miercuri, 11 februarie 2026
type here...
Acasă Blog Pagina 3601

Iarna pe ulita, printre aromele de Craciun

de
Florentin Radu
-

In fiecare an, de Sarbatori, atentia orasenilor se indreapta spre satul cu mirosuri de fum perfect imbinate cu arome de porc proaspat transformat in bunatati care vor impodobi masa de Craciun. Acolo sunt amintirile despre copilarie, miresmele îmbietoare de vin fiert, julfa sau cetina de brad, acolo este razboiul de tesut al bunicii sau flacarile care lumineaza blând, la ceas de seara, odaia varuita cu sineala.

Pornesc spre localitatile din apropierea Bacaului, in cautarea amintirilor din copilarie, si ma opresc la Luizi Calugara. Intreb in stânga, in dreapta si aflu ca mai tot ce intereseaza satul se transmite prin nea Anton Cosa.

L-am gasit la el in gospodarie. M-a intâmpinat cu un zâmbet sagalnic, poftindu-ma sa intru. Are 95 de ani si, daca nu s-ar spirijini in baston (din cauza betesugului de la picioare), as zice ca a „tânar” pensionar. Are cinci fete, una plecata in Italia, iar restul pe aici. Sotia i s-a prapadit pe 10 mai, anul acesta. Ar fi implinit 80 de ani, daca ar fi vrut Domnul. „M-am angajat la «stat», dar m-am cam plictisit. De 25 de ani fac asta”, imi serveste stregareste o prima gluma.

reportaj Luizi Calugara si Magura2

Aflu ca a lucrat peste 30 de ani, ca linor, la Radioficare, la intretinere, in Hemeiusi, Luncani si in fiecare localitate unde exista un releu. De aici si ditamai hardughia de statie pe care o gazduieste in casa de vreo 25 de ani. A cumparat-o de la Posta, prin anii ’90, la licitatie. Nea Anton a introdus radioul în mii de case din tot judetul. Se intâmpla pe vremea când regimul nou instalat incepuse o ampla actiune de confiscare a aparatelor de radio de provenienta straina si introducerea pe scara larga radioficarea, în special a mediului rural. Aceasta presupunea instalarea directa în case a unui difuzor de radio, construit sa prinda doar ,,ceea ce trebuia”.

„Am lucrat, din ianuarie ’57 si pâna in februarie 1990. Nu mai vedeam cu un ochi si a trebuit sa ma opereze. Acum, e bine. Prima data, statia asta o luase un inginer, in chirie, dar dupa un timp, nu s-a mai descurcat cu ea si a predat-o Postei. Apoi, au facut licitatie si am cumparat-o eu. Cam in doi ani, am amortizat investitia” Anton Cosa, fost linior de la radioficare

Îndragostit de radio

Prin statie isi anunta consatenii despre orice se intâmpla in toata comuna. Le transmite oamenilor, zilnic, programul radio, de dimineata, de la ora 5.00 pâna seara la 22,00, iar la ore fixe, face anunturi de interes general. Avea instalate difuzoare cam in fiecare gospodarie, de la care, inainte vreme, primea lunar, o suma modica pentru asa-zisul abonament. Acu’, mai da cine vrea si care poate, in total vreo 300. De un timp, a instalat microfon si la biserica din comuna, de unde transmite de fiecare data când este slujba, pentru cei batrâni, betegi, care nu se pot deplasa. „Unu – doi, unu – doi, am cazut si noi ca voi”.

reportaj Luizi Calugara si Magura3

„Daca cineva are un porc de vânzare, il gaseste la cutare. Mai ales, acum, de Sarbatori. Sau vin, orice altceva. Uite, aici. De exemplu, un satean anunta ca are purcei de vânzare, intre 20-30 kg, apoi altul ca are o bucata de vie pe spalieri ori o caruta de fân si lucerna, un tractor cu plug si remorca. Sunt anunturi de tot felul, ca a decedat o femeie si ii anuntam pe oameni unde vor avea loc inmormântarea si parastasul. Chiar si din comunele vecine vin: angajez femeie pentru ingrijirea unui batrân de 80 de ani, la Crihan, cumuna Magura”, imi arata fostul linior de la radioficare.

Deschide un caiet tip dictando cu paginile ingalbenite de vreme, in care sunt asternute, ordonat, anunturi de tot felul. Cele citite deja sunt insemnate cu un X mare. „Familia X va invita la nunta copiilor care va avea loc duminica la Caminul Cultural”, „Cine a trecut pe drumul Sohardului, de la vale de cimitir spre Bahna, si a gasit un aparat de radio, este rugat sa-l aduca la mine”, „Petrica pleaca in Italia, joi dimineata, de la biserica”, „Cine a gasit o bratara de aur, de la magazinul din Osebiti pâna la fostul magazin universal de la pârâu, sa anunte la telefon”.

Lumea e multumita, mai afla ceva ce i-a scapat, in special celor mai in vârsta, care n-au telefoane inteligente si nici cu internetul nu se prea descurca. „Sa mai vii pe aici, imi striga batrânul, din pragul usii, spijinit in baston. Macar de zece ori, dar numarat o data la zece ani. In sfârsit si prin urmare, punct si virgula Stefane, un’ la mâna, doua la picior, s-om vedea in viitor. Traindo sperando e murindo cocando”, incheie apoteotic sagalnicul nea Anton Cosa, in timp ce ma conduce, ca orice gazda adevarata, spre iesirea din curte.

An greu pentru podgoreni

Prin comuna vecina, Magura, forfota pe ulite. Oamenii mai pregatesc ceea ce a mai ramas. Mai la intrare in comuna, nea Sandu Stefanescu, fost „avionar” la Aerostar, trebaluieste, cu un fost coleg, pe lânga Dacia parcata in fata casei. Spune ca si-a cumparat carne de la oras. Ma sfatuieste, insa, sa o iau in sus, spre Satul nou sau prin Crihan, poate am mai mult noroc.

reportaj Luizi Calugara si Magura4

La fel, lumea de pe drum ma trimite tinta la nea Ioan Alexandrescu zis Bila, din satul Crihan, despre care se stie ca are un vin bun. Il gasesc departe de strada principala, asfaltata, pe o ulita ingusta, plina de noroiul amestecat cu zapada topita. Ma invita in curte si ii destainui motivul prezentei mele. E bucuros sa ma aiba ca oaspete, mai ales ca nimeni de la oras nu prea le calca ulita.

„Ehe, anul asta e cam dificil. S-a manat toata via. De pe sapte prajini de vie, n-am scos mai nimic. Noroc cu ce-am cules de pe cortine. Anul trecut, peste 1.000 de litri am facut, acum, nici jumatate”, explica nea Bila. Le mai da unor „baieti buni de pe la oras”, caci oricum diabetul nu-i permite sa bea mai mult de un paharel, din când in când. S-a prins de el boala asta de când era sofer la CPL. Ani grei. S-a pensionat pe caz de boala, iar din 2008, i-a pensia intreaga. A avut si vaca, dar a vândut-o, ca „nu mai dovedea cu munca”.

„Dealul asta trebuie sa-l fac eu tot. Viata e buna la tara, dar cât poti, cât te tin balamalile, ca nu are nimeni sa-ti taie un lemn, sa-ti aduca una-alta”, imi explica filozofic nea Bila. Porcul lui e deja la afumat. Jumate l-a dat fetei, caci baiatul e plecat in Italia. Al doilea porc, tot „marele alb”, e in cotet, pentru la anul … si La multi ani!

Bunicii ne povestesc… Mireasma Craciunului de altadata

    de
    Silvia Patrascanu
    -

    Se intâlnesc de doua ori pe saptamâna ca sa confectioneaze obiecte decorative si sa stea la povesti. Sunt batrâneii care, pentru a scapa de singuratate, vin la Centrul „Dr. Stefan Ciobanu” din cartierul Cornisa. Vorbesc despre sarbatorile de acum, despre nepotii aflati departe, despre cumparaturi, retete si facturi, dar si despre Craciunul din vremea copilariei lor, care avea, parca, alt farmec.

    „Eu sunt moldoveanca din zona Romanului si imi amintesc foarte bine o zi de iarna in care zapada era foarte mare. Am iesit pe cerdac, cred ca aveam 5-6 ani, si am vazut un plug cu patru boi care ara in ograda, de jur imprejur. M-a impresionat. Erau gospodarii satului, unii colindatori, altii mascati, cred ca erau vreo 20, si tata a scos o galeata cu vin si a dat fiecaruia câte o ulcicuta. Brazda aceea si zapada mare, nu le pot uita”, marturiseste Maria Grumeza, 75 de ani.

    Era importanta pregatirea bucatelor, dar mai important era faptul ca se reuneau toate neamurile ca sa petreaca Craciunul in familie. Sarbatorile erau rare si mai pretuite decât acum, fiind o imbinare armonioasa de laic si religios, sustine Maria.

    „Eram grasi si frumosi, cu bujori in obrajori”

    Aurica Ungureanu, 76 de ani, povesteste ca parintii erau foarte bucurosi in perioada asta: „Noi, copiii, ne urcam calare pe porc, iar când se mai rupea câte o bucata ne trimiteau sa aducem un ac cu ata, ca sa coase soricul la loc.” Celor mici le placea ca primeau hainute noi si se duceau cu colindul.

    „Gazdele ne dadeau câte un covrig, câte o nuca, un merisor, dar tot un banisor era mai bun”, recunoaste Aurica Ungureanu. Aveau si alte motive sa fie fericiti: „Tata frigea pe gratar câte o bucata de sunca si o mâncam cu ceapa si cu mamaliga prajita sau cu pâine de casa. Dupa aceea, se facea tochitura porcului, cu brânza si un ousor, Doamne, cât era de buna!” Pentru Craciun, la tara se gateau sarmale, cârnati, toba, chisca, „cozonac mai putin, se faceau placinte de casa cu brânza din aceea sanatoasa si mâncam cu pofta.

    De aceea eram grasi si frumosi, cu bujori in obrajori”, afirma bunicuta. Petru Bora, 80 de ani, isi aminteste ca „pe vremuri oamenii se vizitau, se strângeau in familie si ascultau colindele mostenite din vechime. Toata noaptea, lumina era aprinsa. Pe ulitele satului jucau caprele si oamenii ieseau la porti”.

    „Nu avem carne in fiecare zi”

    In zona Calafatului, in Ghidici, unde s-a nascut Petru Bora, s-au cam uitat traditiile: „Am fost surprins ca aici se mai merge cu capra, cu ursul, cu uratul…” Alexandrina Popa, 68 de ani, din Ghindaoani – Neamt, marturiseste ca astepta cu nerabdare sa vina Craciunul: „Tata ne trimitea cu oile, dar noi scaparam de dorinta de a ne duce cu colindul. Adunam colaci in sacosa, ii duceam acasa, ii numaram si ii puneam pe ata. Acum, copiii vor parale, dar noi nu prea avem si le dam cât putem.” De Craciun, ca in orice gospodarie, se taia porcul:

    „Nu aveam carne in fiecare zi, ca eram sase copii la masa, noua persoane, cu mama, tata si bunica. Taiam câte o gaina o data pe luna, in rest brânza, oua, dar nu aveam niciun dinte stricat.” Inainte de Craciun, mama avea foarte multa treaba, spune Alexandrina. „O ajutam la impodobit casa, faceam curatenie, spalam rufele, le apretam, spalam geamurile, schimbam perdelutele, apoi puneam nuci pe plita.” Brad nu a avut decât dupa ce s-a angajat: „Aveam brazi in curte dar nu ne induram sa-i taiem. Si totusi, tare frumos era. Era lumea mai vesela, stia si sa munceasca, si sa petreaca cu adevarat!”

