duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3657

Masina de vot a intrat in insolventa

De aproape 20 de ani, RAFO Onesti se zbate intre viata si moarte, dupa ce a fost exclusa din marile holdinguri constituite in acea perioada.

Mii de oameni au ramas someri iar, ulterior, privitori de pe margine la marea degringolada
care s-a instalat pe fosta Platforma Chimica, mândria de altadata a petrochimiei românesti. Au tabarât pe ea tot felul de negutatori, care nu au avut alt tel decât acapararea, exploatarea si obtinerea rapid a unor profituri, fie ei bastinasi
sau de aiurea.

Toate guvernele postdecembriste au fluturat steagul grijei fata de Rafo, au umplut strazile orasului cu promisiuni de pornire si repornire, de intrare in circuitul productiv si de distributie, insa soarta acestei importante societati comerciale pentru Valea Trotusului se discuta cu usile inchise intre miliardarii de carton: cine ia mai
mult, cine fura mai mult. Imi amintesc cum, la fiecare campanie electorala, Rafinaria din Onesti scotea foc si para prin coloanele ruginite de nefolosinta. Acum, pe ce a mai ramas, au tabarât sacalii, sa scoata si ultimul euro din conturi, ultimul gram de titei din conducte, daca nu au reusit atunci când se intitulasera patroni petrolisti texani.

In timp ce actionarul majoritar de astazi incearca sa „incalzeasca” instalatiile prin masuri extreme, un actionar, fost mare patron la RAFO, cere, in instanta, o gramada de bani drept despagubiri, si nu un euro, ci peste 15 milioane, in timp ce, pentru modernizare si pornire sunt necesari 350 milioane de euro.

Povestea implicarii unor afaceristi rusi in aceasta epopee pare fara sfârsit, asemenea „guri de oxigen” se mai cascasera si in anii tercuti, insa au fost inchise repede, inca de la prima desurubare a ventilului. Au fost garantii guvernamentale, imprumuturi cu nemiluita, s-au vândut instalatii la fier vechi, petrolul din conducte, din lampa,
unde s-au dus banii?

Acum, statul si-a luat mâna de pe rafinarie, politicienii nu mai pot mânca o pâine de acolo, nu mai au ce promite. Sunt tare curios sa vad ce vor spune „cei 14”, când se vor
intâlni cu electoratul din Onesti, deoarece singura problema in Onesti, un oras mort, este când pornesc Rafinaria, Uton, Carom. Dupa 25 de ani, nu mai merge cu floricele pe câmpii. Acum sa va vad, baieti!

Eu cu cine votez?

La 25 de ani de la schimbarea de regim, ne dam seama ca intreaga noastra clasa politica e construita din acelasi material, in ciuda unor presupuse diferente ideologice.

De fapt, ceea ce-i uneste este chiar lipsa ideologiei; fie de stânga sau de dreapta, politicianul român are ca singur obiectiv bagatul cât mai adânc al bratului in vistieria statului.

Ii vedem la televizor duelându-se cu sabiile elocintei sau cu bâtele invectivelor; in realitate, ei isi dau mâna in culise si se distreaza pe seama celor care ii urmeaza habotnic, crezând in vorbele lor. Iar daca, uneori, mai iese sânge si se lasa cu condamnari, este doar pentru ca unii sau altii s-au lacomit prea mult si a trebuit sa li se dea peste mâna.

In vremea in care politicienii se infrupta copios din avutia natiei, sub supravegherea blajina a fortelor externe, care-si iau partea leului, poporul doarme somnul ratiunii. Românii au preferat opiumul religiei sau „jemanfishism-ul” consumerist realitatii dezolante.

Fiecare cetatean isi construieste propriul turn de fildes, in care incearca sa traiasca izolat de fetidul marasm cotidian. „Fiecare pentru fiecare” este deviza nationala de care profita copios baronii, vladicile, sudetii si capuchehaiele onor marilor puteri.

In mocirla politicii românesti, este greu sa infloreasca vreun nufar; nu avem nici talentul de a transforma in frumuseti bubele si mucegaiul.

Ca urmare, iar vin alegerile si iar suntem nevoiti sa votam la nimereala. Iar, alegatorul, ca si Cetateanul turmentat al lui Caragiale, se intreaba mai buimac ca niciodata: „Eu cu cine votez?”

Drum expres in locul autostrazii Bacau – Brasov

Bacaul este la un pas sa rateze inca o data sansa de a fi legat la o autostrada in viitorul apropiat, in ciuda mentionarii sale in ultimul Master Plan, unde exista trasata o ruta Bacau – Onesti – Tirgu Secuiesc – Brasov. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentantii marilor transportatori prezenti la dezbaterile initiate de autoritati pe tema Master Planului.

Reprezentantii transportatorilor au subliniat ca autostrada Brasov – Bacau ar fi inutila daca s-ar realiza reabilitarea – mult mai usoara si rapida – a câtorva dintre actualele drumuri care leaga Moldova de Transilvania.

Astfel, Augustin Hagiu, presedintele Federatiei Operatorilor Români de Transport, a sustinut ca modernizarea DN2D intre Focsani si Târgu Secuiesc, a DN11 intre Bacau si Brasov prin pasul Oituz, precum si reabilitarea podului Oituz, ar ajuta imediat traficul de marfa intre Moldova si Transilvania si ca, pe viitor, nu ar mai exista nevoia autostrazii Brasov – Bacau, unul din cele mai scumpe proiecte din actualul Master Plan.

Controversele privind acest drum au fost in contextul in care s-a facut comparatie intre costurile mult reduse ale drumurilor expres comparativ cu cele ale autostrazilor. Chiar si ministrul Ioan Rus a spus ca indicatorii de trafic pe ruta Bacau – Brasov sunt mult sub cifrele care ar impune o autostrada.

Conform Master Planului, autostrada Bacau-Brasov ar urma sa fie finantata din cele 1,8 miliarde de euro, fonduri de dezvoltare regionala alocate pentru infrastructura.

Igienizarea digurilor, pasata intre autoritati

    Digul Lacului Bacau II n-a mai fost igienizat de ani de zile / Foto: Nelu Bisca

    Municipiul Bacau detine o avutie despre care inca nu suntem suficient de constienti. Este vorba despre lacurile de acumulare, in special Lacul Bacau II, arie avifaunistica protejata, aflata, practic, aproape in mijlocul urbei.

