miercuri, 11 februarie 2026
Acasă Blog Pagina 3602

Pagina 1

    pagina1

    Bacauancele sunt mai indraznete in materie de hair-style

    •Ce culori si coafuri se poarta in acest sezon •„Nu trebuie sa avem temeri in a fi indraznete” •Interviu cu Emma Gradinaru, hairstylist

    La fel ca si in moda, si in materie de hairstyle trendurile se schimba de la un sezon la altul. Pentru ca suntem intr-o perioada sensibila presarata cu petreceri de final de an si vrem sa tinem pasul cu noile tendinte, apelam la sfaturile unui specialist. Stam de vorba cu Emma Gradinaru, hairstylist.

    -De ce trebuie sa tinem cont atunci când ne alegem o tunsoare ?

    -In primul rând de fizionomia fetei, dupa aceea de stilul de viata, de cât de mult timp alocam unui aranjat si, binenteles, atitudinea pe care o afisezi.

    -La ce interval de timp considerati ca ar fi ideal sa ne tundem parul ?

    -In toate studiile aceasta problema este abordata aproape unic. La patru- sase saptamâni maxim. Se deschid capilarele, pentru ca parul se hidrateaza chiar din atmosfera. Daca vârfurile sunt uscate, capilarele se inchid si atunci parul nu mai poate absorbi din umiditatea atmosferica.

    -Cum sunt gusturile bacauancelor in materie de hair-style? Sunt mai indraznete sau mai conservatoare?

    -Nu, nu sunt conservatoare bacauancele. In ultimii patru ani cred ca am vazut o deschidere maxima vis-a-vis de trenduri. Daca acum sapte-opt ani trendurile avangardiste le speriau, acum vin ca o provocare, le imbratiseaza, binenteles nu in totalitate, dar, elemente pe care le poti aplica fiecarei personalitati in parte, fiecarei tipologii de client, in functie de jobul pe care il au, primesc noutatile. Bacauancele sunt mai deschise decât erau in anii trecuti.

    -Femeile vin sa se rasfate la salon sau vin sa faca pe plac altora?

    -Nu. In ultimul timp chiar constat ca femeia se ingrijeste pentru ea, nu neaparat pentru cei care o privesc si cred ca si serviciile au deja un alt nivel, mai ridicat, de care clientii beneficiaza. Femeile se simt rasfasate si atunci isi doresc pentru ca simt nevoia.

    -Ce ne puteti spune despre noile trenduri, si in special de cele pentru acest sezon, având in vedere ca suntem in periada sarbatorilor de iarna si a petrecerilor prilejuite de acestea?

    -Nivelul spectacolului in creatia hair-styling-ului in acest sezon are o stacheta foarte ridicata. Desi sezonul rece il asociem cu nuante reci, in aceasta perioada perceptia marilor trend-setter-i este una cu totul diferita. Intoarcerea la culoarea naturala, chiar ultra naturala, nu este o noutate, ineditul propunerilor acestui sezon consta in prezenta reflexelor discrete de rosu, rosu-aramiu, nuantele de maron si blondurile calde sau bejuri care fac jocul coloristic cu suvite fine in nuante complementare culorilor de baza. Ca si styling, foarte cotate, propuse si acceptate sunt cocurile si impletiturile in toate formele. Daca iarna trecuta vorbeam de suvite naturale, rebele, taieturi fine, in aceasta iarna facem loc din nou tunsorilor bob, carre, si paj, la fel si elementului breton, care revin si sunt preferatele celebrelor case de moda (Chanel, Versace, Hugo Boss etc). Femeia vine in lumina reflectoarelor chiar daca nu are parul strâns, ea este la fel de misterioasa si feminina cu o tunsoare pe par scurt, taiat cu linii precise, clare si impozante.
    Sa nu uitam volumul care este obligatoriu (chiar de la radacini) si cararea tunsorii care evidentiaza trasaturile fetei. Stilul street, presupune obligatoriu un par ingrijit, vopsit uniform si fara radacini mai inchise cu vârfuri deschise care nu mai sunt un must-have in acest sezon.
    Nu trebuie sa avem temeri in a fi indraznete, in a aborda forme care par pentru unii ciudate, pentru ca pâna la urma curajul ne face sa fim unici si diferiti. Ciudatenia daca este de bunsimt te poate transforma usor intr-un trend setter.

    Este obligatia comunitatii bacauane sa-i faca dreptate

    NICU ENEA – 55 (28 mai 1887 – 16 sept. 1960)

    Se spunea despre el ca „trepidatia experimentului îi era straina” si ca, spovedindu-si „temelia inimii lui moldovenesti” , Nicu Enea verifica, cu mijloace remarcabile, cuceririle scolii românesti de pictura de la sfârsitul secolului XIX si începutul secolului XX. Si totusi, dincolo de aparenta monotonie, dincolo de lentoarea sa, paradoxal ritmica, penelul pictorului divulga un program urmat cu tenacitate, profesat cu lirism retinut si echilibru.

    Ca forme estetice, tablourile sale ne prezinta câmpuri si paduri, anotimpurile satului, ale codrului, florile si trupul omenesc, habitudinile taranului, abstractele colocvii ale muzelor: o melopee discreta, intre galben si cafeniu, exulta în toate si o indelebila impresie de vigoare si sanatate lasa pânzele sale caci, in continutul subiectelor decelam întotdeauna „aceeasi staruitoare patimasa întoarcere catre meleagurile natale, catre epica existenta rurala careia îi confera ritmuri navalnice sau, adesea. nostalgice evocari romantice” . Nimic mai frumos si mai onorant pentru pictor.

    Însa aici si acum eu va invit sa patrundeti, fara a neglija evidentele-i calitati artistice, în viata sa intima; vreau sa va convingeti spre binele nostru, al tuturor, ca Omul poate fi si altfel de cum îl stim; adica…, extraordinar de frumos si de bun.
    Cititi scrisoarea gasita în arhiva d-nei Natalia Pasare, nepoata pictorului!