    Craciun la Viena

      de
      Roxana Neagu
      -

      Mirosul de brad, aroma dulce a prajiturilor specifice de Craciun, vinul care imbie orice trecator si punch-ul fierbinte se raspandesc in atmosfera tipica de Craciun, in pietele din Viena. O atmosfera de basm, prin traditionalul farmec austriac. Daca ajungi acolo, in aceasta perioada a anuluilui, garantat nu poti uita in ani tot ce inseamna un Craciun in Viena. De la palate imperiale pâna la cafenele celebre, Viena are destule atuuri pentru a-si tine turistii animati pe tot parcursul anului. Dar pe timpul sarbatorilor de iarna, Viena este cu adevarat in elementul sau.

      De Craciun, Piata Primariei Rathaus se transforma intr-un tarâm stralucitor de poveste. Aici sunt si cele mai multe standuri – casute din lemn ornate de sarbatoare, ce ofera cadouri de Craciun, decoratiuni pentru bradul de Craciun, dulciuri, vata de zahar, turta dulce, castane prajite, „wursts” (cârnati prajiti) si bauturi calde (in special, vinul fiert „gluhwein”) . Tot aici, lumininitele invadeaza zona dupa lasarea intunericului. Ca turist, poate ca aceasta stralucire uimeste cel mai mult. Ca turist, esti fascinat mai ales de aceste decoratiuni care par ireale, de pe alta lume, in filigram, realizate la cel mai mic detaliu. Iar daca vrei o amintire de neuitat, fa o poza sub „copacul inimilor”, „copacul cu foci” sau „copacul cu marionete”.

      Nu foarte departe de aici pasii te pot duce spre Satul de Craciun din Maria -Theresien-Platz, intre Muzeul de Istoria Artei si Muzeul de Siintele Naturii, unde se pot cumpara articole de arta populara traditionala si cu idei originale de cadouri. Târgul traditional de Craciun de pe Freyung din centru este dedicat activitatilor traditionale. Incepând cu ora 16, in piata rasuna muzica traditionala de Advent.

      De vizitat este si târgul cultural si de Craciun din fata Palatului Schönbrunn, ce ofera o atmosfera romantica in imediata apropiere a cladirilor imperiale, loc ce se transforma dupa Craciun in târguri de Anul Nou. Piata freamata de viata si ofera obiecte mestesugaresti traditionale, decoratiuni de Craciun realizate manual, concerte de Craciun si un program cuprinzator pentru copii, inclusiv un atelier de Craciun.

      Toata aceasta lumina, toata aceasta feerie, se simte insa si pe stradutele idilice din intreg orasului, dar si pe renumita Mariahilferstrasse Vienna, cea mai importanta strada pentru cumparaturi, unde este bine sa te inarmezi cu rabdare si … bani, pentru ca aici sunt renumitele magazine de brand-uri. Atentie! In zilele de sarbatoare (vienezii fiind renumiti pentru traditionalismul lor si pentru petrecerea Craciunului in famlie), toate standurile se inchid, de la ora prânzului. Dezamagirea dispare imediat, pentru ca ramâne farmecul pietenolalelor, a localnicilor eleganti, a restaurantelor care te intâmpina cu ospitalitate si bucate rafinate. O cafea e 3 euro, un vin bun se duce si la 25 de euro, un meniu complet, cam 30 – 45 de euro. Insa fiecare cent merita din plin. Doar e Craciunul. Craciun la Viena.

      Magia Craciunului

        de
        Gheorghe Bălțătescu
        -

        In lumea satelor de altadata, o data cu intrarea in Postul Craciunului, oamenii traiau cu nerabdare fiecare zi, asteptând si pregatindu-se, din toate punctele de vedere, pentru perioada sarbatorilor de sfârsit si de inceput de nou an, starea generala fiind de bucurie. Copiii erau cu gândul la colinde, la stea sau la irozi, flacaii se pregateau pentru a intra in pielea personajelor de la obiceiurile stravechi – Capra, Ursul, Caiutii, Jianu sau din cetele de uratori. Nici fetele nu erau scutite de emotii, deoarece veneau Câslegii, sperând ca vor iesi in primavara urmatoare maritate. Femeile se apucau de dereticat casa, pentru a nu ajunge de ocara prin sat, scoteau lucrurile la spalat, varuiau, scuturau, astfel ca, atunci, când veneau rudele, vecinele cu pomana de Craciun, uratorii pe la ferestri, casa lor sa fie ca un pahar curat! (Marcel Lutic, “Timpul sacru. Sarbatorile de altadata”, pag. 226-228).

        Dar barbatii, barbatii ce faceau? Ei confectionau masti, incaltari, taiau lemne, pentru afumatori, pregateau plugul pentru a merge cu uratul, dadeau cep la butoiul cu vin, special lasat pentru Craciun.

        In asteptarea Craciunului, oamenii deveneau mai buni, mai generosi si mai optimisti, cu speranta ca Nasterea Domnului va aduce sanatate, bunatate, spor in toate, pace in suflete, sperante care se regasesc si in colinde, plugusoare si alte obiceiuri.

        Covrigi, colacei, colaci

        Intre sacrificiul porcului (Ignatul – 20 decembrie) si unele preparate culinare, cum sunt turtele nedospite, covrigeii si colacii – sunt strânse legaturi rituale. Turta, ca si azima, se prepara din aluat nedospit, cu o compozitie simpla, faina, apa calduta si sare, fara niciun ferment, care se coace pe plita incinsa, fiind un indiciu al vechimii acestui mod de prepare a pâinii. Spre deosebire de turte, colacii se fac din aluat dospit si se coc la cuptor sau test. Marimea si forma colacilor preparati la sarbatorile de iarna difera dupa destinatia si functia lor rituala. Covrigii se dadeau de pomana colindatorilor mici (copii), colaceii erau daruri obisnuite pentru cei mai multi colindatori, in timp ce colacii erau rezervati flacailor colindatori, preotului si impodobirii mesei de ajun. Majoritatea colacilor erau rotunzi “ca Soarele si Luna”, insa puteau sa aiba si alte forme, de exemplu sub forma cifrei opt. Semnificatia lor este multipla: speranta fertilizarii ogoarelor, de renovare a timpului.

        Ajunul Craciunului

        In Ajunul Craciunului se posteste pentru Maica Domnului, ea fiind muncita si suparata, in aceasta zi nu se manânca nimic cu sânge, insa se poate mânca din toate roadele pamântului, pentru ca ele sa rodeasca si in anul care vine (grâu, perje, palacinte cu varza, julfa, turte, sarmale cu pasat). Tot in ajun, preotul umbla pe la casele gospodarilor, insotit de copii, blagosloveste bucatele si sta câteva clipe, pentru a nu fugi norocul din case. Si vitele au parte de un tratament special, fiind hranite pe saturate, ca doar “s-a nascut Hristos in iesle”. Fetele au, si ele, multa treaba in Ajun, apelând la multe procedee pentru a afla ursitul.

        Colindul

        Se spune ca o casa necolindata este o casa pustie. Prin urmare, toate usile sînt deschise în Ajunul Craciunului pentru a primi colidatorii, pe acei mesageri care duc în casele românilor vestea Nasterii Mîntuitorului. Colindele sunt pline de spiritualitate, de simboluri, de mesaje, de dorinte si nazuinte ale oamenilor.
        Pe vremuri, colindau numai baietii, insa acum colindatul a devenit un obicei la care participa toata lumea. El incepe, din chiar dimineata de Ajun si se prelungeste pâna noaptea târziu. Oamenii primeau colindatorii, existând credinta ca atunci când nu se vor mai auzi colinde pe pamânt vor iesi diavolii si vor pune stapânire pe lume.

        Colinda pastorilor

        Io am douazeci de oi (bis)/ Si i-oi duce Lui, mei doi (bis)// Iaca si io am vreo zece/
        Si i-oi duce si-un berbece// Si io ca-s mai tighinas/ I-oi duce si vreo tri casi// Ca asa ni-i rânduiala/ Sa ne platim zeciuiala// Ca asa ni-i scris în lege/
        Sa platim un an din zece// Doamne, Împarate sfinte,/ Primeste si-a noastra cinste// Primeste-o si de la noi/ Ca suntem pastori de oi.

        Steaua

        Este un alt obicei de Craciun intâlnit la români care are loc in ajunul Craciunului. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii intre 7 si 14 ani. Obiceiul are o semnificatie religioasa fiind legata de steaua care s-a aratat celor trei magi de la Rasarit. Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gatita cu hartie colorata si crengute de brad.

        “Steaua sus rasare/ Ca o taina mare/ Steaua straluceste/ Si lumii vesteste/ Si lumii vesteste// Ca astazi Curata/ Preanevinovata/ Fecioara Maria/ Naste pe Mesia/ Naste pe Mesia// Magii cum zarira/ Steaua si pornira/ Mergând dupa raza/ Pe Hristos sa-l vaza/ Pe Hristos sa-l vaza (…)//
        Care bucurie/ Si aici sa fie/ De la tinerete/ Pân-la batranete/
        Pân-la batrânete.

        Irozii

        Veche drama populara de origine crestina, reprezentând nasterea lui Hristos, pe care tineri costumati o joaca în perioada Craciunului. Irozii sau vicleimul, cum mai este cunoscut in unele zone ale tarii, face parte din colindele de Craciun, la românii ortodocsi; colindul evoca uciderea celor 14.000 de prunci, din porunca regelui iudeu Irod, în vremea caruia S-a nascut Iisus Hristos si pe care Irod voia sa-L ucida, temându-se ca acesta îi va lua tronul. Copiii se organizeaza în Irozi, îsi împart rolurile, învata textele si scenariul, astfel ca în Ajunul Craciunului se prezinta în fata satenilor.
        Personajele dramei sunt Irod, un ofiter si soldatii îmbracati în portul ostasilor romani, trei crai sau magii, un cioban, un prunc si în unele parti o paiata. In unele sate se mai pastreaza acest obicei stravechi, fiind insa dificil de interpretat, el a fost abandonat.

        Jienii (Banda lui Iancu Jianu)

        Banda lui Iancu Jianu reprezinta una din piesele frecvent interpretate cu ocazia sarbatorilor de iarna. Obiceiul este pastrat de foarte multa vreme, fiind interpretat de flacai, imbracati intr-o costumatie sugestiva. Jianu este o piesa dificila, cu un text foarte lung, care îl prezinta pe Iancu Jianu, simbol al luptei împotriva boierilor. El este fugar în piesa, autoritatile reusesc sa-l prinda, dar haiducii sai îl rascumpara pe-o punga de bani, spre marea bucurie a tuturor.
        Personaje: Anul Nou, Anul Vechi, Haiduc 1, Haiduc 2, Iancu Jianu, Ghindul, Capitanul.