    Firesc, lacurile sunt inconjurate de diguri solide, care au rezistat fara probleme la cele mai mari viituri. Insa, pe cât de ofertanta este natura cu bogatia ei, cu tot sprijinul primit de la om prin amenajarile realizate, pe atât de urât arata multe diguri pe partile exterioare, vizibile inspre oras. Pe mari portiuni, digurile sunt napadite de buruieni inalte de un stat de om, iar canalele colectoare sunt si ele napadite de vegetatie, care, pe alocuri, a fost „deranjata” de picior de om ce si-a croit carari spre buza lacurilor, mai ales de catre pescari. Sunt zone despre care localnicii spun ca nu au mai fost igienizate de ani de zile.

    Iar daca, totusi, deseurile au fost periodic strânse prin actiuni ale unor voluntari inimosi, in special de Centrul Regional de Ecologie, vegetatia crescuta aiurea a ramas nestingherita la locul ei, chiar daca urâteste zone strâns invecinate cu zonele locuite.

    Asa stau lucrurile si in cazul Lacului Bacau II, gazda pentru o fauna de exceptie, pentru o vegetatie asisderea, unde natura a reusit sa cladeasca un spatiu unic. Când vine insa vorba despre exteriorul Lacului Bacau II, cum ar fi in partile laterale ale barajului din amonte de Podul Serbanesti, omul tradeaza natura si refuza sa o ajute. „Digurile sunt in administrarea Hidroelectrica, la fel ca si canalele de drenaj de la baza lor. Astfel, tot in sarcina lor cade si igienizarea, nu a municipalitatii”, spune Gabriel Gritcu, directorul Directiei de Servicii Publice Bacau, implicat, de asemenea, si in activitatile de ecologizare.

    In replica, Maricel Raileanu, director adjunct productie la Sucursala Hidroelectrica „Bistrita”, spune ca igienizari se fac, dar numai in masura in care sunt inlaturate eventualele pericole privind siguranta structurilor, cum ar fi copacii crescuti pe diguri.

    „Avem aparate de masura pentru verificarea sigurantei digurilor, am efectuat decolmatari ale canalelor de drenaj, deci suntem in permanenta atenti la orice problema. Dar, igienizarea digurilor, mai ales a Lacului Bacau II, cred ca ar trebui sa fie in grija domnului Gritcu. Oricum, dumnealui a fost implicat in activitatile de natura ecologica, a amplasat pe dig containere pentru recipienti uzati si altele asemenea”, a spus directorul Raileanu. Cu alte cuvinte, tot voluntarii ar trebui sa faca si treburile altora, fiindca un aspect civilizat al digurilor este considerat doar acela care nu include copaci.

    In privinta lacurilor, poate mai trebuie stiut ca, de exemplu, Insula de Agrement sau terenurile care incep de la baza digurilor apartin muncipalitatii sau sunt proprietate privata, luciul de apa este in grija Administratiei Bazinale „Siret”, iar amenajarile, precum digurile sau barajele, sunt in administrarea Hidroelectrica. Cu atâtia responsabili, digurile si lacurile Bacaului ar trebui sa arate impecabil, insa lucrurile stau cu totul altfel in realitate.

    Sterilizarea si înregistrarea câinilor, prea costisitoare

      Un sondaj, recent realizat printre detinatorii de câini, arata ca doar un sfert dintre ei sunt dispusi sa isi sterilizeze patrupedele. Organizatia pentru protectia animalelor Vier Pfoten avertizeaza autoritatile locale ca trebuie sa actioneze rapid pentru a preveni o avalansa de abandonuri de câini începând cu anul viitor.

      De la 1 ianuarie 2015, toti proprietarii de câini de rasa comuna risca amenzi usturatoare daca nu îsi sterilizeaza, identifica prin microcip si înregistreaza animalele în Registrul national al câinilor cu stapân.

      Un sondaj recent, comandat de Vier Pfoten, arata, însa, ca doar 26% dintre proprietari ar fi dispusi sa-si sterilizeze câinii, principalele motive de refuz fiind costul ridicat al procedurilor si argumentul ca animalele sunt tinute sub control, în curti îngradite.

      Gabriel Gritcu, seful Directiei de Servicii Publice Bacau, a spus, in cadrul unei intâlniri cu organizatiile pentru protectia animalelor, ca orice câine, mai ales cei gasiti pe strada, poate fi dus la adapostul municipalitatii, unde este microcipat si sterilizat gratis.

      De cealalta parte, mai multe organizatii s-au aratat dispuse sa contribuie la actiunea de sterilizare a câinilor de rasa comuna. Problema este ca majoritatea dintre acestia sunt in curtile oamenilor si, pentru a-i convinge pe proprietari, e nevoie de sprijinul autoritatilor.

      Pompierii vor rezidenti pentru Ambulanta ATI

        Pentru ambulanta de tip C, dotata cu aparatura necesara transportarii persoanelor in stare critica, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului (ISUJ) Bacau mai are nevoie de personal.

        „Am reusit sa prindem o linie de garda cu un medic, un asistent de la Unitatea de Primiri Urgente si doi paramedici de la noi. Din pacate, nu reusim sa asiguram 24 de ore din 24 decât sâmbata si duminica. Purtam discutii la Iasi, poate ne mai repartizeaza rezidenti care sa asigure garda”, a declarat col. Ioan Mihalache, inspector sef la ISUJ Bacau.

        Ambulanta de reanimare a fost achizitionata printr-un proiect cu fonduri europene, derulat la nivelul regiunii de Nord-Est de toate consiliile judetene. Prin acesta, inspectoratele pentru situatii de urgenta au fost dotate cu autospeciale si ambulante Smurd.

        Arestat pentru ca n-a respectat conditiile controlului judiciar

          În urma unei descinderi efectuate în Bacău, poliţiştii de investigaţii criminale au depistat un bărbat de 49 de ani, pe numele căruia Tribunalul Bacău a emis mandat de arestare preventivă ca urmare a nerespectării condițiilor controlului judiciar.

          La data de 07 octombrie a.c. poliţiştii de investigaţii criminale au efectuat o descindere domiciliară în Bacău în urma căreia au depistat un bărbat de 49 de ani, din municipiu, care poseda mandat de arestare preventivă emis de Tribunalul Bacău.