    În 1933, hotarât sa-si diversifice modalitatile de exprimare, si cu intentia de a studia pictura bizantina din bisericile ortodoxe din Serbia, Nicu Enea a acceptat invitatia reginei Marioara a Iugoslaviei de a lucra pentru o perioada în tara vecina. Însa Omul-pictor Enea, desi ocrotit excelent de Casa regala a Iugoslaviei – deplasari si sejururi costisitoare împreuna cu sotia în Belgrad, Zagreb, Skoplje, Kratowo, Mostar, Veles, Pec, Scutari, Ostrok etc., etc., dar si în Italia, unde a studiat cu mare câstig artistic pictura Renasterii -, a simtit în permanenta desprinderea de tara sa si de familie, în special de batrânii parinti-socri Alaci, ca pe un imens sacrificiu personal. Nu traia pe roze acasa, dar niciodata nu a aruncat cu noroi în tara în care se nascuse; muncea pe brânci ca sa-si câstige existenta, dar nu si-a blestemat genitorii pentru ca nu i-au pus averi la îndemâna; a fost tradat de prieteni si de colegii de breasla, dar nu s-a coborât pâna la a-i uri; si, mai presus de toate cele urâte sau frumoase, si-a iubit cu sinceritate partenera de viata: „În orice e viu… e fiinta scumpei noastre Elvira!”, zice în scrisoarea pe care v-o propun.

    E mult de învatat din exemplul Nicu Enea. Viata si opera, din 1983 repet încontinuu, îi sunt tinute inexplicabil într-un con de umbra. Este obligatia comunitatii bacauane sa-i faca dreptate. (In 2015, vor fi organizate mai multe actiuni pentru repunerea in drepturi depline a Omului si Pictorului Nicu Enea – s.n.). Fiecare membru al acesteia, onest, cu simtul valorilor si al istoriei, îsi poate înnobila existenta contribuind la reasezarea lui pe soclul ce i se cuvine.
    Cititi, va rog (am respectat ortografia autorului), si meditati:

    Viorel Savin

    1 lon Frunzetti — „Despre melosul moldoveanului Nicu Enea”. In Catalogul „Retrospectiva Nicu Enea”. Bucureşti, 13 august 1966.
    V. I. Popa — „Ordinea” din 16 martie 1933. Cf. catalog „Expoziţie retrospectivă NICU ENEA”, Bacău, 1978.
    Eugenia Antonescu — „Desenul în opera lui Nicu Enea”. Catalog, Bacău, 1973.

    Skoplje,
    7 Octombrie 1933

    Draga si scumpa Mama, Tata drag,

    Nicu Enea si sotia sa, Elvira Va rog din tot sufletul…, nu ma condamnati! Nu v’am scris de atât timp! –
    Când stiu în ce situatie va gasiti… nu gasesc cuvinte… nu pot a scrie câteva rânduri… E scuza cu care vin…
    A fost ziua matale Mama! Ce sa-ti urez?! Si bine si fericire si macar multumirea aceea care i-o rezerva Dzeu omului simplu… aluia de vis-a-vis… omului care îsi ameteste prostia cu un pahar de rachiu… Când te cunosc astazi – ce sa-ti urez?! Dzeu stie ca îti urez în gândul meu… ceea ce îmi urez mie! –
    Stiu m’au condamnat multi… plecând departe, având o ocazie …si am lasat parintii în urma fara nimic! – Vorbesc acei cu experienta! Totusi si ei joaca o carte! Sa cumperi Maicuta iubita un loz la loterie si tragerea sa stii ca e peste 2 – 3 ani! Eu – noi avem un loz… îl jucam… îl asteptam…
    Îi scriu Maicutei, când odata spunea etc. –
    Mama …e un sacrificiu a (sic!) tineretii mele acest voiaj – un sacrificiu pe care trebuie sa-l faca orice tânar… artist – nu înfundat într-o academie, – cu o bursa, eu din fericire n-am avut-o…, în Franta se obisnuieste… am înteles ca e frumos!
    Crede Mama, ca ai fost la umarul drept tot drumul aici – ca îngerul conducator!
    Cum asi putea arata, dragostea mea, tot sufletul meu plin de fiinta matale?
    Cum sa va rog, în genunchi, ca trebuia sa plecam – o repet – fara situatie! Pentru a ne-o forma! – Poate nu aici!
    Câte nopti – ne întorceam în pat cu Elvira!… „Nu dormi Willy?” „Ma gândesc la Maicuta!” În acelasi gând! – De câte ori… „Maicuta!” – Ce face Maicuta? Maicuta acum da în carti! Ce frumoasa o fi gradina noastra! – Abia acum Taticu are putina odihna! Cum alearga Truvel printre flori (ma gândesc la Anica când zicea „Trupel”…, draga… Bombonica… careia îi soptisem câteva taine, din N(eagoe) Voda! –
    Draga Mama, te vad acum… e 11 noaptea… nu dormi…! Mâine dimineata când te vei scula,du-te la floarea preferata matale si sarut-o. – Crede te rog nu e nevoe s’o spun eu – ca saruti pe Elvira…
    În orice e viu… e fiinta scumpei noastre Elvira! (s.n.) – Mama sunt mii de Km. dela Bacau aici… însa Matale esti alaturi, aici… si noi acolo!
    Ce societate e aici!! Am gasit refugiati rusi – Firea Slava!
    Draga si nepretuita Mama te strâng la pieptul meu, ca atunci când te leganam ca pe un copilas micut si dulce, cuminte, ascultator… zice Elvira…
    Si-ti pup mânutele, ochisorii, piciorusele –
    Primeste tot sufletul meu, sa crezi ca e curat…
    Pe Tata îl sarut mult, îl îmbratisez…
    Cu tot dorul si dragul sufletului meu
    Nicu

    1935, cu Elvira

    Daruri pentru copii, de la Rotary Club si prietenii apropiati

      Zeci si zeci de cadouri au bucurat sufletele curate a tot atâtia copii, prin contributia Rotary Club Bacau, cu sprijinul membrilor Interact (serviciul Rotary pentru tinerii cu vârste intre 12 si 18 ani) si ai Rotaract, clubul voluntarilor.