        Zilele Craciunului

        Prima zi (25 decembrie), fiind cea mai importanta zi dintre toate cele trei ale Craciunului, obiceiurile sunt multe, insa semnificatiile sunt apropiate. De obicei se merge la biserica si dupa aceea la cimitir, pentru tamâirea mortilor, pe drum – obicei pierdut – oamenii se salutau cu expresia “Hrisos s-a nascut”. Gospodina casei avea mare grija sa pregateasca o masa bogata, din care nu lipsesc preparatele din carne de porc, de pasare, peste sau de iepure, placintele, piftia, la care participa toata familia. Oamenii sunt atenti si la vreme: nori, ploaie sau ninsoare in prima zi inseamna ca va fi un an bun, in timp ce vremea senina sau vântul anunta un an rau, daca e cald, atunci vom avea o vreme friguroasa de Pasti. A doua zi, se obisnuieste ca tinerii casatoriti sa mearga la parinti si la nasi, iar dupa aceea la hora, petrecerile tinându-se lant in toate zilele Câslegilor de Iarna, pâna la Lasatul Secului.

        Am incercat, cu sprijinul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Bacau (referent-etnograf Feodosia Rotaru), a maestrului coregraf Petre Vlase, director al Ansamblului “Busuiocul”, sa va spunem povestea unei sarbatori care aduce multa bucurie si sperante in sufletele românilor.
        Craciun fericit, tuturor!

        Trei zile magice

        de
        Gheorghe Bălțătescu
        -

        Preotul Vasilica si dascalul Galusca ne astepta in curtea bisericii, dimineata, in Ajunul Craciunului. Alergam intr-un suflet, deoarece stiam ca, la intrarea in biserica, era o traista cu colacei si multe bomboane, mici si colorate. Grupul meu de copii cânta Colindul, acela frumos, pe care nu-l mai ascult acum, iar alti copii urmau cu Steaua.

        “Hristos s-a nascut, copii, mergeti si vestiti in tot satul”, ne spunea, dupa ce facea o cruce mare peste toti. Primeam câte un colacel si un pumn de margelute dulci, rotunde. A doua zi, dimineata, gaseam sub perna sau la geam mici daruri: “A venit Mos Craciun!”, ne spunea mama. Ce bucurie! Sunt amintiri care nu ma parasesc, cum niciodata nu voi uita bucuria cu care oamenii ne deschideau portile pentru a le da Vestea cea mare: Nasterea Domnului.

        Ma intorc, la Marea Sarbatoare a crestinatatii, in satul meu, neschimbat parca de 50 de ani. Pe ulite, fara asfalt si acum, copiii merg cu colindul, acelasi colind pe care il cântam si noi: “Steaua sus rasare/ Ca o taina mare…”, dar si “Intr-o zi mai de demult/ S-a nascut un fiu prea sfânt.// Fiul sfânt mare-mparat/ Sa ne scape de pacat.” Sunt cele mai frumoase zile, zilele Craciunului, cu magia lui, de neegalat, atât pentru maturi, cu nostalgiile copilariei, dar mai ales pentru copii, care devin centrul Universului ca si Iisus Hristos.

        In asteptarea Craciunului, oamenii devin mai buni, mai generosi si mai optimisti, cu speranta ca Nasterea Domnului va aduce sanatate, bunatate, spor in toate, pace in suflete, sperante pentru o noua viata, mesaje valabile si astazi, pe care le vedem si le simtim in gesturile de mare generozitate, indreptate catre cei de lânga noi, care sunt mai putin norocosi sau trec prin momente dificile, insa nu si-au pierdut speranta in solidaritate, in bunatatea si omenia celor pastoriti de mii de ani de Domnul Nostru Iisus Hristos.

        Daca in urma cu 50-60 de ani mergeam pe la casele nevoiase si imparteam din darurile primite de la Colind, si astazi, Mântuitorul deschide, prin noi, usa tuturor, astfel ca Invataturile Lui au ramas si ramân la temelia vietii pe pamânt. Fie ca Nasterea Domnului sa va aduca bucurie, pace in suflete si inima buna.
        Craciun Fericit, tuturor!

        Mărturiile unui soldat băcăuan rănit la Revoluția din 1989

          de
          Geta Panaite
          -

          „Am fost puși la zid și cineva a dat comanda să fim executați”

          Continuați

          Rochita care dezbina natiunea

          de
          Răzvan Bibire
          -

          De la ceremonia de investitura a presedintelui, românii au ramas doar cu problema rochiei primei doamne. Si acum, jumatate din tara se cearta cu cealalta jumatate daca rochita a fost sau nu suficient de lunga, asa cum prevede eticheta.

          Din start trebuie spus ca nu, rochia nu a fost in regula. A fost o alegere proasta, dar din asta nu ar trebui sa se faca o tragedie. Pâna la urma este doar o haina, nu a murit nimeni, nu s-a declarat razboi. Ca aceasta greseala trebuia semnalata, iarasi nu este nici un dubiu; pentru ca, pâna la urma, acesta este rolul presei: de a semnala erorile.

          Ceea ce nu a fost in regula a fost reactia publicului. Pur si simplu, românii nu suporta ca personajele in care au investit sperante si sentimente pot gresi. Si pentru ca prima doamna nu poate gresi deoarece este sotia presedintelui ales de popor, inseamna ca aceia care au gresit sunt cei care au criticat rochia. Cam asa au judecat multi.

          Problema cu românii este ca se ataseaza extrem de usor de anumite personaje carora le trec cu vederea erorile, orbiti de pasiune. Basescu a beneficiat de acelasi tratament, Ilescu si Constantinescu, la fel.

          Chiar si lui Ceausescu i-au fost trecute cu vederea multe din acelasi motiv. Insa, la fel de repede, românii se dezic de cei pe care i-au zeificat; pasiunile sunt puternice dar de scurta durata.
          Cu aceeasi viteza cu care si-au cocotat liderul in vârful gramezii, românii il dau jos si-l tavalesc prin catran si fulgi de gaina. Cale de mijloc nu exista.

          Spitalul a deschis o ancheta dupa crima de la Psihiatrie

            de
            Geta Panaite
            -

            Dupa incidentul garav petrecut luni, in Sectia de Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, in urma caruia un bolnav psihic a fost ucis, iar un altul a fost ranit, conducerea unitatii medicale a deschis o ancheta.

            „S-a inceput o ancheta preliminara pentru stabilirea tuturor imprejurarilor in care s-a produs evenimentul. Pacientul ranit a fost internat in sectia de Neurochirurgie – Terapie Intensiva. Momentan este stabil hemodinamic si in continuare este monitorizat de medicii de aici”, a declarat asist. Geanina Pricopi, director de ingrijiri la SJU Bacau.

            In ceea ce-l priveste pe agresor, conducerea spitalului s-a intrunit marti dimineata pentru a stabili ce masuri trebuie luate. „Acum trebuie sa luam o decizie. Cel mai probabil va fi transferat la un spital de specialitate din Iasi pentru expertiza psihiatrica. Si pe timpul noptii a ramas la noi sub supraveghere”, a declarat dr. Aurelia Taga, director medical la SJU Bacau.

            Suspectul a ajuns in sectia de Psihiatrie in urma cu o saptamâna, dupa ce a comis o tâlharie si s-a solicitat sa fie expertizat psihiatric. Pâna sa se stabileasca daca a avut sau nu discernamânt a ajuns sa comita o crima.

            Reamintim ca, bataia s-a iscat in salonul in care erau 9 pacienti. Agresorul a ucis in bataie pe unul dintre ei, iar pe celalalt l-a lovit in zona fetei. O infirmiera s-a sesizat in momentul in care a auzit tipete, dar era deja prea târziu pentru barbatul de 56 de ani.

            Dupa aceasta tragedie trebuie sa se stabileasca si daca sectia dispune de suficient personal medical si daca se putea face ceva pentru prevenirea acesteia. Cazul a ajuns si in atentia procurorilor.

            Alaiul datinilor si obiceiurilor de iarna

            de
            Gheorghe Bălțătescu
            -

            Ca in fiecare an, Ansamblul Folcloric “Busuiocul” organizeaza, sâmbata, 27 decembrie, de la ora 10, in Piata Tricolorului, din Bacau, o parada a Obiceiurilor si Datinilor de Iarna.

            Bacauanii, dar si turistii aflati in trecere prin municipiul Bacau, vor avea ocazia sa vada cele mai reprezentative formatii si ansambluri de datini din judetele limitrofe Bacaului, invitate dupa criteriile originalitatii si acuratetii in pastrarea lor de-a lungul timpului, cât si cel care face diferenta intre ele si cele similare din judetul nostru.

            Astfel, pe traseul de la Decebal, la Policlinica Veche, vor evolua obiceiuri din Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Vaslui si Vrancea, cu tot ce au mai frumos, in ceea ce priveste repertoriul, vestimentatia si recuzita.

            Din judetul Bacau, au fost invitate, dupa aceleasi criterii, la care s-a adaugat cel al diversitatii, Caprele din Livezi, Beresti Tazlau, Corbasca si Scorteni, Caiutii din Pârjol, Corbasca si Balcani, Cerbul de la Vultureni, Harapii de la Lipova si Plopana.

            Nu puteau lipsi, din acest impresionant alai, Ursii de la Darmanesti si Dofteana, care vor face, si acest an, o demonstratie de originalitate si virtuozitate.

            Dupa mai bine de cinci ore, parada Alaiurilor si datinilor se va incheia cu cele mai frumoase momente din traditiile noastre milenare, aduse de Ansamblul “Busuiocul”, cu Plugusorul, prezentat de cetele de uratori de la Margineni.

            „Nu as fi crezut ca imi voi implini visul”. Petre Biur are casa noua

              de
              Silvia Patrascanu
              -

              Petre Biur, 61 de ani, din satul Valea Seaca, comuna Nicolae Balcescu, va petrece sarbatorile intr-o casa noua, construita de voluntarii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) si cei ai asociatiei caritabile Habitat for Humanity (HFH) Comanesti, ultimii veniti tocmai din SUA.

              HFH s-a ocupat de managementul proiectului si de asigurarea specialistilor care au lucrat cu voluntarii. Mos Biur a ajuns in scaunul cu rotile din 1997 (dupa ce a fost diagnosticat cu leuconevraxita) si, cu toate ca era un om activ, iesea rar in lume din cauza ca locuinta lui, o casa batrâneasca, are treptele foarte abrupte si trebuia sa astepte sa treaca un vecin care sa-l ajute sa coboare cu scaunul rulant.