          Bărbatul este cercetat pentru infracţiuni din sfera criminalității organizate, împotriva acestuia fiind dispusă iniţial măsura preventivă a controlului judiciar.

          Întrucât în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că bărbatul a încălcat cu rea credinţă obligaţiile stabilite de instanţa de judecată, Tribunalul Bacău a emis pe numele acestuia mandat de arestare preventivă.

          Bărbatul a fost reţinut şi încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al I.P.J. Bacău.

          Anul acesta, în județul Bacău, instanțele de judecată au dispus măsuri preventive de supraveghere judiciară față de 174 de persoane.

          Polițiștii desfășoară activități specifice față de 33 persoane, pe numele cărora a fost dispusă măsura arestului la domiciliu și față de alte 141 de persoane pe numele cărora a fost dispusă măsura controlului judiciar.

          Polițiștii verifică periodic modul în care cei în cauză își respectă obligațiile, iar în cazul încălcării acestora sesizează instanța competentă.

          În județul Bacău, până la această dată, au fost înregistrate 20 de înlocuiri ale măsurilor preventive de supraveghere dispuse inițial, cu alte măsuri.

          Astfel, într-un caz măsura controlului judiciar dispusă inițial a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu, iar în 19 cazuri masura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu dispusă inițial a fost înlocuită cu măsura arestării prventive.

          Condamnati la închisoare pentru furt calificat

            Poliţiştii din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală Moineşti au depistat două persoane de sex masculin, din comuna Solonţ, pe numele cărora Judecătoria Moineşti a emis mandate de executare a pedepsei cu închisoarea sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

            Poliţiştii de la Secţia 2 Poliţie Rurală Moineşti au depistat la data de 07 octombrie a.c., un bărbat de 32 de ani, din comuna Solonţ, care poseda mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

            Acesta a fost condamnat de Judecătoria Moineşti la executarea unei pedepse de un an închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de furt calificat şi a fost încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al I.P.J. Bacău.

            De asemenea, în urma activităţilor specifice desfăşurate, poliţiştii au mai depistat un bărbat de 42 de ani, din aceeaşi localitate, condamnat la o pedeapsă de un an şi şase luni închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

            Bărbatul a fost depus în Penitenciarul Bacău.

            Balcani: Un cal nesupravegheat a provocat un accident

              La data de 07.10.2014, în jurul orei 06.30, poliţiştii au cercetat împrejurările producerii unui eveniment rutier soldat cu pagube materiale, produs în comuna Balcani.

              Astfel poliţiştii au constatat că un bărbat de 42 de ani, din Piatra Neamţ, în timp ce conducea o autoutilitară pe DJ 156 A din comuna Balcani, a surprins şi accidenatat o cabalină ce se deplasa nesupravegheată pe partea carosabilă.

              Evenimentul nu s-a soldat cu victime omeneşti, rezultând doar avarierea autovehiculului şi decesul cabalinei.

              Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost negativ.

              În cauză poliţiştii fac cercetări în vederea depistării proprietarului cabalinei şi luării măsurilor legale.

              Elevii bacauani, locul doi la Competitia Nationala de Dezbateri

                Intre 1 si 5 octombrie 2014, a avut loc, la Slanic Moldova, Competitia Nationala de Dezbateri pentru Elevi, organizata de Ardor Moldova (Asociatia Refionala de Dezbateri, Oratorie si Retorica) cu sprijinul si sustinerea directa a Ministerului Tineretului si Sportului, care a finantat evenimentul, si a Ministerului Educatiei Nationale.

                Evenimentul a reunit 70 de tineri din toate zonele tarii si a fost prilejul unor dezbateri pe teme privind implicarea tinerilor in viata comunitatii locale.

                Competitia, parte a proiectului “Tinerii in viata comunitatii”, a avut anul acesta un element de noutate deoarece dezbaterile s-au desfasurat folosind in paralel doua formate de dezbateri: formatul World Schools si formatul Karl Popper.

                Bacaul a fost reprezentat de trei elevi coordonati de doamna profesoara Ciorcila Adriana de la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Bacau: Zaharia Teona-Maria, Avram Stefan si Simona Crinela Andru.

                Persoana care a reprezentat CJE Bacau la aceasta competitie a fost Teona-Maria Zaharia, membru cu drept de vot al acestei structuri si presedinte al Consiliului Scolar al Elevilor la Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau. Ea a obtinut locul 2 la categoria “Vorbitori individuali” si tot locul 2 la categoria “Echipe mixate”.

                Teona-Maria Zaharia, impreuna cu echipa sa, formata din Cioinica Petru si Stefanopol Calin, au ajuns in finala Competitiei Nationale de Dezbateri.

                “Ma simt mandra de performanta la care am ajuns. Am avut 2 colegi de echipa foarte inteligenti cu care am putut colabora extrem de bine. Consider, ca mixarea echipelor a fost o idee geniala, deoarece nu s-a mai pus accent pe competitite, ci pe invatare, intercunoastere si lucrul in echipa. Vreau sa le multumesc doamnei Camelia Rancu, inspector pentru Educatie Permanenta si Mentorat, doamnei Adriana Ciorcila, profesor coordinator CJE Bacau si profesor la C.T. “Anghel Saligny” si nu in ultimul rand, tin sa-i multumesc doamnei Carmen Zaharia, formator CNE, vicepresedinte ARDOR MOLDOVA si formator al profesorilor arbitri prezenti. In concluzie, a fost o experienta minunata pe care o recomand tuturor” – a mentionat Teona-Maria Zaharia.

                Bacaul a fost reprezentat de catre elevii de la Colegiul Economic “Ion Ghica”, Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”, Colegiul National “Ferdinand I” si Colegiul Tehnic “Ion Borcea” Buhusi.

                Din echipa ce s-a clasat pe locul III, a facut parte Simona Crinela Andru, eleva la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Bacau.

                Fonduri europene pentru formarea elevilor de la Colegiul National „Gh. Vranceanu”

                  Elevii „vranceni” vor fi specializati in programare si web design/ foto: Ioan Bisca

                  Colegiul National „Gh.Vranceanu” este beneficiarul unui nou proiect „KA1-VET learner and staff mobility”, de formare initiala de calitate prin mobilitate – design si programare web, cu un buget de 96.420 de euro, ce va fi implementat pâna in 2015.