      Actiunea a avut loc marti, când reprezentantii organizatiilor mentionate, si in primul rând a presedintelui in exercitiu al Rotary Club Bacau, Iulian Alexandru Boghiu, au vizitat mai multe centre de ocrotire a minorilor din Bacau. Astfel, un popas a fost la Centrul de primire in regim de urgenta a copiilor, din cadrul Centrului „Ghiocelul”, unde la cadouri a contribuit din plin si sindicatul Energie Moldova, reprezentat de liderul sindical Manuela Dragomir.

      A urmat un alt popas, un alt val de emotii, de aceasta data la Casa de Copii Pro Familia, unde 50 de copii au primit dulciuri si sucuri, iar suflet mult a pus aici si presedinta Interact, Madalina Paladi.
      Nu in ultimul rând, membrii Rotary si colaboratorii au vizitat marti seara Casa de Copii de la Barati. Un aport important la bogatia sacului cu daruri pe care Mos Craciun l-a dus aici a venit din partea Agricola International si al Simba Invest, doua dintre marcile de prestigiu ale Bacaului.

      Emotia si bucuria copiilor, pe chipul carora au inflorit zâmbete datorita actiunii Rotary Club Bacau si a prietenilor sau apropiati, este greu de zugravit in cuvinte. Insa micutii au transpus sentimentele si mulumirile lor in spectacole pe care, la rândul lor, le-au oferit in dar.

      Reteta succesului

        Pasiunea si dragostea pentru muzica au facut ca drumurile lor sa se intâlneasca. Bune prietene si colege de banca, Emma Gherganu si Stefania Alexa sunt eleve ale Colegiului National de Arta „George Apostu” (clasa a II-a). In aceasta primavara, profesoara lor de canto Claudia Vasilache a avut ideea ca Stefania si Emma sa-si uneasca fortele muzicale si sa formeze grupul Duo Cantissimo.

        Debutul lor ca grup a avut loc in cadrul Festivalului „Mamaia Copiilor” unde au participat la sectiunea creatie cu piesa „Reteta succesului” (compozitor Felicia Nita, textier George Popovici, orchestrator Marcel Iorga).

        Se pare ca cele doua fetite au descoperit intr-adevar reteta succesului tinând cont de faptul ca in aceasta toamna, Duo Cantissimo a obtinut numeroase premii: premiul II la Festivalul „Stea printre Stele” Bacau si „Constelatia Juniorilor” Focsani, premiul I la Festivalul „Constelatia Necunoscuta” de la Vaslui si „Sarbatoarea Artelor Moderne” Bacau, trofeul categoriei la Festivalul „Neghinita” de la Bacau.

        In aceasta luna de decembrie, a avut loc la Piatra-Neamt binecunoscutul festival de muzica pentru copii „Cântec de Stea” ce reuneste, pe scena Teatrului Tineretului, copii de toate vârstele din intreaga tara. Duo Cantissimo din Bacau a fost foarte aplaudat si apreciat, atât de catre juriu, dar mai ales de publicul numeros aflat in sala.

        Si Mos Nicolae a fost darnic cu Stefania si Emma si le-a adus Trofeul categoriei Grupuri, cât si premiul Radio Iasi ce consta in difuzarea piesei lor in cadrul unor emisiuni pentru copii. Si inca o dovada ca ele detin reteta succesului este faptul ca, tot in cadrul Festivalului „Cântec de Stea”, ele au obtinut individual si alte premii: Stefania – premiul I la interpretare categoria 7-8 ani, premiul I la sectiunea „Melodia anului” si premiul II la sectiunea „Mascute muzicale”, iar Emma – premiul II la interpretare categoria 7-8 ani, premiul II la sectiunea „Muzica traditionala – colinde”. Dupa un an bogat in rezultate atât pe plan muzical, cât si in activitatea scolara, Emma si Stefania asteapta cu nerabdare venirea lui Mos Craciun.

        Cum scapam de umezeala si igrasia din casa

        Tot mai multi bacauani s-au confruntat in ultima vreme, mai ales acum in sezonul rece, cu aparitia igrasiei in apartamente. Majoritatea dintre ei spun ca, fenomenul a aparut dupa ce si-au montat geamuri termopan. Incercam astazi sa explicam motivele pentru care s-a ajuns in aceasta sitatie si stam de vorba cu Sorin Moldovan, administrator firma specializata in productie si montaj de tâmplarie termopan.

        -Cum apare si ce trebuie sa stim despre condens?

        -In primul rând trebuie sa facem o diferenta. Sunt doua pozitii de condens. Odata, intre foile de geam termopan, acolo e clar, e viciu de productie, geamul termopan si-a pierdut etansietatea si aspira aer intre foliile de geam termopan si condenseaza, situatie in care se impune inlocuirea geamului termopan. A doua situatie este atunci când condensarea se produce pe suprafata interioara, din casa. Geamurile se aburesc, face condens si se scurge apa pe pereti. Aici, fizica actioneaza in felul urmator: daca in camera este rece, moleculele de aer sunt apropiate intre ele si permit absorbtia intre ele a unei cantitati mult mai mici de apa, si atunci, restul de apa condenseaza pe un pahar pe care-l scoti din frigider, sau pe sticla care este rece, sau pe pereti in unele cazuri, când peretele este rece.

        -Multi bacauani se plâng de faptul ca dupa ce si-au montat geamuri termopan le-a aparut igrasie in apartamente.