              De tânar si-a dorit o casa noua, iar pentru ca sa si-o faca a strâns bani, opt mii de euro, si a cumparat materiale. Boala l-a impiedicat, insa, sa o construiasca. Banii au inceput sa fie inghititi de operatii, medicamente, recuperari. Nu mai erau resurse pentru manopera si pentru restul materialelor, iar asta il indurera.

              Un proiect derulat de HFH Comanesti si DGASPC in parteneriat i-a implinit visul. Am scris, atunci, despre povestea lui Petre Biur si despre demararea lucrarilor. Acum, alaturi de casuta batrâneasca, in aceeasi curte, se ridica noua casa, cu doua camere, o bucatarie spatioasa si o baie. Marti, 23 decembrie, Petre si Varvara Biur au avut oaspeti.

              Reprezentantii Habitat si DGASPC au venit sa le ureze sarbatori fericite, sa le aduca un bradut si sa-si innoiasca promisiunile ca ii vor ajuta sa termine baia si sa izoleze locuinta in exterior. Casa, care e 90 la suta finalizata, este locuibila si, cel mai important lucru, in loc de scari are o platforma in panta, pentru scaunul cu rotile.

              „Nu credeam ca imi vor sari in ajutor atâtia oameni. Nici acum, când vad casa, nu-mi vine sa cred”, marturiseste Petre Biur, iar sotia sa, Varvara, incepe sa plânga. Vizita voluntarilor si a specialistilor HFH si DGASPC a semanat cu o inaugurare.

              Intâi, oaspetii au impodobit bradul, apoi au impartit diplome voluntarilor si partenerilor de proiect. Pr. Marian Vatamanescu, purtator de cuvânt al DGASPC, a tinut o slujba de binecuvântare a casei. In final, voluntarii de la centrele din Racaciuni si Filipesti i-au colindat si i-au urat pe toti cei prezenti, iar gazdele i-au servit cu prajituri.

              Gala campionilor bacauani

              de
              Dan Sion
              -

              Sport Club Municipal Bacau si-a premiat performerii din sezonul 2014

              Afara e o vreme de zahar! Sunt plus 12 grade, dar inauntru ninge. Iar „fulgii de zapada” ai sectiei de gimnastica sclipesc veseli pe scena „Ateneului”, in acordurile melodiei „Ninge iar”. Asta ca sa stim, daca mai aveam vreo umbra de indoiala, ca si anul care sta sa se incheie a fost unul imbelsugat pentru Sport Club Municipal Bacau. Chiar si fara zapada! „La noi, se schimba ierarhiile, dar ramân rezultatele. Rezultate de anvergura internationala”, precizeaza Relu Auras, directorul celui mai longeviv club bacauan.

              Si daca in precedentele doua sezoane, locul 1 a revenit pugilistului Mihai Nistor, in 2014, „Gala campionilor”, care premiaza, anual, cei mai buni zece sportivi legitimati la SCM Bacau, il are ca laureat pe Irinel Botez. Medaliat cu bronz la Mondialele de lupte greco-romane rezervate cadetilor, sportivul format de prof. Ion Butucaru si pregatit de antrenorul Luca Celini si de Mihai Botez a rasturnat ierarhiile, dar a pastrat ridicata stacheta performantei la SCM Bacau.

              Si, deloc intâmplator, lui Irinel Botez ii urmeaza in Top 10 varul sau, Alexandru Botez, care incheie 2014 cu medalia de vice-campion european de juniori. Asadar, a fost anul luptelor greco-romane! Au spus-o rezultatele de pe saltea, o repeta ierarhia „Galei campionilor”. Si daca primele doua locuri sunt ocupate de medaliati la Mondialele, respectiv Europenele de lupte greco-romane, pe locurile 3 si 4 ale topului SCM Bacau ii gasim pe aruncatoarea de ciocan Bianca Perie si pe boxerul Mihai Nistor. Altfel spus, sperantele Bacaului la o medalie la Olimpiada de la Rio de Janeiro, din 2016.

              Pâna la Rio, Bacaul ar putea da, insa, lovitura in lumea boxului profesionist. Printr-un alt produs al SCM-ului: Ronald Gavril. Venit expres din America pentru a-l saluta pe maestrul Relu Auras („tatal meu din ring, cu care continui sa ma sfatuiesc si astazi”) si pentru a participa in calitate de „special guest” la „Gala Campionilor”, Roli Gavril (12 meciuri fara infrângere peste Ocean) a fost aplaudat la scena deschisa de cei peste 500 de spectatori prezenti ieri, la „Ateneu”. Dupa ce a cerut o pereche de manusi in locul microfonului („cu manusile m-as descurca mult mai bine”), componentul echipei lui Floyd Mayweather a aratat ca are cuvintele la el. La pachet cu sentimentele: „Nu voi uita niciodata ca sunt bacauan. De aici am plecat, aici ma voi intoarce. Si as dori ca atunci când ma voi intoarce, sa o fac cu titlul mondial la profesionisti”.

              In final, o subliniere. Referitoare nu la profesionisti, ci la politicienii care au onorat cu prezenta „Gala campionilor” organizata de SCM Bacau. Zâmbetele si cuvintele lor au fost intr-atât de dulci, incât ne-am temut pentru o clipa ca sportul bacauan ar putea da in diabet. Ii avertizam si pe aceasta cale ca, in 2015, performerii sportului au nevoie de sprijin financiar, nu de zâmbete si vorbe zaharisite. Si cu atât mai putin de insulina!

              [wonderplugin_gallery id=”125″]

              TOP 10
              1) Irinel Botez- lupte greco-romane (antrenori Luca Celini si Mihai Botez).
              2) Alexandru Botez -lupte greco-romane (antrenori Ioan Sarban si Sorin Tasca).
              3) Bianca Perie -atletism (antrenor Lucica Cucos)
              4) Mihai Nistor – box (antrenor Relu Auras)
              5) Mircea Croitoru – judo (antrenor Aurel Chelariu)
              6) Catalin Cozma -sarituri in apa (antrenor Adrian Gavriliu)
              7) Mirel Jitaru- box (antrenor Neculai Cara)
              8) Georgiana Anitei – atletism (antrenor Cristi Nemteanu)
              9 ) Iulian Ivanov -box (antrenori Ioan Gheorghita si Marinica Ouatu)
              10) Edeea Ionascu -inot (antrenor Iulian Matei).

              Ierarhiile anului, pe sectii

              Inot
              1) Edeea Ionascu (antrenor Iulian Matei)
              2) Daniel Martin (antrenor Iulian Matei)
              3) Ariana Gabriela Dodita (antrenor Adrian Negru)

              Tenis
              1) Alexandru Manole (antrenori Gabriel Ciuntea si Mihai Ciuntea)
              2) Matei Avram (antrenor Eugen Lupes)
              3) Petru Berdila (antrenori Gabriel Ciuntea si Eugen Lupes)

              Kick-boxing
              1) Cezar Buzdugan (antrenor Gabriel Muntenasu)
              2 Stefan Vadanuta (antrenor Gabriel Muntenasu)
              3) Ionut Brânza (antrenor Doru Mardare)

              Arte martiale- karate
              1) Bianca Vasile
              2) Maria Sava
              3) Maria Miroseanu
              Toate cele trei sportive sunt antrenate de Doru Botez

              Judo
              1) Mircea Croitoru (antrenor Aurel Chelariu)
              2) Cosmin Tamba (antrenor Aurel Chelariu)
              3) Petronela Marcu (antrenor Constantin Manole)

              Sarituri in apa
              1) Catalin Cozma (antrenor Adrian Gavriliu)
              2) Alin Rontu (antrenor Adrian Gavriliu)
              3) Mara Aiacoboae (antrenor Mihaela Neagu)

              Lupte libere
              1) Ana Maria Pal (antrenor Victor Donciu)

              Lupte greco-romane
              1) Irinel Botez (antrenori Luca Celini si Mihai Botez)
              2) Alexandru Botez (antrenori Ioan Sarban si Sorin Tasca)
              3) Claudiu Pal (antrenor Catalin Matache)

              Atletism
              1) Bianca Perie (antrenor Lucica Cucos)
              2) Georgiana Anitei (antrenor Cristi Nemteanu)
              3) Anca Iuliana Burca (antrenor Aura Balaban)

              Box
              1) Mihai Nistor (antrenor Relu Auras)
              2) Mirel Jitaru (antrenor Neculai Cara)
              3) Iulian Ivanov (antrenori Gheorghita Ioan si Marinica Ouatu).

              Mos Craciun a venit cu elicopterul la Baza Aeriana 95 Bacau

                de
                Ramona Ionescu
                -

                Zi cu mare incarcatura emotionala pentru copiii militarilor din Garnizoana Bacau. Mos Craciun a venit la ei si anul acesta, pe calea aerului. Conditiile meteorologice i-au permis sa aterizeze de aceasta data cu elicopterul, pe o bretea a pistei de la Baza Aeriana 95.

                Copiii si parintii l-au asteptat pe pista, iar dupa ce si-au facut urarile de bun venit, mosul s-a urcat intr-o dubita (cu tot cu cadouri) si le-a dat intalnire copiilor la clubul unitatii. „Este o traditie la noi in aviatie sa vina Mos Craciun la copiii militarilor.

                Intr-un an a venit cu avionul, in altul, cu elicopterul, dar de fiecare data a fost foarte bine primit. Este imposibil ca un copil sa nu fie impresionat atunci cand il vede pe Mos Craciun cum coboara din elicopter cu sacul plin de jucarii.

                Asa ca i-am invitat pe copiii militarilor din Garnizoana Bacau sa vina alaturi de noi”, a declarat cdor. Valerica Vrajescu, comandantul Bazei Aeriene 95 Bacau. Mos Craciun i-a asteptat cuminte pe copii langa bradul impodobit si i-a strigat pe prichindei pentru a le oferi cadourile mult asteptate.

                „Este cadoul pe care il asteptam. I-am scris mosului ce imi doresc si surpriza a fost pe masura”, spune Stefan Ciuchi. Intalnirea cu Mos Craciun a fost urmata de un spectacol dedicat sarbatorilor de iarna.

                Daruri de la Mos Craciun pentru copiii politistilor

                  de
                  Comunicat de presa
                  -

                  Sediul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău a răsunat, astăzi 23 decembrie 2014, de glasurile copiilor veniți să-l întâmpine pe MOȘ CRĂCIUN.

                  Anul acesta 650 de copii au primit daruri din partea Moșului, care a poposit și la sediile polițiior municipale și orășenești din județ.

                  La IPJ Bacău Moș Crăciun a fost întâmpinat de Grupul Cantisimo din cadrul Colegiului Național de Artă “George Apostu” Bacău și de interpretul băcăuan George Cojocărescu, veniți special să îl colinde dar și de dansatorii de la Clubul Sportiv Adamas Bacău.

                  Magicianul Augustin a fost ajutor de nădejde al Moșului și a fost responabil pentru magie și bună dispoziție.

                  Manifestarea a fost organizată cu sprijinul Asociaţiei de Întrajutorare a Poliţiştilor, Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual Bacău, al Corpului Național al Polițiștilor-Bacău și al Clubului Sportiv Dinamo Bacău.