                  „Prin acest proiect dorim sa oferim beneficiarilor un nivel de pregatire la standarde europene prin completarea pregatirii teoretice de programare si web design, oferita de scoala, cu dezvoltarea de aptitudini, competente cheie, abilitati practice si «soft skills», prin stagii de pregatire practica in cadrul unor firme europene.

                  Tematica si continutul programului de practica este in acord cu cererea mediului de afaceri pentru site-uri web si specialisti IT. Formarea initiala si continua de calitate sunt vitale pentru inovare, crestere si competitivitate si va contribui la sporirea sanselor lor de insertie pe piata muncii”, a declarat prof. Diana Popa, coordonator proiect.

                  De acest proiect vor beneficia elevii colegiului, din clasele IX – XI, profil matematica – informatica intensiv informatica si intensiv engleza. Vor fi selectionati câte 23 elevi pentru doua fluxuri, in total fiind 46 de beneficiari si 8, rezerva.

                  „Selectia participantilor se va realiza pe baza de concurs organizat in scoala si se va baza pe dosarul de candidatura – 30 la suta, interviu in limba engleza – 30 la suta si proba practica – 40 la suta, prin care candidatii isi vor demonstra cunostintele de programare si abilitatea de folosire a calculatorului.

                  Departajarea in cazul punctajelor egale se va face prin rezultatele la concursuri scolare pe teme de informatica si limba engleza”, a explicat si prof. Maria Chelba, responsabil cu mobilitatile si programul de pregatire al elevilor.

                  Proiectul contribuie la conectarea colegiului la piata muncii europene pentru cresterea calitatii si atractivitatii educatiei oferite, la dezvoltarea competentelor practice de programare si web design ale beneficiarilor, dezvoltarea abilitatilor personale si „soft skills”, de lucru in echipa, de adaptare la un mediu cultural nou.

                  Toate competentele dobândite vor fi certificate prin Europass Mobility, sustinerea examenului ECDL si a atestatului de competente digitale.

                  Pagina 1

                    pagina1

                    Spiritul oborului de la Onesti

                      Obor exista la Onesti de când lumea, de pe vremea lui Stefan cel Mare. Rând pe rând, aici a fost târg de animale, bâlci si apoi piata, iar de câtiva ani lucrurile au urmat, in mod firesc, drumul globalizarii, pastrând, insa, câte ceva din nuantele timpurilor demult apuse.

                      Chiar si-acum, la 500 de ani distanta, o vizita aici, in fiecare sâmbata, e o incântare. Lume colorata, venita de peste tot, din tara, cu marfa la fel de multicolora, cartofi, varza, cereale, mobila, animale de tot felul.

                      Fiecare are o poveste de spus, despre viata, despre incrâncenarile sau bucuriile care o compun, adunate intr-un fascinant tablou de lumini si umbre. Târguiala începe din zori, de la mijitul soarelui, agitatia intinzându-se pâna putin dupa prânz. Se cumpara si se vinde cu folos, pentru ambele parti, fara a se pierde timpul.

                      Dogaritul, meserie uitata

                      Inainte vreme, dogaritul era unul dintre cele mai banoase si mai cautate mestesuguri. Nu era sat fara dogar, si nici casa fara butoaie de lemn. Din pacate, astazi, locul butoiului de lemn a fost luat de cel din plastic sau de damigeana de sticla. Nicolae Pârjol, de 39 de ani, e din Helegiu si a venit la târg exact cu ceea ce se cere toamna: butoaie si cazi pentru facut vin. Cere 280 de lei pe cada din brad de 1.000 litri. Pe butoiul de 400 de litri ar vrea 450 de lei, iar pe cel de 350 de litri, nu mai putin de 350.

                      „Nu merge anul asta, zice lumea ca nu sunt struguri. Si asa e, nu prea s-a facut poama in gospodarii. A plouat mult si s-a manat via. In orice caz, piata e mult mai slaba fata de anul trecut, când dadeam cada asta cu cu 400-450 de lei. Nu am dat nimic azi, cu ce am venit cred ca plec acasa. Cheltuiala am facut cu plata in târg, 5 lei pentru fiecare produs pe care-l vând, plus motorina si restul”, se plânge dogarul. Meseria e din familie, la Nicolae, o stie de la raposatul sau tata. Il mai ajuta si sotia. Ii ia o zi sa faca o cada.

                      La un butoi munceste doua zile jumate ca sa-l aduca la starea finala.

                      Nu prea face bani din butoaie. Noroc ca mai are si teren la tara pe care are pusa vita de vie, porumb, lucerna „sa ai ce sa baga la mate, nu sa cumperi otravurile de prin magazine”. Nusi doreste sa-i preia copiii meseria. „Ei sunt cu calculatoarele, cu alte smecherii din astea. Si nici nu merita sa mai faci butoaie, nu-i banoasa meseria asta. Ei sa invete carte, ca sa ajunga oameni mari. Nici in sat nu mai sunt dogari, o sa faca de-acum chinezii si butoaie si tot ce trebuie, nu vedeti ca au cumparat toata România”, .

                      „La noi, nu cumpara tigan de la tigan”

                      Mai departe doi romi incearca sa atraga clienti la scoabele si topoarele insirate pe o carpeta rosie. Sunt originari din zona Tecuciului, satul Toflea. Au batut drumul pâna aici, pentru ca, la ei, nu au cum sa vânda, in pârâu, „nu cumpara tigan de la tigan”.

                      Tony Oprea are 63 de ani, e fierar din tata-n fiu si vine in fiecare saptamâna la Onesti ca sa aiba ce le da celor 5 copii. „Pensie nu, bani nu. Uite, vând topoarele cu 15 lei bucata, fara coada, le dau cu 10 lei. Pe scoabe cer 50 de bani bucata. Nu are bani lumea. Azi, am vândut de vreo 60 de lei. Macar imi scot banii pe benzina si pe mâncare. Copiii nu au invatat meseria asta care e frumnoasa. Nu s-a prins de ei pe vremea lui nea Nicu, când se faceau bani si lucram la cooperativa, d-apoi acum. Nu le-au placut. Am trei baieti si doua fete, de la care am 20 de nepoti”, se mândreste tiganul.

                      Uriasul gri german si cartoful de Covasna, regii târgului

                      In forfota din mijlocul oborului, doi tineri le testeaza atentia târgovetilor cu animale de casa. Ionut e din Oituz, catunul Marginea, si a venit la târg impreuna cu fratele sau. A studiat la Onesti si acum este student la Politehnica din Cluj, sectia Autovehicule Rutiere.