        -Daca va amintiti, pe vreme de din-nainte de 1989, noi toti aveam in camara o aerisire si in bucatarie o aerisre. Aerisirea din camara era conectata la un gheu care crea un tiraj natural, deci, in permanenta aerul se misca in incapere. Aerul venea dinspre bucatarie spre camara si urca prin gheu pe bloc. Un flux constant, mic, nu-l simteai ca bate vântul, dar asigura acea circulatie a aerului. Plus ca ferestrele din lemn nu sunt atât de etanse, si se face un schimb de aer cu exteriorul necontrolat. Aerisirile infundate din diferite motive, ferestre etanse cu termopan, duc la blocarea aerului in incapere. Fenomenul de condensare apare când umiditatea relativa a aerului este peste 50-60%. Sigur, aici intervin si alte elemente cum ar fi izolarea termica a cladirii, care nu totdeauna este executata corect. In al doilea rând,lipsa ventilatiei, si nu in ultimul rând, a aparut de câtiva ani, un geam de joasa emisivitate caruia i se mai spune anticondens si care previne foarte mult aparitia acestui fenomen. Dar asta nu inseamna ca problemele de umiditate au fost rezolvate. Poate aparea igrasie pe pereti, in jurul ferestrelor s.a.m.d. Daca este un apartament la ultimul etaj, unde sunt infiltratii, sau la parter unde exista umezeala de la beci, exista risc de igrasie.

        -Cum se pot rezolva aceste probleme?

        -In primul rând, cel care monteaza termopanele, ar fi bine sa aiba un hidrometru sau sa isi dea seama din experienta când merge la masurat, ca e un apartament cu potential de igrasie, sa recomande un termopan de calitate, dar, de cele mai multe ori, oamenii se orienteaza dupa pret, preferând ce este mai ieftin, neluând in considerare sfaturile specialistilor. Iar apoi se pot intâlni cu astfel de probleme: condens si igrasie. In aceasta situatie trebuie aerist foarte des sau schimbata sticla. Sau, se mai poate monta pe geamul termopan o grila cu voleti (care sunt in doua modele), care permit un tiraj de aer, de circulatie a aerului si implicit de aerisire. Mai exista sistemul de microventilatie din blocatorii sistemului, care permit ferestrei sa nu strânga garnitura maxim, sau, pur si simplu sa se aeriseasca o jumatate de ora pe zi. Dar daca e viciu de izolaretermica a cladirii, in mod sigur se va confirma cu aceste probleme. Este bine sa mentinem o temperatura constanta in apartamente, in jur de 19, 20 de grade si sa nu oprim centrala (acolo unde este cazul), pentru ca daca se opreste caldura, se creaza diferentele de temperatura si apare condensul ce duce implicit la igrasie. De asemenea, nu este bine sa uscam hainele in casa si atentie deosebita la florile din balcon care evapora apa in aer. In aceste situatii ori ventilezi (scoti apa din volumul respectiv de aer), ori maresti temperatura in camera pentru a permite aerului sa absoarba o cantitate mai mare de apa.

        Revolutia de la doi pasi de Bacau

          La Bacau, în decembrie 1989 a fost liniste, nu s-a tras ca la balamuc, nu au murit oameni. Cineva spunea ca s-au tras doar doua gloante, din greseala.

          Pe strazi, doar oameni de bine, extaziati de schimbare, naivi, atenti la cuvântarile oportunistilor cocotati la balconul Consiliului Popular Judetean.

          “Am gasit în birouri salam, whisky, dolari si reviste porno”, aveau sa dezvaluie ei despre putreziciunea capitalismului la care tânjeau. Se spune ca in Bacau s-au distribuit manifeste înca din 10 decembrie 1989, cu Declaratia si Programul Frontului Popular Român de la Iasi.

          Zvonistica era în floare si viza activitati teroriste în diferite imobile si zone din Bacau, inclusiv o reclamatie îndreptata împotriva unui cetatean mai brunet, privit cu suspiciune de vecini fiindca îsi schimbase parchetul din locuinta cu doar câteva zile înainte de revolutie. Din fericire, militarii de la Bacau nu au deschis focul aiurea, nu s-au împuscat între ei si nu au împuscat nici teroristi închipuiti. Au ramas în urma o multime de revolutionari cu acte, care s-au înmultit pe masura ce timpul a trecut, pe principiul “Putini am fost, multi am ramas”.

          Alarma de razboi

          Insa la mica distanta de Bacau, în zilele lui decembrie ’89, s-a tras ca la razboi, au cazut oameni, iar Armata a fost la un pas de haos. Este vorba despre micul oras Roman, unde vremurile acelea m-au prins ca militar în termen, în pragul liberarii.

          Eram tanchist, ca si alti 2.000 de militari in termen si 1.000 de cadre militare de acolo. In 17 decembrie, goarna a sunat alarma de razboi. Nu a crezut nimeni ca totul nu-i decât un exercitiu, dar ne-au contrazis când ne-au dat arme si munitie adevarata.

          Atât se auzise: ca ungurii au fortat frontiera de vest si ca la Timisoara e dezastru. Despre Ceausescu, nimic, pâna în data de 21 decembrie, când într-o mare adunare au fost infierate actiunile „elementelor antinationaliste si sovine care actionau la Timisoara împotriva statului român”. Apoi, am vazut mitingul dezastruos al lui Ceausescu si lucrurile s-au mai limpezit.

          Pe 22 decembrie am urlat prin unitate de bucurie ca s-a terminat cu sinistrul si sinistra, iar pe seara am primit ordin sa aparam unitatea, ca vin teroristii peste noi. Urmarea: ne-am împuscat unii pe altii, din cauza ordinelor anapoda date de superiori.

          Lânga mine a cazut strapuns de sapte gloante unul Luta, din Radauti, un ins mic si pasnic, salahor la centrala termica din unitate. I-a intrat un glont si prin casca de metal. Am cazut si eu, dar fiindca mi s-au taiat genunchii când am vazut trasoarele cum zdrobesc gardul de beton ce inchidea retragerea si caroseriile masinilor din preajma.