                  Politistii ies in strada de Sarbatori

                    de
                    Comunicat de presa
                    -

                    Peste 300 de poliţişti vor acţiona, zilnic, suplimentar faţă de dispozitivul curent de ordine şi siguranţă publică, pentru ca sărbătoarea Crăciunului să fie petrecută în condiții de liniște și siguranță.

                    Poliţia Română este la datorie, în serviciul comunității, în perioada Crăciunului, pentru asigurarea ordinii și siguranţei publice, protejarea patrimoniului și a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, astfel încât sărbătorile să fie petrecute în linişte.

                    În județul Bacău cei aproximativ 300 de poliţişti care vor acționa suplimentar faţă de cei care se află în dispozitivul curent de ordine şi siguranţă publică, vor avea ca prioritate prevenirea şi combaterea oricăror evenimente care ar putea afecta liniştea cetăţenilor şi să intervină rapid atunci când sunt sesizaţi cu privire la comiterea unor fapte antisociale.

                    Din totalul poliţiştilor, aproape 200 sunt de la structurile de ordine publică, circa 50 sunt poliţişti de la rutieră, restul fiind de la celelalte structuri, respectiv: investigaţii criminale, investigarea criminalității economice, luptători de intervenţie rapidă şi poliţişti de la arme, explozivi şi substanţe periculoase.

                    Totodată, pentru desfășurarea activităților de menținere a ordinii și liniștii publice, a celor de prevenire a evenimentelor rutiere negative și asigurare a fluenței traficului rutier, polițiștii vor folosi peste 20 de autospeciale, și toate aparatele de monitorizare a traficului și înregistrare a vitezei de deplasare a vehiculelor din dotarea IPJ Bacău.

                    Poliţia Română recomandă tuturor cetăţenilor să aibă în vedere un minim de măsuri de autoprotecţie pentru a petrece sărbătorile de iarnă în siguranţă.

                    Poliţiştii vă recomandă să evitaţi discuţiile în contradictoriu cu persoane necunoscute sau în stare de ebrietate şi să nu ripostaţi la agresivitatea lor verbală.

                    De asemenea, ocoliţi grupurile de persoane aflate sub influenţa băuturilor alcoolice sau cele care manifestă un comportament agresiv!

                    Consumând alcool în exces veţi avea şi o capacitate de reacţie redusă şi puteţi deveni cu uşurinţă victima unei infracţiuni sau a unui accident rutier.

                    Dacă sunteţi acostaţi pe stradă, nu ezitaţi să cereţi sprijinul celorlalţi trecători!

                    Atunci când aţi fost martorii unor manifestări violente, anunţaţi imediat Poliţia!

                    Pentru protecţia autovehiculului, poliţiştii vă recomandă ca atunci când parcaţi autoturismul să închideţi geamurile şi să vă asiguraţi apoi că l-aţi încuiat.

                    Depozitaţi cumpărăturile în portbagaj şi nu lăsaţi la vedere bunuri de valoare, precum aparatură GPS, telefoane mobile, borsete sau serviete.

                    Când aţi pornit maşina pentru a se încălzi, nu vă îndepărtaţi de ea. Nu o lăsaţi pornită şi neasigurată nici atunci când o părăsiţi timp de câteva momente pentru a face cumpărături mărunte sau în incinta staţiilor de alimentare.

                    Dacă aveţi de făcut deplasări cu autoturismul, adaptaţi permanent viteza de deplasare la particularităţile de drum şi de trafic şi nu vă angajaţi în efectuarea de depăşiri neregulamentare.

                    Poliţiştii atrag atenţia asupra pericolului pe care îl constituie conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice şi a importanței folosirii centurii de siguranţă.

                    Este recomandat să nu conduceţi dacă vă simţiţi obosiţi şi să opriţi din când în când, pe parcursul traseului, pentru a vă destinde şi a vă reface forţele. Folosiţi corect luminile, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte!

                    Dacă un străin soseşte la uşa dumneavoastră:

                    Uneori, infractorii joacă anumite roluri pentru a aborda victimele (colindători, persoane care livrează colete, angajaţi ai unor furnizori de servicii), aşa că fiţi vigilenţi.

                    Nu permiteţi străinilor să intre în casă pentru a folosi telefonul, toaleta sau pentru a le oferi ceva.

                    Atunci când este neapărat nevoie ca un străin să intre în locuinţa dumneavoastră, chemaţi un vecin sau o rudă să vă însoţească.

                    Pentru siguranţa locuinţei dumneavoastră, atenţie şi la intrările secundare, cum ar fi uşile de la balcoane şi terase, intrările în garaje sau subsoluri care corespund cu locuinţa. Acestea vor avea încuietori suplimentare, dispuse la interior!

                    Evitaţi discuţiile despre bunurile de valoare pe care le aveţi în casă!

                    În cazul absenţelor îndelungate de la domiciliu, comunicaţi acest fapt numai persoanelor în care aveţi mare încredere. Rugaţi-i să vă supravegheze locuinţa, sau să acţioneze în aşa fel încât să nu se sesizeze lipsa dumneavoastră!

                    Când plecaţi de acasă încercaţi să creaţi aparenţa că se află cineva în locuinţă, prin diverse metode, respectiv instalarea unor dispozitive de aprindere şi stingere automată a luminilor în locuinţă sau colectarea frecventă a corespondenţei, de către un vecin sau o persoană de încredere.

                    Dacă plecaţi pentru o perioadă scurtă, puteţi aprinde luminile, radio-ul sau televizorul.

                    Încuiaţi uşile şi geamurile chiar şi atunci când plecaţi pentru câteva minute.

                    Nu lăsaţi sume mari de bani sau valori în locuinţă.

                    Nu lăsaţi bilete în uşă sau mesaje pe robotul telefonic prin al căror conţinut să informaţi străinii că aţi plecat în concediu!

                    Instruiţi-vă copiii ca, atunci când sunt singuri acasă, să nu deschidă uşa de acces în locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a le da diverse obiecte!

                    Campania „Preţuieşte viaţa! Travesează regulamentar!”

                      de
                      Comunicat de presa
                      -

                      Poliţiştii Serviciului şi Biroului Rutier, Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii şi Poliţiei de Proximitate ale Secţiei 1 şi 2 din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău desfăşoară în perioada decembrie 2014 – ianuarie 2015 acţiuni de informare a populaţiei cu privire la prevenirea accidentelor rutiere.

                      Campania „Preţuieşte viaţa! Travesează regulamentar!” are ca obiectiv creşterea gradului de informare a participanţilor la traficul rutier cu privire la comportamentele adecvate şi măsurile de siguranţă personală pe care trebuie să le pună în practică pentru a evita implicarea în evenimente rutiere.

                      În data de 22.12.2014 poliţiştii au desfăşurat o activitate de informare a pietonilor cu privire la măsurile cu caracter preventiv ce trebuie adoptate pentru evitarea accidentelor de circulaţie. S-a acţionat în următoarele zone: Calea Mărăşeşti – Piaţa Sud, str. Republicii – str. Aeroportului, str. N. Ene, B-dul. Nicolae Bălcescu, str. 9 Mai – str. M. Viteazu, B-dul Unirii – Autogara Bacău, str. Ştefan cel Mare unde poliţiştii au sfătuit pietonii să traverseze numai pe la trecerile de pietoni, după o temeinică asigurare, în pas alert. Poliţiştii au sfătuit pietonii ca pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă să poarte haine de culori deschise ori prevăzute cu elemente reflectorizante.

                      Pietonii au primit din partea poliţiştilor nu doar sfaturi ci şi materiale promoţionale constând în pliante cu informaţii pentru participanţii la trafic, în special pentru pietoni.

                      Poliţiştii va recomandă:

                      – traversaţi strada pe marcajul pietonal, prin dreptul indicatoarelor „Trecere pentru pietoni”, iar acolo unde sunt instalate semafoare, numai la culoarea verde a acestora;
                      – fiţi precauţi chiar şi atunci cand traversaţi pe trecerile pentru pietoni sau la culoarea verde a semaforului electric. Angajaţi-vă în traversare numai dacă toţi conducatorii de vehicule au oprit pentru a vă acorda prioritate.
                      – asteptaţi sosirea mijloacelor de transport public pe trotuar sau pe refugiile special amenajate. După coborârea din mijloacele de transport public nu traversaţi prin faţa sau prin spatele acestora. Traversarea se poate face după plecarea lor din staţie prin locurile rezervate trecerii;
                      – fiţi mult mai atenţi când traversaţi noaptea sau în condiţii de vreme nefavorabilă (ceaţa, ploaie sau ninsoare abundentă) pentru că vizibilitatea redusă sau carosabilul alunecos pot detemina observarea târzie a intenţiei dumneavoastră iar spaţiul necesar opririi autovehiculelor se măreşte;
                      – dacă circulaţi în calitate de pieton pe timp de noapte, pentru a fi vizibili, folosiţi o îmbrăcăminte care să conţină elemente reflectorizante sau diferite surse de lumină;
                      – pe drumurile publice situate în afara localităţilor, ori care nu au trotuare sau poteci laterale, se va circula numai pe partea stângă a drumului;
                      – învăţaţi copiii că strada nu este un loc de joacă şi evitaţi lăsarea acestora fără supraveghere în apropierea drumului public. Pe timp de iarnă pericolele la care se expun sunt mai multe şi mai mari;
                      – când însoţiţi copiii, trebuie să constituiţi pentru ei un exemplu pozitiv, respectand regulile de circulaţie.

                      Corbasca: Alaturi de copii nevoiasi

                        de
                        Roxana Neagu
                        -

                        Fundatia de Sprijin Comunitar si Colegiul National Catolic „Sf. Iosif” din Bacau, cu sprijinul reprezentantilor celor doua institutii, Gabriela Achihai, presedinte FSC si pr.dr. Anton Sabonau, director CN Catolic „Sf. Iosif”, dar si prin implicarea a doi coordonatori inimosi, profesoara Dana Floares si psihologul Gabriel Magurianu, au adus si anul acesta bucurie unor copii nevoiasi.

                        „Ne-am gândit sa ducem un pic din magia sarbatorilor de iarna si în casele copiilor din localitatile rurale care nu au fost vizitate pâna acum de spiridusii lui Mos Craciun. Asa s-a nascut Proiectul judetean «Daruim bucuria Craciunului», care isi propune sa creeze punti de legatura afectiva intre prescolari si elevi din medii sociale diferite, sa ii responsabilizeze pe actantii proiectului prin întarirea sentimentului de solidaritate umana, sa aduca speranta si sa contribuie la o (re)valorizare împartita a Sarbatorii Craciunului”, a declarat prof. Dana Floares, unul din coordonatorii principali ai proiectului.

                        Anul acesta, beneficiarii au fost copiii de la Corbasca, judetul Bacau, iar reusita activitatii a fost asigurata de echipa de proiect: 12 formatori si voluntari FSC, precum si 17 cadre didactice si 312 elevi de la Colegiul National Catolic „Sf. Iosif”, Bacau.

