de sex. Sute de soldati au fost tinte ale acestui experiment. Ca o ironie a sortii, medicul care a coordonat acest experiment a fost recent condamnat la cinci ani de inchisoare, fiind acuzat de abuz sexual asupra unor soldati.

              Nici serviciile secrete sovietice nu lipsesc de pe frontal experimentelor inumane. Acestea au testat pe prizonieri diferite tipuri de otrava, cu scopul de a realiza o substanta otravitoare fara gust si miros, care sa nu poata fi detectata dupa moartea… cobaiului uman. Rezultatul a fost realizarea substantei C-2, capabila sa ucida un om in cel mult 15 minute. Cobaii umani deveneau foarte linistiti pâna intervenea decesul.

              Prizonierii occidentali ai teroristului stat islamic par foarte linistiti inainte de a fi ucisi. Potrivit Reuters, ei sunt supusi mai mult timp unor acte de tortura psihologica in care este simulata executia lor, ajungând astfel sa creada/spere ca nu vor fi ucisi…

              Toate acestea ma trimit cu gândul la Blaise Pascal (,,Cugetari”): ,,Ce himera mai este si acest om? Ce noutate, ce monstru, ce haos, ce ingramadire de contradictii! Judecator al tuturor lucrurilor, imbecil vierme de pamânt, depozitar al adevarului; ingramadire de incertitudini si de eroare; marire si lepadatura a universului”.

              Handbal masculin/ Liga Nationala: Nu e loc pentru emotii

              Stiinta MD Bacau – Energia Pandurii Tg. Jiu (sâmbata, ora 12.15, Sala Sporturilor)

              Stiinta Municipal Dedeman Bacau e ca postasul. Vine in mod constant, insa nu stii niciodata ce-ti aduce. Poate fi un pachet smecher din strainatate, dar sa te tii când incep sa curga facturile! Ultima, cea de la Odorhei, nu a fost foarte piperata, dar, oricum, a piscat.

              Si cum sa fie altfel, când conduci cu sase goluri cu sapte minute inainte de final si te intorci doar cu un punct? OK, studentii au avut o evolutie buna pâna spre final, dar rezultatul face, pâna la urma diferenta.

              Iar o remiza obtinuta in conditiile amintinte nu e chiar o felicitare de Craciun. Sâmbata, remiza iese din calcul. Postasul aduce in Sala Sporturilor o echipa facuta colet si care are ca destinatie liga secunda: Energia Lignitul Pandurii Târgu-Jiu. Gorjenii se afla pe penultimul loc, cu doar o victorie in cont, si aia contra vecinei de clasament, Steaua. Asadar, n-ar trebuie sa fie emotii pentru echipa bacauana. Sau ar trebui, senor Garralda?

              Etapa a opta a inceput miercuri, in Capitala, acolo unde Dinamo a trecut cu 26-20 de potaissa Turda. Programul celorlalte meciuri: CSU Suceava – HC Vaslui, Poli Timisoara – Steaua, CSM Bucuresti – HC Odorhei, Dunarea Calarasi – Minaur Baia Mare. HCM Constanta sta.

              Clasament
              1 Minaur 7 6 0 1 171-151 18p.
              2 HCM Constanta 7 5 1 1 206-177 16p.
              3 HC Odorhei 6 4 2 0 176-152 14p.
              4 Dunarea Calarasi 6 4 0 2 158-152 12p.
              5 Stiinta MD Bacau 7 3 2 2 180-177 11p.
              6 CSM Bucuresti 6 3 1 2 181-176 10p.
              7 Dinamo Bucuresti 7 3 1 3 158-156 10p.
              8 Poli Timisoara 7 3 0 4 184-185 9p.
              9 Potaissa Turda 8 3 0 5 221-238 9p.
              10 HC Vaslui 7 2 2 3 175-188 8p.
              11 Steaua 6 1 1 4 166-177 4p.
              12 Energia Tg. Jiu 6 1 0 5 153-179 3p.
              13 CSU Suceava 6 0 0 6 115-136 0p.

              Fotbal/ Liga a III-a: Cu Tismanaru, la atac!