          La podul de pe Siret au tras cu mitraliera de pe tanc într-un biciclist, dar l-au ratat.

          La depozitul de munitie erau sa omoare un ofiter si doi soldati care deranjau santinelele. Din mitralierele antiaeriene ale tancurilor s-a tras spre stele de parca venise deja Revelionul. Militarii trimisi prin oras au tras si ei in ciori. O subunitate de vreo 30 de militari a fost trimisa la Bucuresti. Am auzit ca aproape toti au fost macelariti.

          O iluzie

          La Roman a fost razboiul prostilor cu diversionistii, asa cum a fost peste tot. Totul s-a trecut sub tacere, nu am auzit de vreo ancheta, nu s-au dat certificate de revolutionar. In toata tara au murit 1.200 de oameni.

          Sergiu Nicolaescu, amiralul Cico Dumitrescu, Ion Iliescu, capitanul Lupoi si atâtia alti „viteji” ne ramân în memorie ca fiind cei care chemau si dirijau coloane de tancuri, dadeau ordine sa se deschida focul, sa fie macelariti soldati si civili nevinovati. Mizerie.

          Bacauanii au sarit in ajutorul lui Valerian Salca

            In editia de vineri a cotidianului nostru am prezentat situatia dramatica in care se afla Valerian Salca, 39 de ani, si cei doi copii ai sai.

            Barbatul a fost operat pe cord deschis, dar nu a primit decât de doua ori banii pe concediul medical, asa incât cei trei traiau din alocatii si ajutorul social. Dupa aparitia articolului, in sprijinul lui au sarit multi bacauani.

            Dintre firme, prima a fost Pambac. “A venit un domn in vârsta, care ne-a luat si ne-a dus la supermarket. Ne-a cumparat legume, mezeluri, cârnati, lactate si foarte multe fructe. Nici nu stiu cum sa-i multumesc”, spune Vali Salca, emotionat.

            Un domn care are un magazin de paturi i-a donat o suma de bani si o carte despre parintele Arsenie Boca, iar Centrul “Daniel”, alimente si bani.

            Au existat reactii si din partea unor bacauani aflati in Anglia sau Spania, “dar si din sat, de la mine, m-au sunat oameni care au zis ca vor sa ma ajute. Un domn de la Târgul de haine din Cornisa mi-a dat o geaca, pantaloni si mai multe perechi de sosete.”

            Nici tatal, nici copiii nu se asteptau ca lumea sa sara in ajutorul lor: “Le multumesc din tot sufletul meu celor care ne-au ajutat si dumneavoastra, ca v-ati aplecat asupra cazului meu. Copiii sunt in culmea bucuriei, nu se asteptau la asa un Craciun minunat!”

            „Spirit civic”: Oamenii au sarit sa salveze hotul

              Scene incredibile s-au derulat in Bazarul Milcov, din municipiul Bacau. Un individ a profitat de aglomeratia din târg si a furat un lantisor din argint de la o femeie, de 63 de ani, care venise cu câteva bunuri la vânzare.

              Când a vazut ca i-a furat lantisorul, aceasta s-a luat dupa hot. L-a ajuns din urma, dar in loc de bijuterie, suspectul a inceput sa o loveasca si degeaba a incercat biata femeie sa se apere ca n-a avut cum.

              In tot acest timp, oamenii se uitau fara sa intervina. Singurul care a raspuns strigatelor femeii a fost un barbat, care locuieste in zona si care astepta un echipaj de politie pentru ca locuinta ii fusese sparta.

              L-a imobilizat pe suspect, insa oamenii, care au asistat nepasatori cum batrâna era lovita, au sarit acum sa-l scape din mâinile celui care il prinsese.

              „Eu asteptam politia si am vazut cum o femeie il palmuia pe unul, tipând la el ca i-a smuls lantul si sa-l dea inapoi. Hotul a dat drumul la lant jos si apoi a inceput sa ia la bataie femeia. Am vazut ca nu se baga nimeni, am intervenit eu, dar au sarit oamenii sa-l apere pe hot”, povestea Ciprian.

              In cele din urma, infractorul a ajuns intr-o masina de politie si a fost dus la sectie.

              „Daca nu era dumnealui acum cred ca eram in spital. Si asa nu ma simt bine, ca m-a lovit. Parea un tânar periculos. Eu strigam politia când a intervenit domnul”, spunea Aglaia Drâmba.

              Politistii l-au identificat pe suspect ca fiind un minor de 16 ani. El ar putea fi anchetat pentru tâlharie si daca va fi gasit vinovat risca sa stea ani buni in spatele gratiilor.

              Noul Nicu Vlad cânta rap!

              Haltere/ La 14 ani, Paul Dumitrascu (CSM Onesti) este deja medaliat cu bronz la seniori, viseaza la podiumul olimpic si la o cariera de…rapper

              Viata e ca un joc de noroc/ Pâna iti dai tu seama, eu te ingrop/ Daca faci un pas gresit/ N-ai sa mai fii primit/ Acum sunt pregatit/ S-o dau cu tine pe beat/ Noua ne place ca nu ne place/ Oricum, cu noi n-o dai la pace.
              Ca sa fim in ton si pe…beat, ce ziceti, va place? De fapt, nici nu are importanta. Mai ales ca, asa cum spune Paul Dumitrascu, „ne place ca nu ne place”. Dar cine e Paul Dumitrascu? Un amator de rap, „topit” dupa Dragonul AK47. Si un halterofil „profi” cu trecut si…viitor de Nicu Vlad. Ambele variante sunt corecte, asa ca incercuiti-le si treceti mai departe.

              Acolo unde se nasc campionii

              Mai departe, deci. Si mai explicit. Paul Dumitrascu are 14 ani, este legitimat la CSM Onesti, unde il are ca antrenor pe directorul clubului, Marin Zaldoi si este considerat marea speranta a halterelor din România. Pe scurt, un nou Nicu Vlad. Comparatia nu e deloc intâmplatoare. La fel ca si multiplul medaliat olimpic, si Paul Dumitrascu s-a nascut la Piscu, in judetul Galati. „Are ceva special aceasta localitate. Acolo te nasti campioni”, zâmbeste halterofilul galatean de origine si onestean de adoptie, care arata ca are cuvintele la el chiar si atunci când nu „mitraliaza” versuri rap.