                        Beresti Tazlau: Un gest pentru un zâmbet …

                          de
                          Roxana Neagu
                          -

                          Zilele acestea cu totii suntem cuprinsi de spiritul Craciunului si de magia sarbatorilor de iarna. Bucuria oferita de bradul impodobit si cadourile sale, zâmbetul familiei reunita la masa imbelsugata si glasul colindatorilor de la fereastra sunt doar câteva dintre lucrurile care ne fac sarbatorile de iarna mai frumoase.

                          Din pacate, nu toate familiile pot oferi copiilor aceste mici bucurii ale sarbatorilor. Anul acesta câtiva oameni inimosi de la Metropolitan Life, agentia Bacau, reprezentata de Ina Gavril, directorul agentiei, in colaborare cu Scoala Gimnaziala Nr. 1 Turluianu, reprezentata de consilierul pentru proiecte si programe, Dumitru Viorel Georgian si primaria Beresti – Tazlau prin reprezentantul sau primarul Dumitru Tulpan, au oferit daruri unor copii carora viata le-a oferit mai multe lacrimi decât zâmbete.

                          Cadourile au constat in jucarii, hainute, rechizite si dulciuri si au fost donate de prietenii Metropolitan Life, agentia Bacau.

                          „Impreuna pentru o viata mai buna”

                            de
                            Deșteptarea
                            -

                            In cadrul proiectului extracurricular „Impreuna pentru o viata mai buna” voluntarii claselor PB, a III-a E si a IV-a B, de la Scoala Gimnaziala „Alexandru Ioan Cuza”, impreuna cu elevii Scolii Gimnaziale „Mihai Dragan” din Bacau, au produs o mare bucurie in sufletele copiilor din Tisa Silvestri, aflati in lipsa materiala si spirituala.

                            Prin intermediul hainutelor, jucariilor, alimentelor, dulciurilor sau kiturilor igienice, copiii au putut recepta dragostea voluntarilor care au dorit sa le aduca o raza de speranta. Primii care si-au aratat recunostinta fata de cei ce le-au adus daruri au fost tocmai beneficiarii proiectului, care au prezentat un deosebit program artistic având ca tema Sfintele Sarbatori ale Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos.

                            Proiectul extracurricular „Impreuna pentru o viata mai buna” a vizat pe de o parte ajutorarea elevilor de la Scoala Gimnaziala Tisa Silvestri, iar pe de alta parte a urmarit sa dezvolte in sufletele elevilor participanti virtutea altruista de a raspunde prompt la „strigatele de ajutor” ale semenilor.

                            Plecând de la ideea ca interesul elevilor pentru participarea la viata sociala poate fi stimulat prin actiuni de implicare in situatii reale, coordonatorii poiectului: prof. Luminita-Nusa Todirica, Cornelia Istoc si Felicia Grigore isi propun sa deruleze actiuni similare si in viitor, implicându-se in marirea corpului de voluntari.

                            Premiile „Desteptarea”

                              de
                              Deșteptarea
                              -
                              Continuați

                              Gala „Desteptarea” 2014 – Profesionistii

                              de
                              Deșteptarea
                              -

                              O festivitate de suflet, pentru ziaristi, pentru cititori, pentru prieteni.

                              Asa a fost marcat un moment despre care se poate spune ca a intrat in istoria judetului: aparitia, acum exact 25 de ani, a primului numar al ziarului “Desteptarea”. 25 de ani de aparitii neintrerupte indiferent de vicisitudinile vremurilor, 25 de ani in care cotidianul a stat in picioare, ceea ce demonstreaza ca destinul „Desteptarii” este sa supravietuiasca in orice conditii.

                              In fapt, festivitatea a fost o editie speciala a traditionalelor Gale “Desteptarea”, evenimentul anual in cadrul caruia sunt recunoscute si premiate meritele celor mai de seama reprezentanti ai comunitatii locale.

                              O editie in cadrul careia, pe 22 decembrie, pe scena Teatrului Municipal Bacovia, au fost premiate unele dintre brandurile locale de succes.

                              sceneta

                              Au asistat numeroase personalitati ale vietii publice locale, politicieni, oameni de afaceri, artisti, precum si multi ziaristi dintre cei care si-au pus condeiul in slujba cititorilor, sub sigla celui mai longeviv cotidian local.

                              POZA GRUP

                              Spectacolul a inclus o piesa de teatru prin intermediul careia au fost retraite momentele aparitiei primului ziar liber din Bacau, ori simtiri din clipele fierbinti ale lui decembrie 1989, când bacauanii entuziasmati de schimbari parca tocmai trecusera granita in Vestul atât de mult dorit.

                              POZA INCEPUT BUNA

                              Ziarul “Desteptarea” a implinit 25 de ani. Parca ar suna mai bine daca am spune “un sfert de secol”. Parca am vedea mai bine arcul imens intins peste timp de ziar, de ziaristi, de cititori, un arc peste ceea ce vom numi, de acum incolo, mereu, istorie. O istorie pe care ziarul “Desteptarea” a consemnat-o secventa cu secventa, zi de zi; o istorie din care s-a inchegat o poveste fascinanta: povestea noastra, a bacauanilor.

                              SALA

                              Cotidianul Desteptarea ramâne, in continuare, cel mai bun. Timpul a dovedit-o! Cititorii au confirmat-o! Paginile sale vor continua sa ilustreze viata comunitatii bacauane, iar site-ul www.desteptarea.ro ii va determina si pe tineri sa ramâna ancorati in realitatea cotidiana. Nu-i putem uita nici pe cei din diaspora, pe cei care, accesând site-ul nostru, se simt mai aproape de casa.

                              MAF_5940

                              Trofeele pe care le-am acordat in cadrul acestui eveniment sunt semnul transparentei pe care Cotidianul Desteptarea o practica fata de cititori. Globul releva o lume cu multiple valente iar efectul de lupa, dat de acesta, arata forta si veridicitatea informatiilor pe care le publicam. Premiatii au fost:

                              VILICA MUNTEANU

                              VILICA MUNTEANUPasiunea pentru istorie, pentru investigarea trecutului neamului, manifestata înca din adolescenta, s-a împletit, cum nu se poate mai bine, cu meseria de arhivist, astfel ca intreaga viata si-a dedicat-o slujirii „Mariei-Sale Documentul“. Printr-un management performant, gestionând de 25 de ani energiile unui colectiv de profesionisti, profesorul Vilica Munteanu a contribuit decisiv la afirmarea imaginii si autoritatii institutiei, prin promovarea unei politici de deschidere a Arhivelor bacauane pentru publicul larg. Concomitent, a desfasurat o intensa si bogata activitate de cercetare, publicând peste o suta de articole si studii, a sustinut peste 260 de comunicari stiintifice in tara si strainatate, fiind semnatarul a mai mult de 15 volume în calitate de autor sau coautor. Este initiatorul si coordonatorul Anuarului Arhivelor Nationale Bacau „Acta Bacoviensia“, aceasta fiind printre putinele publicatii de acest gen din tara. În toata activitatea, profesorul si mentorul Vilica Munteanu a evidentiat valori ale neamului românesc, traditiile acestuia, momentele de glorie, dar si de restriste, personalitati locale si nationale, modele din trecut, dar si din prezent.

                              „Sunt bucuros si emotionat ca echipa de profesionisti de la «Desteptarea» a apreciat activitatea institutiei pe care o conduc. Va doresc sa ramâneti la fel, inca multi ani.”

                              BARLETA

                              BARLETA BUNIn ultimii ani, am iesit tot mai des din magazine cu marfurile ambalate in pungi de hârtie. Am inteles motivatia civica referitoare la protejarea mediului, dar câti dintre noi ne-am gândit ca aceste pungi sunt produse chiar in Bacau, ca sunt fabricate de cel mai mare producator din sud-estul Europei, compania Barleta?
                              Grupul Barleta a implinit, cu numai o luna in urma, 20 de ani. Totul a început de la comertul cu hârtie tipografica si, apoi, de la o linie de fabricatie a plicurilor, în colaborare cu o firma franceza. Ideea de a înfiinta o firma mixta pe acest sector industrial a aparut ca o oportunitate, dar falimentul societatii franceze a dat planurile peste cap. Cei sapte actionari ai firmei din Bacau nu au renuntat însa, iar în 1996 au achizitionat prima masina pentru productia de pungi.
                              In prezent, Barleta livreaza majoritatea productiei de pungi industriei de panificatie. Productia, în care s-au investit, pe parcursul celor 20 de ani, nu mai putin de 5,5 milioane de euro, s-a diversificat, iar oferta satisface acum cereri din diferite domenii.

                              „Felicit ziarul «Desteptarea», cel care 25 de ani a fost mereu alaturi de firmele care au facut ceva pentru Bacau. Sa ne vedem si peste 25 de ani!”
                              Horatiu Damsa, director general Barleta

                              Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti

                              COTIRLETEste unitatea spitaliceasca etalon pentru Bacau, pentru judetul nostru si chiar pentru intreaga zona a Moldovei. Când spui Moinesti, nu ai cum sa nu te gândesti la Spitalul Municipal de Urgenta. Iar când spui Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti, nu poti sa nu spui si doctor Adrian Cotirlet, manager care s-a identificat cu institutia medicala pe care o conduce, omul care a adus Occidentul in orasul aurului negru. A fost si este omul potrivit la momentul potrivit. Perseverent si din perspectiva implementarii proiectelor indraznete, a oferit spitalului standardul medicinii de excelenta. Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti: o entitate devenita etalon in asistenta medicala spitaliceasca din tara. Aici a fost aplicata pentru prima data in judetul Bacau tehnica interventiilor chirurgicale prin laparoscopie, o performanta care a ridicat si nivelul spitalului la standarde europene. Doctorul si managerul Adrian Cotirlet a fost intotdeauna cu un pas inaintea celorlati colegi de breasla si s-a adaptat foarte repede la cerintele medicinei moderne.

                              „Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti a crescut odata cu «Desteptarea». Acest premiu este de fapt al celor 500 de salariati ai spitalului. La multi ani, «Desteptarea»!”
                              dr. Adrian Cotirlet, manager Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti

                              Metalbac & Farbe Bacau

                              metalbacPremiat pentru creativitate tehnica si activitatea de cercetare si inovare, este cel mai mare producator de produse pentru marcaje rutiere. Cu o productie de aproximativ 4.000 tone de produse pentru marcaj rutier, numai în acest an, societatea bacauana a devenit, începând cu anul 2009, primul producator din România care a reusit sa fabrice si sa agrementeze materiale termoplastice si vopsele speciale în acest domeniu.
                              A încercat sa ofere si sa implementeze idei si solutii moderne pentru a îmbunatati semnificativ siguranta în trafic. Astazi, societatea bacauana poate oferi pe lânga produsele clasice pe baza de apa sau de solvent si produse de ultima generatie pe acest segment. Foarte putina lume stie ca Metalbac & Farbe este singura companie din România care fabrica toate tipurile de produse pentru marcaje rutiere utilizate în lume în acest moment. Pentru toate acestea, la noi, în Bacau, dar si în întreaga tara, Metalbac& Farbe a devenit un brand de renume. Un brand al creativitatii si inovatiei.