              Aerostar – Bucovina Radauti (vineri, ora 15.00, stadion „Aerostar”)

              Aerostarul porneste la atac impotriva Bucovinei Radauti! Are si cu cine: de marti, echipei antrenate de Giani Florian i s-a alaturat fostul golgheter al Ligii a III-a, Eduard Tismanaru.

              In vârsta de 27 de ani, fostul atacant al Bacaului si al Otelului Galati vine dupa o pauza de un sezon si jumatate.

              Poate ca forma sa fizica sufera. Nu insa si simtul golului! „De-abia astept meciul cu Radautiul. O repriza tin fara probleme.

              Ar fi bine sa redebutez cu gol sub culorile Aerostarului, dar esential este sa câstigam deoarece avem nevoie de toate punctele”, a declarat Tismanaru, care a mai evoluat pentru Aerostar in editia de campionat 2011-2012, atunci când golurile sale s-au dovedit foarte importante pentru gruparea bacauana. Fara victorie din prima etapa, atunci când s-a impus la Sfântu-Gheorghe, contra celor de la Sepsi si cu doua remize in ultimele doua runde, „aviatorii” nu au voie sa mai dea gres. Vineri, contra Bucovinei Radauti, merg doar pe cartea atacului, condusi de Tismanaru.

              Programul complet al etapei a saptea: Cetatea Târgu-Neamt- Bucovina Pojorâta, Stiinta Miroslava – Sporting Liesti, FC Zagon – FC Papauti, Aerostar- Bucovina Radauti, Sepsi OSK – Ceahlaul II, Csikszereda Miercurea-Ciuc – Petrotub Roman. CSM Pascani sta.

              Clasament: 1) Miroslava 15p., 2) Cetatea 13p. (14-4), 3) Csikszereda 13p. (15-6), 4) Petrotub 12p., 5) Pojorâta 11p., 6) Sepsi OSK 10p., 7) CSM Pascani 6p. (8-8), 8) Zagon 6p. (5-5), 9) Aerostar 5p., 10) Sporting Liesti 4p., 11) Bucovina Radauti 3p., 12) Ceahlaul II 1p. (3-8), 13) Papauti 1p. (1-20).

              Prietenii lui Isus Euharisticul

              (continuare din ediţia săptămânii trecute)