                      Au o mica ferma de familie, in care cresc, impreuna cu parintii, curcani hibrizi de carne din rasa Big 6 si vreo 70 de urecheati dintre care cam 40 de iepuri maturi, iar restul pui de diverse vârste. „Am avut si mai multi in vara, mai ales când fata trei femele deodata. Sunt iepuri din rasa Urias gri german. Numai unul are circa 8-9 kilograme.

                      Cer 200 pâna la 280 de lei pe unul. Am dat deja vreo trei de azi dimineata. Nu e o afacere, pentru ca nu prea este piata de desfacere. Daca as avea pui in mod frecvent, ca sa-i dau la hypermerketuri, alta ar fi viata. E mai mult o pasiune. Iepurii sunt apreciati, in special, de iubitorii de animale care vor sa participe la diverse competitii”, ne explica tânarul fermier. L-au atras animalele de casa de mic copil. Isi aminteste ca, pe vremea liceului, cum venea de la scoala, direct la adaposturile iepurilor se oprea, ii hranea, le curata culcusul si apoi se ocupa de restul. Carnea de iepure e foarte apreciata de marii bucatari, pentru ca nu are colesterol.

                      La iesire, doua femei descarca saci de cartofi mari si sanatosi. Rosii si albi. Au venit tocmai din Ardeal cu 1.500 de kg, pe care spera sa-i vânda pe toti intr-o zi. Eva Gherghel e de la Covasna si ajunge mereu toamna in zona Onestiului. Spune ca vânzarea merge prost, chiar daca cere doar 1 leu pe kg. de cartori.

                      „Cine place cartofi, se vinde. Lumea nu are bani, are necazuri. Muncim mult, asa e viata noastra, trebuie sa venim. 1 leu nu e pret bun pentru noi, numai samânta e 1 leu pe kg, plus munca, tratamentul. Ce sa facem, din asta traim”, imi explica femeia intr-o româna stricata.

                      [wonderplugin_gallery id=”14″]

                      Dosarele fraudarii BCR Moinesti: Cum scotea bani din banca una dintre fostele directoare

                        Sentinţe definitive în ultimul dosar de fraudare a BCR Moineşti

                        Fosta directoare a BCR Moinesti, Manuela Comanescu, judecata pentru delapidare, „opera” de pe calculatoarele subordonatilor si completa ordine de plata in locul clientilor. Unii casieri i-au dat bani de frica. „Striga la noi, batea din picior si ne injura”, au povestit subordonatii. Un pagubit si-a primit banii, in scara unui bloc, de la o doamna cu palarie.

                        Dosarul in care sunt anchetati, pentru delapidare, Geta Dascalu, fosta directoare a BCR Moinesti, si angajati ai bancii (cu un prejudiciu de peste 1,9 milioane lei si circa 135.000 euro) nu s-a putut judeca, la ultimul termen, pentru ca, din instanta, au lipsit si inculpatii, dar si martorii, iar expertul a trimis adresa prin care informa ca nu a finalizat expertiza.

                        Ca atare, dosarul s-a amânat pentru luna octombrie. In cel de-al doilea dosar in care au fost trimisi in judecata, tot pentru delapidare, o alta directoare a bancii, Manuela Comanescu, si consilieri bancari (cu un prejudiciu estimat de peste 100.000 de euro, 35.000 dolari si 1,1 milioane lei), au fost audiati mai multi angajati ai bancii.

                        „De-abia la control, am aflat ca s-au facut nereguli. Eu lucram, atunci, pe postul de consilier clienti la BCR Comanesti, iar Manuela Comanescu a ocupat postul de director la aceasta sucursala timp de 7 luni. Am validat o serie de operatiuni facute de Comanescu si am facut verificari, dar numai electronic.

                        Am auzit de la alti colegi ca le cerea sa-i duca in birou o suma de bani, spunând ca este prezent la ea titularul de cont. Colegele de la casierie nu mi-au spus niciodata ca nu ar fi fost in birou titularii de cont.” – spune Mariana B. Aceasta recunoaste ca, de mai multe ori, a vazut-o pe directoarea Comanescu umblându-i in calculator, stia ca nu este permis, dar ca nu a avut curajul sa ii atraga atentia.

                        – „Mi s-a aratat, la un moment dat, ca s-a facut o tranzactie de pe calculatorul meu de catre Comanescu, dintr-un cont in altul. Uneori, o gaseam pe directoare la calculatorul meu. Imi spunea ca a verificat o licitatie sau cursul valutar. Aveam parola si nu il lasam deschis când plecam, dar se intâmpla, uneori, sa ma ridic la ghiseu, sa vorbesc cu un client si dânsa se aseza la calculatorul meu. Ce puteam sa fac?! Era directorul meu! Acceptam, desi stiam ca nu are voie.”
                        – Mariana B., consilier clienti la BCR Comanesti

                        – „Erati instruita cu privire la securitatea datelor si tranzactiilor. Nu considerati ca daca ati fi fost mai vigilenta nu s-ar fi ajuns la aceste fapte?”
                        – magistratul de la Tribunal care judeca acest dosar

                        In explicatiile la transferurile ilegale, apar donatii, sponsorizari si ajutoare umanitare

                        Unii angajati ai bancii au sesizat anumite nereguli, interzise de normele bancare, dar le-au trecut cu vederea, crezând ca totul se intâmpla cu un singur scop – urgentarea operatiunilor in avantajul clientului.

                        „Am vazut ordine de plata pe care am recunoscut scrisul directoarei Comanescu, desi, in mod normal, acestea trebuiau completate de clienti. Se obisnuia ca aceste ordine de plata sa fie completate de functionari bancari pentru urgentarea operatiunilor, desi normele bancare interzic acest lucru. Unii erau clientii ei si nu m-am gândit niciodata ca e ceva in neregula. Aveam mare incredere in ea.”
                        – Adriana Z., consilier zona rapida la BCR Moinesti

                        Judecatorul a adus in discutie si asa-zisele donatii, ajutoare umanitare si sponsorizari care apareau ca explicatii pentru transferurile bancare dintr-un cont in altul, dar cei audiati au sustinut ca nu stiu despre ce ar fi vorba.