                              „La multi ani, «Desteptarea»!”
                              Sorin Popa, director general Metalbac & Farbe Bacau


                              Asociatia culturala “Renasterea”

                              RENASTEREA

                              S-a nascut din idealurile libertatii de gândire. A deschis orizonturi noi pentru manifestarea spiritului nu doar in spatiul cultural local, ci si în cel national. Are in genele sale respectul pentru cultura, pentru valoare, pentru traditie si nou, pentru manifestarea altruismului si spiritului voluntariatului. A privit realitatea cu ochii inocentului care se mira frumos si optimist. Acolo unde altii vedeau desuetudine, a vazut traditie; unde nepasatorii percepeau incremenire, a sesizat mare dorinta de viata. Celor suferinzi de provincialism le-a soptit ca Soarele ii poate lumina pe toti deopotriva. In cei aproape douazeci de ani de existenta a devenit, ca O.N.G., sinonim cu viata culturala a urbei. A incurajat excelenta, a aplaudat si sprijinit dezinteresat copii, tineri si adolescenti din spatiul cultural bacauan, din România, pe scena, in atelierele de creatie artistica, in activitatea de cercetare, a redescoperit farmecul folclorului si al creatiei/interpretarii muzicale. Un brand cultural cu un nume pe masura: RENASTEREA. Asociatia culturala “Renasterea” Buhusi, cea a carei activitate a fost gestionata, in ultimii 18 ani, de prof. Petru Botezatu.

                              „Acum 20 de ani o mâna de oameni a creat asociatia «Renasterea». Proiectele noastre au fost cunoscute de oras, de judet, de lumea intreaga prin intermediul ziarului «Desteptarea».”
                              prof.Petru Botezatu, Asociatia culturala ,,Renasterea” Buhusi

                              PAMBAC

                              PAMBAC

                              Revolutie cu parfum de epoca. La 25 de ani de la evenimentele din 1989, Bacaul are parte de o noua si veritabila revolutie, de data aceasta legata de un brand deja consacrat, dar si de unul pe cale sa renasca. Cine nu a remarcat, in tot Bacaul, schimbarea la fata a magazinelor societatii Pambac? S-a intâmplat inca de anul trecut, când, rând pe rând, magazinele au inceput sa prinda parfum de epoca si se numesc Pambac Caffe sau chiar Bistro Caffe. Ele respira parfumul boemilor ani ’60, dar intr-un stil care tine pasul cu modernismul care ne caracterizeaza. O veritabila revolutie de marketing, care i-a obligat pe concurenti sa-si schimbe propriile strategii in domeniu. Pambac este ea insasi o companie româneasca de traditie, infiintata in 1968, dar care ofera zilnic gust si bucurie. Cum? Cu pasiune si responsabilitate, curaj si dinamism. Onestitatea si transparenta fata de consumatori, colaboratori si parteneri sunt alegerea oamenilor de la Pambac pentru toate comunitatile în care isi desfasoara activitatea.

                              „Felicitarii echipei «Desteptarea». Va multumesc ca ati fost mereu alaturi de bacauani. Acest premiu este pentru noi o recunoastere din partea comunitatii.”
                              Mirela Totu, director de marketing SC Pambac SA

                              ANSAMBLUL BUSUIOCUL

                              BUNA BUSUIOCUL

                              Recursul la cultura populara traditionala nu ezita astazi sa se opreasca si asupra folclorului coregrafic, fenomen artistic de o remarcabila complexitate si vigoare, unanim recunocut ca una dintre cele mai vechi forme de arta. Infiintat in 1973, a devenit in scurt timp unul dintre cele mai reprezentative ansambluri folclorice din România. De peste 40 de ani, aceasta prestigioasa formatie artistica se bucura de o frumoasa popularitate pentru înalta tinuta interpretativa, pentru originalitatea si diversitatea spectacolelor sale. Numele si renumele Ansamblului Busuiocul sunt inseparabil legate de munca si perseverenta celui care l-a infiintat, maestrul coregraf Petre Vlase, un dansator inzestrat cu har si talent, cunoscator al folclorului original.
                              Ansamblul Busuiocul a cutreierat lumea, a uimit Europa cu maestria si frumusetea dansurilor românesti, a traditiilor populare si a folclorului nealterat de invazia modernismului. Artistul coregraf Petre Vlase s-a identificat pâna la contopire cu mostenirea culturala de nepretuit lasata de bunii si strabunii nostri si o duce mai departe cu Ansamblul Busuiocul.

                              „Acest premiu este o mare cinste pentru mine, pentru «Busuiocul». Este foarte important sa ne pastram identitatea.”
                              Petre Vlase, director Ansamblul „Busuiocul”

                              SCM Bacau

                              RELU AURASEste cel mai longeviv club polisportiv din Bacau. Si cel mai galonat. Sport Club Municipal Bacau a fost infiintat in ziua de 4 septembrie 1949, sub denumirea de Dinamo Bacau, iar “certificatul de nastere” a fost autentificat de ziarul “Luptatorul”, nimeni altul decât “bunicul” “Desteptarii” de astazi. Deviza de atunci – “orice ostas, un sportiv” – s-a perpetuat, capatând, insa, in timp, un caracter metaforic. Astfel, in “bataliile sportive” duse de-a lungul a 65 de ani de existenta, SCM Bacau a reusit sa tina mereu steagul sus. Si sa se acopere de glorie. Glorie nationala, dar si internationala. Glorie europeana, glorie mondiala, glorie olimpica. Iar stafeta reusitei a fost trecuta cu succes de la o generatie la alta. Cu o istorie bogata in spate, Sport Club Municipal Bacau priveste catre un viitor in ton cu trecutul. Si are toate argumentele sa o faca, de vreme ce la conducere sa se afla, astazi, un om care cunoaste foarte bine cum se parcurge drumul spre glorie: maestrul Relu Auras.

                              „Pe noi, sportivii, «Desteptarea» ne-a sustinut mereu, fapt pentru care le multumesc. Dumitru Sechelariu ar fi fost mandru in acest moment aniversar al ziarului. Ziarul «Desteptarea» e numarul unu.”
                              Relu Auras, director SCM Bacau

                              Banca Româna pentru Credite si Investitii

                              Dorinel Umbrarescu este considerat, de specialistii in economie, numarul 11 national, in ceea ce priveste succesul in afaceri. Cu un evident spirit antreprenorial, a reusit sa dobândeasca un renume binemeritat, initiind afaceri in domeniul constructiilor de drumuri, dar s-a implicat si in Sanatate, prin edificarea primului spital privat din judet, precum si in domeniul auto sau in productia de energie.
                              Ambitiile omului de afaceri bacauan nu s-au oprit aici, continuând sa investeasca si in alte directii decât cele care l-au consacrat. Astfel, in vreme ce altii isi pun la pastrare lichiditatile, tocmai din teama de a nu fi diminuate de efectele crizei financiare, din acest an, antreprenorul bacauan a intrat cu succes si in breasla bancherilor, achizitionând 93 la suta din ATE Bank România, devenita, ulterior, Banca Româna pentru Credite si Investitii, firma care are capital suta la suta românesc. Noua institutie bancara s-a pliat perfect pe necesitatile actuale ale mediului de afaceri, adresându-se intregului spectru de clienti. Intr-un timp foarte scurt, banca s-a dovedit a fi deosebita fata de concurentii din piata, prin operativitate si servicii de suport menite sa ajute ca ideile sa devina afaceri. Banca Româna pentru Credite si Investitii: un brand cu apetit pentru performanta si respect pentru clienti si parteneri.

                              BRCI Alina Ungureanu

                              „Intr-o lume a schimbarilor valorice, «Desteptarea» este un model de performanta.”
                              Alina Ungureanu, director regional Banca Romana pentru Credite si Investitii

                              Ion Neculcea – Romchim Protect/Azia

                              Neculcea2Este sarmant si ambitios, deschis la provocările noului, asaltat de chemarile unor multiple proiecte si mereu curtat de idei inedite care au stârnit, în egala masura, invidia si admiratia. A pornit la drum cu o firma de paza si protectie, a continuat cu afaceri in constructii si domeniul substantelor profesionale destinate industriei aeronautice si a vopselelor speciale. In prezent, se afla in faza avansata de dezvoltare a unei afaceri de fabricare a produselor chimice speciale. De altfel, ideile promovate de firmele sale au depasit de multa vreme granitele tarii, ajungând pâna in Noua Zeelanda si Australia. Una dintre firmele omului de afaceri Ion Neculcea s-a remarcat, anul acesta, mai ales prin curajul de a investi intr-o inventie de rasunet, in domeniul agriculturii. Numeroase produse realizate de antreprenorul bacauan au primit, de-a lungul anilor, aprecieri ale mediului stiintific si de afaceri, fiind medaliate cu aur si argint la saloanele de inventica din lume. An de an, SC ROMCHIM PROTECT SA participa la târguri, expozitii, simpozioane si congrese cu tematica. Pata de culoare a ideilor sclipitoare ale lui Ion Neculcea este reprezentata de cel mai mare labirint permanent din lume, amenajat in localitatea Filipesti, din arbori Thuja, pe o suprafata de peste 16 hectare, care va fi deschis publicului in câtiva ani.

                              „Acest premiu, o mare onoare pentru mine, este cea mai mare surpriza pe 2014. Va multumesc.”
                              Ion Neculcea, director Romchim Protect/Azia Security

                              Romeo Marandici – FOTO

                              MARANDICIBunicii si parintii s-au nascut in Basarabia. Au venit in Bacau in perioada României Mari. Asa a aparut, in buricul târgului, Studioul Foto Serghie, in zona unde este ridicat astazi Hotelul Moldova. In timp, locatia si denumirea atelierului foto s-au schimbat. Traditia s-a pastrat in familie, dusa mai departe, intr-o perioada când liber-profesionismul trebuia desfiintat. Dar renumele a ramas si serviciile oferite sunt la fel de cunoscute si apreciate. Cutia din lemn si pânza neagra, care acoperea fotograful, au devenit istorie; exponat de muzeu, intr-o colectie unica, pe care nu trebuie s-o ratati ca vizitatori. Intoarcere in timp si lectie de evolutie a fotografiei. Aparatul de fotografiat si-a micsorat dimensiunile. Poate fi acum ascuns in rama ochelarilor. Te urmareste nevazut din cer sau de pe un stâlp, atunci când treci strada. Toata lumea face fotografii cu telefonul mobil, le poate trimite sau vizualiza instantaneu. Ce facem cu harul si darul celui inzestrat cu talent, ca sa-ti faca portretul? Un selfie este haios si pare suficient. Dar daca vrei sa te vezi, asa cum crezi ca te stii, nu inversat in oglinda, ai nevoie de experienta unui profesionist. Ochiul este calea de iesire a sufletului, spune artistul. Licarirea de verde vireaza in magenta, spune specialistul. Când toate culorile trec in alb-negru, virate in tonuri de gri, atunci Romeo Marandici stie de ce iti zâmbeste.