              5. De ce facem adoraţie euharistică?
              • Pentru că numai Dumnezeu este vrednic să primească toată preamărirea şi adoraţia noastră întotdeauna.
              • Pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru tot ce ne-a dăruit încă din prima clipă a existenţei noastre.
              • Pentru a intra în taina iubirii lui Dumnezeu, care ni se descoperă când suntem în faţa lui.
              • Pentru a mijloci pentru toată omenirea.
              • Pentru a afla odihnă şi a ne lăsa întăriţi de Dumnezeu.
              • Pentru a cere iertare pentru păcatele noastre şi ale lumii întregi.
              • Pentru a ne ruga pentru pace şi dreptate în lume şi pentru unirea tuturor creştinilor.
              • Pentru a cere darul Duhului Sfânt pentru vestirea evangheliei la toate popoarele.
              • Pentru a ne ruga pentru duşmanii noştri şi pentru a avea puterea de a-i ierta.
              • Pentru a fi vindecaţi de orice boală fizică şi spirituală şi pentru a avea puterea de a rezista răului.
              • Pentru mântuirea sufletelor şi pentru cei din purgatoriu.
              6. În ceruri, mulţimea îngerilor şi a sfinţilor, uniţi în bucuria eternă, cântă într-un singur glas sfinţenia lui Dumnezeu (din prefeţele rugăciunilor liturgice). Îi aduc slavă zi şi noapte (cf. Apocalipsul sfântului apostol Ioan). Aşadar, adoraţia în ceruri este perpetuă şi deci, dacă vrem să intrăm în dimensiunea eternităţii şi să gustăm încă de pe acum destinul nostru final, comunităţile noastre creştine trebuie să devină adevărate şcoli de rugăciune şi să permită credincioşilor să trăiască această dimensiune: cea mai adevărată a vieţii.
              7. Toată binecuvântarea spirituală în ceruri. La Congresul Euharistic Internaţional de la Sevilla, din anul 1993, sfântul papă Ioan Paul al II-lea a spus că cea mai mare rugăciune şi dorinţă a sa pentru întreaga Biserică este ca fiecare parohie din lume să stabilească adoraţia perpetuă. Tot el a spus că „datoria noastră esenţială în viaţă este să creştem spiritual în clima sfintei Euharistii”, pentru că „viaţa este o călătorie de credinţă şi intimitate cu Domnul” şi, de aceea, „trebuie să găsim timp pentru rugăciune, pentru că Dumnezeu este ascuns în Preasfântul Sacrament şi aşteaptă ca noi să descoperim secretul prezenţei sale”.
              Tot sfântul papă Ioan Paul al II-lea spunea: „Religia noastră este o religie de permanenţă în inima lui Dumnezeu. Isus te aşteaptă în sacramentul iubirii sale, în care fiecare este binevenit şi tuturor Isus ne repetă fără încetare chemarea sa: «Aşa, n-aţi putut veghea cu mine nici măcar un ceas?» (Mt 26,40), pentru că Euharistia este darul Inimii lui Isus. Dacă fiecare dintre noi ar fi disponibil să petreacă o oră, odată pe săptămână, împreună cu Isus prezent real în Preasfântul Sacrament, atunci el n-ar mai rămâne nicio clipă singur”.
              Adoraţia perpetuă înseamnă împlinirea Scripturii: „Vrednic este Mielul care a fost înjunghiat să primească cinstea, gloria şi binecuvântarea” (Ap 5,12).
              Această oră pe care Isus vrea s-o petrecem cu el, poate fi făcută în orice fel vrei. Unii iau cartea de rugăciuni, alţii se roagă sfântul Rozariul sau citesc din sfânta Biblie. Alţii vorbesc cu Isus inimă la inimă, aşa cum o fac cu un prieten drag.
              Pr. Isidor Dâscă, decan de Bacău
              (va urma)

              Uniunea Sovietica Ailalta

              Exista, in anii 50-60, o imensa presiune din partea autoritatilor impotriva celor care indrazneau sa critice realizarile Uniunii Sovietice. Foarte usor, presiunea se transforma in represiune, orice critica la adresa aliatului de la rasarit fiind interzisa.

              Deciziile sovieticilor erau infailibile, ei nu greseau niciodata si, prin urmare, cei care indrazneau sa sustina contrariul erau, fara indoiala, pusi de americani, englezi sau alti imperialisti.

              Traversam, astazi, o perioada similara. Doar ca locul URSS a fost luat de SUA. Este aproape imposibil sa critici deciziile SUA fara sa fii luat la ochi ca dusman al democratiei si, eventual, aflat in solda serviciilor rusesti.

              Deocamdata, ce-i drept, risti numai sa ti se arunce cu zoaie virtuale in cap, inca nu te baga la inchisoare pentru delictul de a aduce critici politicii externe americane.

              Totusi, atmosfera incepe sa devina apasatoare. Daca spui ca SUA procedeaza gresit in privinta conflictului din Ucraina, incep represaliile: esti tocat marunt, injurat, improscat cu mascari si declarat vândut rusilor de catre vajnicii aparatori ai „democratiei”.

              Se intâmpla la fel si daca indraznesti sa faci paralele intre bazele militare americane din tara si cele sovietice din anii de dupa razboi sau ca nu ti se pare in regula ca intr-o comuna cetatenilor sa li se interzica drepturile constitutionale doar pentru ca o companie americana sa-si construiasca, in liniste, o sonda care le-ar putea pune viata in pericol.

              Practic, devine tot mai greu sa-ti pastrezi spiritul critic si e tot mai dificil sa-ti expui liber opiniile.

              Dublu-gândirea si autocenzura practicata in anii regimului comunist redevin la moda.