              Nimic nu e intâmplator

              Paul Dumitrascu a inceput halterele chiar la Piscu. Adica acolo unde Nicu Vlad si fratele sau, Stefan Vlad, care este si primarul localitatii, au pus pe picioare o sectie de haltere coordonata de antrenorul emerit Alexandru Dumitrescu. „Ca sa vedeti ca nimic nu e intâmplator, Alexandru Dumitrescu a fost component al CSS Onesti, cu multi ani in urma”, puncteaza directorul CSM Onesti si, totodata, antrenorul de lot national, Marin Zaldoi, care adauga: „Dumitrescu are experienta si…ochi. Vede un copil talentat dintr-o mie”.

              „Sa nu te prind!”

              In ceea ce-l priveste pe Paul Dumitrascu, acesta n-a fost foarte greu de depistat. Avea talent cu carul. Iar la sala nu erau nici pe departe o mie de copii, ci numai 13. Mai greu a fost pentru Paul sa ajunga la sala. Si asta pentru ca mama sa l-a avertizat: „Sa nu te prind ca te duci la haltere! Am auzit ca daca faci haltere, ramâi mic de statura. Sa nu te prind”. Si nici nu l-a prins! Paul a zbughit-o si dus a fost. „Când a aflat mama, era deja prea târziu. Nu-mi mai putea scoate nimeni halterele din cap. Mi le bagase bine acolo domnul antrenor Dumitrescu”, povesteste pustiul.

              Omul recordurilor

              De la Piscu, Dumitrascu a ajuns la Bistrita, la unul din centrele Federatiei. Dar rezultatele sale nu erau conform graficului intocmit de Marin Zaldoi, omul care-l vede pe Paul pe podiumul olimpic la Tokyo, in 2020. „Asa ca, vara trecuta, am decis sa-l aduc la Onesti. Si bine am facut. O spun eu, dar o demonstreaza si rezultatele”, subliniaza Zaldoi. Iar ecoul rezultatelor ii dau dreptate. Paul Dumitrascu a luat locul doi la Cupa Europei Centrale si de Est, e medaliat la toate competitiile interne, detinând toate recordurile la 56 kg si, mai nou, a cucerit bronzul la Nationalele de…seniori, unde a stabilit un nou record personal: 124 kg! Cu cinci mai mult ca de obicei.

              „Ala da rezultat”

              „Paul a trecut deja la categoria 62 kilograme, obiectivul pentru 2015 fiind o clasare cât mai sus la Europene”, spune Marin Zaldoi. „Dar ceea ce ma intereseaza pe mine cu adevarat sunt rezultatele de la seniori”, intervine, cu nonsalanta specifica vârstei, Paul, care isi inclina usor capul, privind in zare, spre viitor: „Asa ca, mai bine ma intrebati care este tinta mea peste doi-trei ani si eu va voi raspunde, franc, ca vreau o medalie la Europenele de Seniori. Ala da rezultat”. Si asta da raspuns!

              Floare la ureche

              Am inceput cu rap-ul, incheiem la fel. Paul Dumitrascu a compus deja „vreo patru sau chiar cinci piese”, ne dezvaluie si titlul uneia dintre ele, „Lichea”- „e despre baietii de strada”- si se gândeste sa ajunga, intr-o buna zi, exact ca Dragonul AK74. Deocamdata, nu are o trupa (apropo, fetelor, a ramas si fara prietena, „eu am lasat-o pe ea si nu invers”, tine sa precizeze), dar are tot timpul sa-si puna pe picioare un hgup rap si sa-l ridice „sus la cer”. Pentru un viitor medaliat olimpic care, la numai 14 ani ridica deasupra capului 124 de kilograme, asta ar fi…floare la ureche.

              „Cine esti tu sa ma critici?
              Eu o dau numai cu lirici
              Trebuie sa joc murdar
              Ca nu-mi place sa pierd ca la zar
              Pe asta o scriu din suflet
              Si sper sa nu te superi”

              Top 10 Sport Club Municipal Bacau

              La o zi dupa ce a fost laureatul Galei Premiilor Desteptarea, in calitate de director al celui mai longeviv club polisportiv bacauan, Sport Club Municipal, Relu Auras va urca din nou pe scena.

              De data aceasta, in calitate de amfitrion al Top 10 SCM Bacau, manifestare de traditie, care recompenseaza la fiecare final de sezon cei mai buni sportivi de peste an ai clubului. Editia 2014 a Top 10 SCM Bacau va avea loc astazi, de la ora 14.00, la Sala „Ateneu” a Filarmonicii „Mihail Jora” si, pe lânga premierea performerilor, va oferi publicului spectator si o serie de momente artistice si coregrafice.

              In ciuda dificultatilor financiare, SCM Bacau a reusit sa tina steagul sus si in acest an, reusitele nationale si internationale ale luptatorilor Alexandru si Irinel Botez, ale boxerului Mihai Nistor, ale tenismenului Alexandru Manole sau ale atletelor Bianca Perie si Georgiana Anitei fiind graitoare in acest sens.

              „Traditia, pasiunea si profesionalismul ne obliga sa trecem peste toate problemele, indiferent de natura lor, si sa aducem, in continuare, aur, argint si bronz pentru Bacau. Iar cei care fac acest lucru, se regasesc in topurile noastre de final de an”, a declarat directorul Relu Auras.

              Batrâna adusa la spital inghetata de frig

                O femeie de 75 de ani, din comuna Magura, a fost adusa la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau in soc hipotermic si cu o temperatura a corpului de 27 de grade Celsius.