                        „De la mine din cont, apare un transfer catre biserica, 100 de milioane lei vechi drept sponsorizare – ne explica un pagubit audiat la un termen anterior. Sau, in explicatiile la transferuri, mai apar ajutoare umanitare catre persoane fizice.”

                        „Era foarte nervoasa. Batea din picior si ma injura de Dumnezeu”

                        Doi angajati ai bancii, casieri, care ar fi trebuit sa nu accepte plati fara prezentarea unor documente sau in lipsa titularului de cont, au povestit despre crizele de nervi pe care le facea directoarea Comanescu, comportamentul cel putin deplasat si presiunile mai mult sau mai putin directe pe care le punea pe angajatii de la casieria bancii.

                        In declaratia de la urmarirea penala, Robert M., casier la BCR Moinesti, spunea ca ii era frica de directoare, declaratie pe care si-a sustinut-o si in instanta.

                        „Venea la noi sa-i dam sume de bani. Ne spunea sa ne miscam repede, ca asteapta clientii. Facea operatiunile in biroul ei si, in baza lor, ne cerea banii. Uneori venea cu titularul de cont, alteori doar cu buletinul lui si, in unele cazuri, nici cu persoana, nici cu actele. Striga la noi, ne spunea ca se grabeste, batea din picior. Era foarte dura.”
                        – Robert M., casier la BCR Moinesti

                        Strategia directoarei, mai povesteste o alta fosta angajata a bancii, era aceea de a profita de aglomeratie si de neatentia subordonatilor.

                        „Venea când era aglomerat si ne cerea bani. Eu am vrut sa respect normele bancare, am cerut buletinul titularului de cont, am fost si in biroul ei sa duc banii si sa vad daca este prezent acolo titularul de cont. Se enerva foarte tare când ii ceream actele. Ma injura de Dumnezeu, batea din picioare. Nu i-am eliberat niciodata bani fara sa-mi prezinte documente”.
                        – Liliana M., fosta casiera

                        Despre toate aceste acuzatii, Laurentiu Chiciu, avocatul fostei directoare Comanescu, a refuzat sa comenteze. La urmarirea penala, Manuela Comanescu si-a recunoscut partial faptele. Acum, este internata in spital, fiind grav bolnava, si probabil ca nu va putea fi audiata in instanta.

                        Un pagubit si-a primit banii in scara unui bloc de la o doamna cu palarie

                        Ion V., unul dintre pagubiti, a pierdut, la cei 84 de ani toti banii strânsi la banca – 60.000 de lei.

                        Ridica, la trei luni, dobânda si nu s-a gândit o clipa sa verifice suma totala din cont.

                        In 2011, când toata lumea auzise de controalele de la BCR Moinesti si suspiciunile de fraudare a bancii, un consatean i-a spus sa mearga la banca, pentru ca nu mai are niciun ban in cont.

                        A dat si el declaratii si a facut plângeri pentru recuperarea banilor. Banii si i-a recuperat, spune batrânul, dar nu de la banca!

                        „A doua zi, dupa ce am mers la banca, pe strada, a strigat o doamna dupa mine. Avea o palarie pe cap si pantofi cu toc. M-a chemat in scara unui bloc si mi-a spus ca imi da 60.000 de lei, dar sa dau declaratie ca am primit banii si sa imi retrag plângerile. Am scris ce mi-a cerut si mi-a dat banii. Acum sunt in loc sigur.”
                        – Ion V., pagubit

                        Reportaj in inima padurii

                        Putina lume stie ca, in comuna Dofteana, din judetul Bacau, exista un imens parc dendrologic. Pe o suprafata totala de 34 hectare de padure, 25 de hectare sunt amenajate ca si colectie dendrologica.

                        Cei pasionati de natura gasesc aici 620 de specii de arbori, din care cea mai impresionanta colectie este cea care insumeaza 38 de specii de pin.

                        Vârsta la care au ajuns unele specii, 65-100 ani, precum si dimensiunile, cercetarile efectuate asupra comportarii lor duc la concluzia ca multe specii exotice au o valoare stiintifica deosebita, indicate a fi extinse in culturile din tara noastra, in vederea ridicarii productivitatii padurilor si valorificarea superioara a unor statiuni.

                        „Incepând din jurul anilor 1955-1958, arboretumul constituie o valoroasa sursa de seminte din specii de rasinoase exotice pentru activitatile de cercetare si de productie.

                        De aici, in perioada anilor 1958-1975, s-a raspândit, in majoritatea zonelor tarii, mult material vegetativ, puieti de talie mica pentru culturi forestiere sau puieti de talie mare pentru zone verzi, cât si seminte pentru semanaturi in pepiniera pentru culturi de productie sau culturi experimentale si pentru schimburi internationale cu diverse gradini botanice si arboretumurile din tara si de peste hotare”, declara Mircea Mihaila, padurar in Dofteana.

                        O colectie valoroasa

                        Arboretumul Dofteana constituie o valoroasa colectie de specii lemnoase in special de rasinoase, atât din Moldova cât si din tara. Parcul Dendrologic prezinta o deosebita importanta forestiera botanica, didactica, stiintifica si social culturala. Intemeiat la inceputul secolului XX, din punct de vedere forestier, parcul constituie un punct de aclimatizare a speciilor exotice si mai ales a speciilor exotice de interes forestier.

                        Importanta botanica a obiectivului consta in faptul ca, aici, colectia de specii lemnoase numara peste 680 de unitati sistematice, din care peste 570 de taxoni (unitate sistematica folosita la clasificarea regnului vegetal si animal, n.r.) au fost introdusi in perioada anilor 1968-1984. „Parcul Dendrologic este deosebit prin colectia de rasinoase exotice ce o contine, ca: Pinus strobus, Pinus Jeffreyi G et B, Pinus ponderosa Laws etc.

                        Este de mentionat ca numarul speciilor de colectie a fost cu mult mai mare (peste 1.300 de taxoni), dar, din ele, o parte s-a pierdut pe parcursul anilor fie din cauza neingrijirii lor la timp, fie ca au fost distruse prin lucrari de intretinere. O mare parte dintre specii s-au pierdut si din cauza conditiilor climatice mai vitrege din Moldova”, precizeaza Mircea Mihaila.