                              „Premiul «Desteptarea 25» valoreaza foarte mult pentru mine. Este cel mai important premiu pe care l-am primit vreodata. Este un premiu al bacauanilor pentru ca «Desteptarea» inseamna Bacau.”
                              Romeo Marandici

                              SIMBA INVEST

                              De peste 18 ani, produse ale unor marci celebre ajung in magazine cu flota unui important distribuitor bacauan: Simba Invest. Afacerile companiei au evoluat spectaculos in ultimii ani.
                              Simba Invest, controlata de Sorin Gavrila si Sorinel Lungu, a inceput cu trei sau patru agenti de vânzari si circa 200 – 300 de clienti. Acum, numarul de clienti a trecut de 20.000, iar numarul de angajati a ajuns la aproximativ 700. Marea provocare pentru Simba a fost sa construiasca un sistem de distributie intr-un moment in care comertul era bazat foarte mult pe centrele comerciale en-gross, unde comerciantii din retail mergeau pentru a-si achizitiona marfa. Compania din Bacau se afla în primii zece distribuitori de bunuri de larg consum din România. În prezent, are sase divizii food si doua nonfood, cu filiale în fiecare judet al tarii.

                              SIMBA INVEST

                              „Suntem onorati ca am primit acest trofeu din partea ziarului «Desteptarea» si a comunitatii bacauane. Sa aveti un an bun. La multi ani!”
                              Maria Antohi, director economic Simba Invest

                              Fundatia “Sfântul Ioan Bosco”

                              DON BOSCO

                              O organizatie activa, dar discreta, prezenta in Bacau inca din anul 2000. Este vorba despre Fundatia “Sf. Ioan Bosco”, printre primele din judet care au inceput sa desfasoare activitati educative de tip “scoala dupa scoala’’ si de dezvoltare a abilitatilor artistice, manuale si sportive. Din 2007, sute de copii aflati in dificultate au beneficiat de serviciile educationale si sociale oferite de Centrul de Zi „Dominic Savio”, situat in Cartierul Nord. Preotii salezieni care activeaza in acest centru sunt ajutati de un psiholog, un asistent social, patru educatori si 100 de voluntari. Foarte importanti pentru fundatie sunt si voluntarii, liceeni din toate colegiile bacauane, tineri seriosi si implicati, care ii ajuta pe cei mici sa-si faca lectiile, sa recite, sa picteze, sa invete engleza sau sa lucreze pe calculator. Aceiasi voluntari se implica si in organizarea Scolii de Vara, de care au beneficiat, de-a lungul timpului, mii de copii din Bacau si din localitatile invecinate.
                              Toate implinirile de aici trimit catre un nume: Parintele Iosif Ilies, sufletul acestui centru.

                              „Un astfel de premiu inseamna recunostinta pentru ceea ce facem.”
                              parintele Iosif Ilies, coordonatorul Centrului de zi „Dominic Savio” de la Fundatia „Sfantul Ioan Bosco”

                              Willy Impex

                              PAUNLa inceput au fost un ac si un mosor cu ata. Si un vis indraznet, parca prea indraznet ca sa se transforme in realitate. Vremurile erau destul de tulburi pentru cei care porneau de la zero, iar sansele de reusita pareau infime.. Pornita la drum in 1993, cu doi angajatI – “doar eu si sotia mea”, cum tine sa reaminteasca managerul Vasile Paun – si cu sanse mici de reusita, SC Willy Impex SRL Bacau ofera, astazi, 500 de locuri de munca si, totodata, imaginea unui brand de anvergura internationala. Specializata in confectionarea produselor textile de complexitate marita, SC Willy Impex SRL a avut si are ca parteneri de afaceri nume… cu renume in Europa si oriunde in lume. De la Curtea Regala a Spaniei, la Politia Marii Britanii, de la Dolce & Gabbana, la Moncler, de la Paul & Shark, la Cerruti si Max Mara. “Pentru a convinge parteneri externi de un asemenea calibru si, mai ales, pentru a ramâne intr-un contact constant cu ei, trebuie sa asiguri calitate, stabilitate si seriozitate”, dezvaluie secretul reusitei Vasile Paun, cel care, in urma cu mai bine de 22 de ani a renuntat la o cariera de politician, in favoarea unui vis. Un vis pe care si l-a croit cu munca, seriozitate si pricepere.

                              „Sunt mandru ca am ales calea justa in afaceri, asa cum o face si «Desteptarea», in aceste vremuri tulburi.”
                              Vasile Paun, presedinte Willy Impex Bacau

                              TEATRUL BACOVIA

                              gazdaruPe o harta a culturii românesti, Teatrul Municipal “Bacovia” din Bacau este astazi un reper important. Istoria institutiei începe în urma cu aproape doua secole. De atunci, pe scena bacauana au fost montate cele mai reprezentative creatii din dramaturgia româneasca si internationala, au jucat actori si au lucrat regizori care au scris istoria teatrului bacauan si national. La conducerea teatrului din Bacau s-au succedat de-a lungul anilor oameni care au militat pentru un teatru de calitate, actori sau manageri care si-au pus amprenta asupra stilului, repertoriului, a democratiei scenei. In ultimii 10 ani, echipa manageriala a fost condusa de un tânar actor, care a urcat pentru prima data pe scena din Bacau acum aproape 20 de ani. Impreuna cu intreaga trupa a impregnat un nou stil de a face teatru, caracterizat prin simt estetic, daruire, pasiune, profesionalism. A interpretat pe scena Teatrului Municipal “Bacovia” zeci de roluri, a regizat numeroase spectacole, cu pasiune si talent. Dinamic, fara prejudecati, ambitios, mereu in cautare de noi solutii, inca de la instalarea sa la conducerea teatrului, tânarul actor Adrian Gazdaru a dat o noua dimensiune artei actorului, prin organizarea Festivalului International GALA STAR, transformat in cei zece ani intr-un eveniment de exceptie. Ca o recunoastere a calitatilor de manager, Adrian Gazdaru a fost numit director artistic si la cea de-a X-a editii a Galei Star, o incununare a activitatii unui om dedicat meseriei, scenei si publicului bacauan, chiar daca a parasit teatrul bacauan pentru o alta treapta a devenirii sale artistice, director al Teatrului Excelsior Bucuresti.

                              „Este un premiu pe care as vrea sa il dedic intregii echipe a Teatrului Municipal «Bacovia». Fara ea nu as fi aici, nu as fi realizat tot ceea ce mi-am propus, ca actor, regizor si manager. Multumesc si echipei «Desteptarii» pentru tot ce a scris in paginile sale despre noi. La multi ani si sa ne vedem la cea de a 50-a aniversare.”
                              Adrian Gazdaru

                              POZA 10

                              „Cand spui «Desteptarea» spui Bacau, cand spui «Desteptarea» spui profesionalism si obiectivitate. Sunt convins ca fratele meu, Dumitru Sechelariu, ar fi mandru sa vada cum «Desteptarea» continua sa fie o voce obiectiva si autorizata a Bacaului.»
                              Sergiu Sechelariu

                              Alexandra Zaharia„«Desteptarea» a fost o perioada foarte frumoasa in viata mea. Am facut parte din echipa «Desteptarii» aproape 7 ani. Foarte multi oameni din «Desteptarea» mi-au acordat increderea lor la momentul respectiv si sper ca nu le-am inselat asteptarile. Imi amintesc cu placere de acea perioada care m-a format ca om. «Desteptarea» a fost, este si, cu siguranta, va fi cea care va da pulsul vietii bacauane. La multi ani, dragii mei colegi”

                              Alexandra Zaharia

                              auras chiscop“Eu am facut parte, cred, din una dintre cele mai frumoase echipe ale «Desteptarii», din 1995 pâna in 2004. Una din marile mele bucurii este ca dupa ce am plecat am lasat in urma o echipa care a invatat jurnalism de la generatia mea si a colegilor mei, iar câtiva dintre ei sunt si acum, dupa zece ani, oameni de baza ai ziarului”.

                              Aurelian Chiscop

                              laura huiban„«Desteptarea» este locul unde m-am nascut profesional. Datorez tot parcursul meu ulterior anilor petrecuti la «Desteptarea», un ziar si un colectiv care, cu toata sinceritatea, va avea mereu un loc important in inima mea.”

                              Laura Huiban

                              lili adochitei„In «Desteptarea» m-am simtit ca intr-o familie. Acum, la festivitatea Galelor «De 25 de ani Desteptarea» am avut impresia ca parca nici nu am plecat de aici. Ma bucur, o spun foarte sincer, ca am facut parte din aceasta minunata echipa. La «Desteptarea» am petrecut cei mai frumosi ani din viata mea. Au fost 9 ani in care am trait o perioada superba, plina de provocari si adrenalina, dar si de mari satisfactii profesionale. Va urez «La multi ani» si tineti-o tot asa.”

                              Lili Adochitei

                              Lucian“Am condus cotidianul «Desteptarea», cel mai important cotidian local, cu aparitie neintrerupta inca din noptile tulburi ale revolutiei din decembrie 1989, probabil unul din putinele cotidiene ramase, in plan national, cu aparitie neintrerupta atât de indelungata. Am condus acest ziar intr-o perioada pe care eu as cataloga-o tulbure, o perioada in care, fara a intra in detalii, sau fara a dramatiza inutil anii respectivi, 2009-2012, presa independenta, nefiliata politic, a dus o viata nu tocmai placuta in municipiul Bacau. Am avut de-a face cu o administratie locala a carei biografie nu o voi detalia aici, fiindca au facut-o alte organe ale statului român in alte dosare, despre care nu comentez aici. Ceea ce pot sa spun este ca depasind aceasta perioada am dovedit o proba a rezistentei, iar faptul ca, astazi, cotidianul sta in picioare este o mare realizare a colectivului cotidianului «Desteptarea», cred ca si a mea intr-o oarecare masura, si cred ca este destinul «Desteptarii» sa supravietuiasca oricarei forme de abuz sau oricarui regim”.

                              Lucian Bogdanel

                              nelu brosteanu“«Desteptarea» nu poate fi numita decât o stare. E o stare de Bacau, pentru ca acest ziar a fost al Bacaului, când Bacaului i-a fost bine, a fost bine si la «Desteptarea». Când Bacaului i-a fost rau, nici «Desteptarea» nu a dus-o foarte bine. Iar când oamenii au fost fericiti in Bacau, «Desteptarea» a inflorit. Ce doresc eu? 25 de ani de inflorire. Si pentru «Desteptarea», si pentru Bacau”.

                              Nelu Brosteanu

                              “tiberiu lovin«Desteptarea» a fost primul ziar la care am lucrat si am cunoscut acolo o echipa de profesionisti. Chiar daca la un moment dat am plecat, am revenit de inca doua ori in acelasi colectiv. Ma bucur ca am putut fi ziarist la primul ziar nascut in Bacau dupa Revolutie”.

                              Tiberiu Lovin

                              1...3.6003.6013.602...5.812Pagina 3.601 din 5.812

                              ULTIMELE ȘTIRI

                              		 ziare & stiri
                              © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.