                Aceasta a primit ingrijiri medicale de urgenta dupa care a fost transferata in Sectia de Anestezie si Terapie Intensiva unde medicii incearca sa-i salveze viata.

                Si-a ucis cumnatul, pentru ca nu i-a dat carne de porc

                  Crima s-a petrecut in comuna Oituz. Un tânar de 26 de ani, din localitate, a fost ucis de cumnatul sau, in vârsta de 30 de ani.

                  Se pare ca cei doi s-au luat la cearta de la carnea de porc si atunci suspectul a pus mâna pe un cutit si l-a injunghiat pe tânar in inima. Acesta s-a prabusit la pamânt si nu s-a mai putut face nimic pentru a-i fi salvata viata.

                  La fata locului au ajuns imediat echipe de criminalisti si politisti de la Investigatii Criminale care l-au retinut pe suspect pentru infractiunea de omor, el fiind ulterior arestat preventiv.

                  Elevi bacauani premiati la Palatul Parlamentului

                    Zilele acestea, la Palatul Parlamentului, in Sala „C.A.Rosetti”, a avut loc premierea elevilor, a profesorilor coordonatori si a unitatilor scolare de provenienta, pentru distinctiile obtinute la olimpiadele si concursurile internationale din 2014.

                    Printre premiati s-au numarat si elevi si profesori din Bacau, respectiv: Eric Andrei Tutuianu, de la Colegiul National „Gh.Vranceanu” (pentru mentiunea la Concursul International de Discurs Public in Limba Engleza, profesori coordonatori Bianca Balaban si Gabriela Muraru) si Elena Alexandra Vidrascu, de la Colegiul National Pedagogic „Stefan cel Mare” (pentru premiul I la Olimpiada internationala de limba si creatie in limba rromani, profesor coordonator Marieta Hârtescu).

                    Eric Andrei Tutuianu este, in prezent, student la Facultatea de Teatru si Televiziune, Universitatea „Babes Bolyai” Cluj, anul I, unde a intrat cu nota 10.

                    Elena Alexandra Vidrascu a câstigat premiul I la olimpiada mentionata pentru a doua oara, consecutiv, acum fiind in clasa a XII-a, sub coordonarea aceluiasi profesor, Marieta Hârtescu, care in prezent este inspector scolar pe minoritati. La festivitatea de la Palatul Parlamentului au fost premiati, in total, 126 de elevi.

                    Doua surori au fost lovite de o masina

                      Accidentul de circulatie s-a petrecut pe strada Izvoare, din municipiul Bacau. Doua fetite, de 10 si 6 ani, surori, s-au angajat in traversarea strazii prin loc nepermis si fara sa se asigure si au fost accidentate de un autoturism condus de un sofer din Iasi.

                      In urma impactului, copila de 6 ani a suferit fractura de femur si a fost internata in spital, cealalta scapând doar cu câteva leziuni minore.

                      Politistii de la Rutiera au mers la fata locului pentru cercetari. In urma testarii conducatorului auto cu etilotestul s-a constatat ca acesta avea o alcoolemie de 0,31 mg/l.

                      Leac pentru suflet

                      Spunea cineva ca in centrele de ocrotire a minorilor, sau in cele destinate vârstnicilor, este abundenta, zilele acestea, de portocale, bomboane, alimente haine si hainute, jucarii. Foarte multi oameni simpli sau organizatii nonguvernamentale au luat chipul lui Mos Craciun si au daruit, au colindat si au dus un colt de zâmbet pe unde tristetea salasluieste in cea mai mare parte a timpului.

                      E placut sentimentul de a darui, e placut sa ti se raspunda cu o privire calda la un gest omenesc, e ca si cum ti-ai spala o parte din pacatele nemarturisite. Unii au daruit chiar si medicamente, altii proteze medicale, leacuri pentru suferinte si apasari inimaginabile.

                      Nimeni, insa, niciodata, nu a reusit sa duca in dar un lucru pe care poate cei mai multi dintre noi il avem din abundenta si tocmai de aceea il ignoram. Si anume, este vorba despre leacul impotriva singuratatii, leacul pentru suflet. Acel suflet ce ar trebui sa simta mângâierile parintesti pe crestet, vorba buna din partea copilului pe care l-ai crescut si care, in amurg, te-a dus in azilul de batrâni, a unei strângeri de mâna din partea unui prieten sincer.

                      Nu s-a inventat inca leac pentru asa ceva, cu toata goana aceasta tehnologica, si nici nu se va inventa vreodata. Oricât de mult internet ar avea in portofel, parintele plecat la munca in Italia sau Spania nu va putea niciodata sa isi sarute pe frunte copilul, in lumina magica a Ajunului de Craciun. Poate isi permite sa ii daruiasca cea mai scumpa jucarie, insa nu il va putea lua in brate. La urma urmei, nu valoarea cadoului conteaza. Sentimentul de a apartine unei familii, de a avea pe cineva drag in preajma, in jurul bradului, face cât un munte de jucarii de aur si inca insutit mai mult.

                      Cine nu a incercat gustul singuratatii, nici sa nu indrazneasca sa isi imagineze macar asa ceva. Singuratatea e sumbra, apasatoare si infricosatoare. Singuratatea te arunca in intuneric. De acolo poti vedea, in partea luminoasa a lumii, oameni care nu au aceasta problema si care se simt bine alaturi de cei dragi lor. Si pe cât de bine ii poti vedea tu pe ei, pe atât de greu si arareori te pot vedea ei pe tine. Scutura-ti, cumva, haina aceasta grea de obscuritate si iesi la lumina. Merita orice efort. CU atât mai mult de Craciun.

                      Accident mortal la Zapodia

                        Un barbat, de 77 de ani, a fost accidentat mortal, ieri dimineata, pe drumul national 2F, in localitatea Zapodia, comuna Traian.

                        Omul se deplasa cu un moped când a fost acrosat de o cisterna care se deplasa in acelasi sens.