              „Nici ortografia lui, nici semantica interioară“ a versurilor

              Sunt cuvintele poetului sârb Adam Puslojić (n. 1943), pentru a se apăra în faţa celor ce au susţinut că versurile sale sunt influenţate de marea literatură a lui Nichita Stănescu. (Reamintim că cei doi au fost foarte buni prieteni.) „Poeţii adevăraţi au fost încântaţi de Nichita, nu inspiraţi“, a mai spus autorul volumului „Pasărea dezaripată“ („Minerva“, 1972, în prezentarea şi traducerea lui Nichita Stănescu). Cele trei versuri ale poeziei care dă titlul volumului par exerciţiul de virtuozitate a doi pianişti într-un act interpretativ simultan: „Pasăre/dă-mi aripile tale/nezburat să rămân“. (Poeziile din volum „le-am lucrat chiar cu autorul lor, într-un şir de nopţi de meritată tensiune estetică“, spune Nichita în „Prezentare“. Să-l credem?) „Cu o vorbire tunătoare şi timidă, metaforică şi pasionată“, cum li se înfăţişează şi băcăuanilor în zilele de 9 şi 10 octombrie a.c., Adam Puslojić va fi fermecat auzul şi văzul poetului necuvintelor.

              La trei ani de la despărţirea de Nichita (1983), Editura „Univers“ a tipărit o antologie a poetului sârb, „Apă de băut“, începând cu „Există pământ“ (1967) şi încheind cu „Gura încătuşată“ (1982), în tălmăcirea lui Nichita Stănescu şi a lui Ioan Flora. Postfaţa lui Mircea Tomuş aşază în titlu o confesiune din poemul „Ramuri învecinate“ (în text, „gemene“): „Ca poet, sânt redus la propriul meu limbaj“. Această vizibilă artă poetică e susţinută de alcătuiri oarecum similare: „Încă nu există forma/în care te-aş îmbrăca“ (distihul 11); „Textul, lasă-l în seama cititorului,/tu înghite literele (d. 12); „Litera A ei o pronunţă/atât de diferit/de parcă ar fi vorba/de oricare altă literă“ (catren final). Se confirmă ideea că de la Nichita nu se poate împrumuta decât tensiunea lirismului.
              După 1990, Gheorghe Pârja a publicat un „dialog deschis cu Adam Puslojić“ „despre Nichita Stănescu şi alţi poeţi din lume“ (Ed. Du Style, 1998). Notăm de aici răspunsul lui Nichita la întrebarea poetului sârb: „Ce volum din poezia română vrei să-ţi traduc imediat?“ „Plumb, de Bacovia“.

              În 1978, Editura „Minerva“ tipărise la Bucureşti ediţia bilingvă româno-sârbocroată „Patru poeţi – Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga“, în tălmăcirea – se înţelege – a lui Adam Puslojić. Transcriem de aici câte o strofă în ambele versiuni: „De-atâtea nopţi aud plouând,/Aud materia plângând…/Sânt singur, şi mă duce-un gând/Spre locuinţele lacustre“ (Lacustră); „Slušam kišu noćima što pada,/Plač materije slušam…/Stojim sâm, i misao me tada/Odvodi prema sojenicama“ (Sojenica); „Ninge mereu în zarea-nnoptată…/Şi-acum când geamuri triste se aprind/Spre abator vin lupii licărind./– Iubito, sânt eu la uşa îngheţată“ (Tablou de iarnă); „Veje večno u večernjim satima…/U tužnim oknima pale lojanicu./Cakleć, vuci već pošli na klanicu./– Ja sam to, draga, u smrzlim vratima“ (Zimska slika); „La geam tuşeşte-o fată/În bólnavul amurg;/Şi s-a făcut batista/Ca frunzele ce curg“ (Amurg); „Deva na prozoru kašlje/U sumrak bola, i tada/Maramica joj postaje/Kô lisje što dole pada (Sumrak); „Veacul m-a făcut/Atât de cult,/Încât mă uit/Peste oameni“ (Vizită); „Vek me je učinio/Tako naučenim/Da sada gledam/Ponad ljudi“ (Poseta).

              Adam Puslojić – purtător de cuvânt al poeziei noastre, demn de admiraţia totală şi perenă a românilor.

              ULTIMELE ȘTIRI