                        Importanta stiintifica

                        Importanta stiintifica a arboretumului consta in faptul ca aceasta colectie constituie o baza de cercetare si experimentare in cadrul a numeroase teme de cercetare si anume: aclimatizari si introduceri de noi specii exotice obtinute prin schimburi de seminte internationale si faze de creare a plantatiilor pilot cu speciile mai importante din punct de vedere forestier, existente in colectie; ameliorarea prin hibridare si selectie a unor proveniente si specii de pini, precum si plantatii cu diverse proveniente indigene si exotice de pin negru; ameliorarea pe cale genetica a molidului.

                        „Din punct de vedere social-cultural, arboretumul constituie un minunat loc de recreere, excursii si instruire pentru locuitorii din comuna Dofteana, orasele Târgu Ocna si Comanesti, cât si din municipiile Bacau si Onesti.

                        In fiecare an, vin pentru cercetare studenti la biologie de la Iasi si Brasov. Foarte multe activitati se desfasoara in acest cadru natural si in cadrul programului scolar «Saptamâna Altfel». Se fac excursii cu sau fara ghid si tinem in mod deosebit la pastrarea curateniei.

                        In parcul nostru, sunt interzise gratarele si aruncarea necontrolata a gunoaielor, pentru ca acestea atrag animalele salbatice”, a adaugat padurarul. Arboretumul Dofteana este proprietatea Directiei Silvice Bacau, fiind prins in amenajamentul Ocolului Silvic Tg. Ocna, ocol care se ocupa de mentinerea si intretinerea colectiei dendrologice.

                        Sarituri in apa / Alin Rontu, salt spre viitor

                        S-a nascut sub semnul apei. Nu o spune zodiacul, ci data de nastere: 13 septembrie 2000, Ziua Pompierilor. Interesant este ca, desi a inceput sa practice sariturile in apa la vârsta primului ghiozdan, timp de un an, Alin Rontu a sarit pe… uscat! Fara vrajeala! Pe uscat, adica pe saltele. „Bazinul era inchis, fiind in reparatii, asa ca primele sarituri le-am executat pe saltele, sub comanda dommnului profesor Adrian Cherciu”, marturiseste multiplul campion national legitimate la SCM Bacau. „Cu apa din bazin am facut cunostiinta cam dupa un an. Era o diferenta”, adauga, zâmbind, Alin Rontu.

                        Felicitat de Helm

                        Pentru Alin, 2014 a fost un an plin: Nationalele României, Internationalele de la Dresda. Europenele de la Bergamo si Mondialele din Rusia. Startul a fost perfect. Dupa ce a confirmat la Nationalele României, elevul lui Adrian Gavriliu a obtinut un impresionant loc 2 la concursul de la Dresda, care a reunit toata crema mondiala a juniorilor B. Argintul din Germania, incununat de un punctaj super („420 de puncte, maximum obtinut pâna acum in cariera”) a atras atentia fostului vice-campion olimpic la sarituri in apa din 2004, de la Atena, australianul Matthew Helm. „M-a felicitat dupa concurs si am facut o poza impreuna”, povesteste Rontu intâlnirea cu Helm.

                        O tendonita rebela

                        Ce incepe bine, nu se termina neaparat la fel. O accidentare la mâna a conditionat prestatia campionului bacauan la Europenele desfasurate in iulie, la Bergamo. Si n-a fost doar tendonita! In Italia, Alin Rontu a sarit pentru prima data in bazon descoperit. Rezultatul? Un loc 10, cu doar 310 puncte. „Cel mai slab punctaj din cariera. Iata cum, in doar doua luni, am facut trecerea de la maxim la minim”, puncteaza antrenorul Adrian Gavriliu, care tine sa precizeze: „Pe podiumul Europenelor s-au situat toti cei pe care Alin ii invinsese la Internationalele Dresdei. Daca n-ar fi fost problema cu mâna, ar fi intrat cu lejeritate in primii sase. Iar daca s-ar fi concurat in bazin inchis, acum aveam un medaliat la Europene”.

                        Doua din opt

                        „Am fost suparat pe mine dupa concursul de la Bergamo. Puteam sa fac mai mult. Asa cum puteam obtine mai mult si la Campionatul Mondial din august, din Rusia, unde am fost coplesit de emotii si am ratat prezenta in finala”, se incrunta Alin. „Adevarul e ca a gresit doua sarituri din opt. Daca ar fi gresit doar una, prindea finala. Nu-i bai; invatam si din aceste lucruri”, opineaza Adrian Gavriliu, care-l descrie pe Alin Rontu drept un „sportiv cu fibra rosie si cu o personalitate accentuata”. Un nou zâmbet infloreste pe fata pustiului de 14 ani: „Adevarul e ca sunt incapatânat. E defectul meu. In schimb, prind repede, nu-i asa dom’ profesor?”.

                        Jocurile Europene de Natatie

                        Dom’ profesor incuviinteaza, dupa care ii arunca o provocare elevului sau. De fapt, chiar doua: „La anul sunt Europenele de la Moscova. Acolo sa te vad, Aline, cum prinzi finala! Si tot la anul va avea loc prima editie a Jocurilor Europene de Natatie de la Baku; n-ai voie sa nu participi. Va fi o super competitie, rezervata juniorilor cu vârste cuprinse intre 14 si 18 ani, care se vor confrunta la polo, inot sincron, inot si sarituri in apa. Va fi un adevarat salt spre viitor deoarece s-au investit foarte multi bani in aceste Jocuri Europene ale Natatiei, iar participantii la editia inaugurala vor intra in istorie”.

                        fond 2 rontu sarituri

                        Dirigintele campionilor

                        In 2015, elevul clasei a VIII-a A de la Scoala „Miron Costin” Alin Rontu trebuie sa faca fata si unei alte provocari. Una scolara: examenul de evaluare nationala. „Eu sper ca Alin sa faca fata acestui examen cu acelasi succes cu care se impune la concursurile nationale de sarituri in apa”, spune dirigintele sau, profesorul de matematica Danut Cerbu. „Alin este un elev bun, de media opt si care trebuie apreciat pentru eforturile deosebite pe care le face in plan sportiv”, continua profesorul Cerbu, care i-a avut ca elevi pe alti doi mari campioni ai Bacaului la sarituri in apa, Gabriel Chereches si Anisoara Oprea (Sufariu): „Imi amintesc ca plecau in cantonamente la Satu Mare câte doua-trei saptamâni si ma intrebau pâna la ce pagini voi preda pentru a tine si ei pasul de la distanta astfel incât sa nu pierda din materie”.

                        „Hai Dinamo!”