                        In urma impactului, mopedistul, care a fost o viata intreaga sofer profesionist, a murit. La fata locului s-au deplasat echipe de la Politia Rutiera care au inceput cercetarile pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs accidentul.

                        Mircea Croitoru, judokanul scriitor

                        Judokanul Mircea Croitoru da autografe la lansarea volumelor sale/ Foto Liviu Maftei

                        Despre Mircea Croitoru s-a scris de multe ori mai ales datorita palmaresului sau impresionant obtinut de tânarul judoka, ajuns la vârsta majoratului, in cei 10 ani in care a strâns peste 50 de medalii, participând la competitii nationale si internationale. Intr-o vreme in care tinerii au alte preocuparii, Mircea face nota discordanta rupându-si din putinul timp liber pe care il are ca sa astearna pe hârtie ceea ce i-a animat pasiunea si credinta.

                        Zilele trecute, Mircea Croitoru si-a facut debutul ca scriitor lansând volumele „Principiile luptatorului de judo. Codul etic si moral” si „Uneltele gradinii. Jurnal de cantonament al unui judoka adolescent”, ambele aparute la Editura Rovimed Publishers. Evenimentul a avut loc la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, adunând la un loc profesori, prieteni si colegi ai tânarului autor, printre ei numarându-se si primul sau antrenor, prof. Aurel Chelariu.

                        „Cartile s-au nascut din dorinta mea de a sti cât mai multe despre filosofia judo-ului si din clipele traite in anii de pregatire si competitii” a marturisit, emotionat, Mircea Croitoru. Nu doar setea sa de cunoastere si pasiunea lui pentru lectura au condus la cele doua aparitii editoriale, ci si altruismul tânarului sportiv dornic sa impartaseasca si altor judoka din cunostintele sale. De altfel, 60 de carti vor fi donate Federatiei Române de Judo pentru ca si altii sa beneficieze de experientele lui Mircea trecute pe hârtie.

                        Un an de la infiintarea Dispeceratului Integrat SMURD

                          Astazi, 23 decembrie, s-a implinit un an de când dispeceratul integrat al SMURD si Ambulantei Bacau a fost inaugurat in prezenta secretarului de stat in Ministerul Sanatatii, dr. Raed Arafat.

                          Bacaul se afla printre judetele in care serviciile de asistenta medicala de urgenta functionau in sedii separate si pentru a scurta timpul de interventie si de comunicare intre salvatori, s-a decis ca dispeceratul SMURD de la Pompieri sa fie comun cu cel al Serviciului de Ambulanta, astfel incât, daca masinile de salvare sunt toate plecate pe teren, solicitarile sa poata fi preluate imediat de paramedicii de la Smurd.

                          „Infiintarea acestui dispecerat integrat a dus la o mai buna coordonare. Serviciul Medical de Urgenta Resuscitare si Descarcerare din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau are in dotare cinci ambulante, dintre care una de tip C – Terapie Intensiva si sunt distribuite in Bacau, Onesti, Moinesti si Comanesti.”
                          cpt. Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la ISU Bacau

                          Ambulanta de Terapie Intensiva este pregatita sa plece in teren 24 de ore din 24 in zilele de vineri, sâmbata si duminica, iar de la luni pâna joi doar noaptea, de la ora 20.00 la 8.00. In total 44 de paramedici, angajati ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau, gonesc cu sirenele pornite in tot judetul la solicitarile bolnavilor, la accidente rutiere sau alte situatii de urgenta, iar pentru autospeciala de tip C li s-au alaturat si cadre medicale de la Unitatea de Primiri Urgenta a Spitalului Judetean Bacau.

                          In paralel si alti pompieri au urmat cursuri de paramedic si sunt pregatiti in orice clipa sa intervina daca situatia le-o va cere. Anul acesta, SMURD Bacau a avut peste 4.000 de interventii, dintre care 700 cu ambulanta de Terapie Intensiva, fiind salvate peste 120 de persoane.

                          Despre inegalitate, cu Joseph Stiglitz

                          Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, e citat in România doar atunci când parerile sale convin. In rest, economistii si politicienii se fac ca nu-l cunosc desi el leaga economia de democratie si are o critica interesanta a societatii actuale, opiniile sale, cred eu, trebuind studiate de toti cei care ne baga sub nas diferite modele politico-economice.

                          Astazi, voi cita doar doua aspecte: unul are legatura cu noi, pentru ca ne compara cu America intr-un context deloc magulitor, iar celalalt se refera la dogma taxei unice. Asadar, zice Stiglitz intr-un articol referitor la inegalitatile din societatea americana (Inequality and the American child):

                          “Desi, in medie, poate copilaria in America nu este cea mai rea din lume, decalajul dintre bogatia tarii si starea copiilor sai este de neegalat. Aproximativ 14,5% din populatia americana este saraca, dar 19,9% dintre copii – circa 15 milioane – traiesc in saracie. Dintre tarile dezvoltate, doar România are o rata mai mare a saraciei copiilor. Rata SUA este cu doua treimi mai mare decât cea din Regatul Unit, si de pâna la patru ori rata din tarile nordice.

                          Pentru unele grupuri, situația este mult mai gravă: mai mult de 38% din copiii negri, si 30% din copiii hispanici, sunt saraci”. Economistul respinge drept cauze ale saraciei criza economica:

                          “Intr-adevar, in timp ce efectele nocive ale inegalittaii sunt ample si impun costuri enorme asupra economiilor si societatilor noastre, ele pot fi, in mare parte, evitate. Inegalitatile extreme observate in unele tari nu sunt rezultatul inexorabil al fortelor si legilor economice. Aplicarea de politici corecte – retele puternice de protectie sociala, impozitarea progresiva, si o mai buna reglementare (in special a sectorului financiar), pentru a numi doar câteva – poate inversa aceste tendinte devastatoare”.

                          Daca ar fi spus asa ceva in România, ar fi fost acuzat ca e agent sovietic.

                          ULTIMELE ȘTIRI