                        Desi are un program incarcat, cu sase antrenamente a câte trei ore pe saptamâna, Alin Rontu nu neglijeaza scoala. „Sunt destul de constiincios, nu mi se intâmpla sa merg la scoala cu temele nefacute. Am timp si pentru teme, dar si pentru alte activitati precum fotbalul”, marturiseste sportivul, care este topit dupa Dinamo si Cristiano Ronaldo. Nu regreta, insa, ca a ales sariturile in apa si nu fotbalul: „Sariturile in apa mi-au adus multe satisfactii si sunt convins ca, pe viitor, imi vor aduce si mai multe. Vreau sa ajung medaliat la Europene si la Mondiale si sa particip la Olimpiada”. Pentru un sportiv nascut sub semnul apei, viitorul se vede luminos de la marginea platformei de sarituri.

                        Dedeman pregateste al patrulea magazin in Bucuresti

                        Compania Dedeman, din Bacau, pregateste construirea in Bucuresti a celui de al patrulea magazin din reteaua proprie. Dedeman a cumparat, in acest scop, un lot de 4,7 hectare din fosta platforma industriala Chimopar, pentru 8,2 milioane de euro plus TVA (174 de euro/mp).

                        Noul magazin va avea o suprafata de peste 15.000 de metri patrati, iar finalizarea constructiei si deschiderea magazinului sunt programate pentru sfârsitul lunii martie 2015.

                        Dedeman a deschis, recent, al 40-lea magazin din reteaua nationala. Astfel, suprafata de vânzare totala a retelei de magazine Dedeman a ajuns la 409.000 mp, iar efectivul de personal la 7.300. Targetul companiei pentru urmatorii ani este de a ajunge la 50 de magazine.

                        Liber la vânatoarea de ursi si lupi care pun in pericol siguranta populatiei

                          Vânatorii se pot echipa pentru noua campanie impotriva fiarelor daunatoare (Foto: Ioan Bisca)

                          Ursii, lupii si pisicile salbatice, exemplarele care pun în pericol sanatatea si siguranta publica, dar si cele care se afla în intravilanul localitatilor si pun în pericol siguranta animalelor domestice si a personalului de îngrijire pot fi recoltate sau capturate si în afara perioadelor stabilite pentru derogare.

                          Aceasta este dispozitia pe care au primit-o, de la Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, prefectul judetului Bacau si directorul Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului (APM), asa cum s-a imtâmplat in toate judetele care detin populatii de carnivore mari.

                          „Consider ca dumneavoastra, ca reprezentanti ai Guvernului si autoritatii de mediu în teritoriu, aveti obligatia sa va asigurati ca numarul maxim de interventie alocat gestionarilor este utilizat, în primul rând, pentru situatii în care siguranta cetatenilor are de suferit” – le-a transmis ministrul Attila Korodi prefectilor si directorilor de APM.

                          Aceste oficialitati trebuie sa informeze toate autoritatile locale si sa transmita fiecarui primar numarul maxim de interventie pe care îl are la dispozitie, precum si cum vor gestiona fondurile cinegetice din judet.

                          „Aceasta obligatie o puteti îndeplini numai printr-o comunicare continua cu autoritatile locale de pe teritoriul judetului dumneavoastra, astfel încât sa înteleaga ca prioritatea o reprezinta siguranta cetatenilor si nu activitatile de vânatoare recreativa sau sportiva” – a subliniat Attila Korodi.

                          Din punctul de vedere al ministrului, implicarea prefectilor si directorilor de APM în procesul de informare a autoritatilor responsabile va întari colaborarea acestora cu gestionarii fondurilor cinegetice si va diminua numarul cazurilor în care animale problema pun în pericol siguranta cetatenilor. Ministerul nu face, insa, nicio referire la porcii mistreti care provoaca mari stricaciuni recoltelor agricole, dar care nu pot fi vânati pentru ca se afla pe domenii de vânatoare private.

                          Simulare de accident aviatic pe Aeroportul Bacau

                            Marti, la ora 10, la Aeroportul International „George Enescu” din Bacau s-a efectuat aplicatia „Exercitiu Interventie Accident Aviatic”.

                            Accidentul aviatic a fost simulat, dar interventia, cât se poate de reala. Au participat Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta al Regiei Autonome Aeroportul International „George Enescu”, Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta al SC Aerostar, Pompierii de la UM 02015, ISU Bacau, Serviciul de Ambulanta si Crucea Rosie.

                            Oana Chelaru, directorul regiei, a explicat ca exercitiul a urmarit testarea viabilitatii Planului de Urgenta al Aeroportului Bacau, antrenarea serviciului propriu pentru coordonarea si desfasurarea actiunilor de interventie, antrenarea salariatilor pentru situatiile de urgenta si realizarea cooperarii cu institutiile cu responsabilitati in cazul producerii unei situatii de urgenta majore.

                            Noul CET are datorii inainte de a incepe sa functioneze

                              Noua societate care va furniza populatiei Bacaului agent termic in sistem centralizat pleaca la drum cu datorii inainte chiar de a incepe sa functioneze efectiv.

                              Si aceasta, din cauza ca Thermoenergy a preluat de la falimentara CET SA contractul prin care instalatiile sunt alimentate cu gaz metan, inclusiv facturile neachitate din luna mai 2014, adica un total de aproape 11 milioane de lei.

                              Cedarea contractului de la CET catre Thermoenergy, impreuna cu facturile amintite, a fost aprobata in sedinta de luni, 6 octombrie, a Consiliului Local.

                              Gazele sunt furnizate de un operator bucurestean, societatea C-Gaz&Energy Distributie SRL, iar facturile ramase neachitate, pentru gazul consumat la producerea de agent termic pe timpul verii, sunt de 2,8 milioane lei, in luna mai, 2,4 milioane lei, in iunie, 1,6 milioane, in iulie, 1,9 milioane, in august, si 1,7 milioane, in septembrie.

                              In contractul de cesiune aprobat luni se mentioneaza ca Thermoenergy, societate infiintata chiar de catre Consiliul Local, se obliga sa achite aceste facturi restante, totalizând 11 milioane de lei, conform unui grafic ce se intinde pâna la 29 aprilie 2015. La sistemul centralizat de apa calda si caldura mai sunt racordate circa 18.000 de apartamente din Bacau, din cele 66.000, la inceputul anilor ´90.