Asociatia „Romanian Youth Movement for Democracy” (RYMD), in parteneriat cu „Un zâmbet”, a realizat o analiza privind activitatea alesilor bacauani pe perioada iunie 2012 – decembrie 2014, finantata din fonduri europene.

Indicatorii utilizati pentru Consiliul Judetean (CJ) si Consiliul Local (CL) au fost rapoartele anuale publicate pe site-ul Primariei Bacau si al CJ, proiectele, luarile de cuvânt, numarul de sedinte in care alesii au luat cuvântul si prezenta. Au fost excluse din numaratoare interventiile primarului, presedintelui CJ, viceprimarilor, vicepresedintilor CJ, presedintilor de sedinta si consilierilor desemnati sa prezinte rapoartele comisiilor.

„Am considerat aceasta masura una potrivita pentru pastrarea echilibrului si egalitatii intre consilieri, intrucât o mare parte dintre acestia nu indeplinesc niciuna dintre functiile enumerate”, arata Marian Damoc, manager de proiect.

Manolache si Stefan, cei mai vocali

In cele 64 de sedinte ale CL Bacau analizate de RYMD, nivelul mediu al prezentei consilierilor a fost de 86%. Cea mai buna prezenta au avut-o consilieri PNL, participând, in medie, la 95% din sedinte. Acestia sunt urmati de consilierii PP-DD (92%) si UNPR (90%). Ultimii sunt alesii PSD (83%) si PDL (73%). Doar patru consilieri au participat la toate sedintele pe durata mandatului lor: Radu Ababei, Ilie Birzu, Laurentiu Novac si Dragos Luchian. Vasile Dragusanu (PDL) si Vasile Tescaru (PNL) au avut o prezenta de 84%, Florin Lazar (PDL) – 77%, iar Irina Florea (PSD) – 69%.

In privinta proiectelor, alesii bacauanilor nu stau la fel de bine. Din cele 397 de proiecte propuse in perioada analizata, doar 42 (10,5%) au fost initiate de consilieri, restul apartinând primarului sau viceprimarilor. Doar 11 consilieri au semnat, ca initiatori, cel putin un proiect, cei mai activi fiind Ilie Birzu si Neculai Nechita (9 proiecte), urmati de George Bogatu (5), Elena Cosma (4) si Stefan Stanciu (3).

In privinta interventiilor, cei mai activi au fost consilieri UNPR (fosti membri PER), cu o medie de 92 de luari de cuvânt. Adica 1,4 luari de cuvânt/sedinta. Cei mai implicati au fost Cristi Manolache si Stefan Dragos, acestia insumând 35% din totalul celor 761 de interventii. Cei doi sunt urmati de Vasile Dragusanu (PDL) – 9%, Ilie Birzu – 7% si Raluca Nastase (PDL) – 5%. La polul opus se afla cei care nu au luat cuvântul niciodata: Isabela Adam, Viorel Cojocaru, Maria Enasel, Irina Florea, Corneliu Jitariu si Laurentiu Popa.

Consilierii PSD, prezenti, dar tacuti

Din 34 de consilieri judeteni, 13 nu au absentat niciodata de la sedinte, la polul opus aflându-se Gabriel Bostan (PC), cu o prezenta de doar 56%, Eugen Ganea (PDL) – 59% si Adrian Raspopa (PSD) – 78%. Pe partide, cea mai buna prezenta o are PSD, cu peste 95%, iar cea mai slaba PC si PDL, cu putin peste 80%.

Desi primii la prezenta, consilierii PSD au luat cuvântul doar de 10 ori, in medie. Reprezentatii PNL, cu o prezenta medie de aproape 95%, au intervenit, in medie, de 31 de ori. Merita remarcat ca trei consilieri – Ichim Mihai (PNL), Petrica Mihaila (PDL) si Vasile Cautis (PSD) – au vorbit in plen mai mult decât toti ceilalti la un loc, cele 342 de interventii pe care cei trei le-au inregistrat reprezentând 52% din totalul celor 646 de luari de cuvânt monitorizate. Exista si destui consilieri care nu au luat cuvântul niciodata: Gh. Belceanu, Gabriel Bostan, Carmen Dima, Codrut Enache, Gabriel Gritcu, Eugen Ganea, Vasile Isvoran, Sorin Sova si Vasile Manolache.

Asociatia RYMD a mai descoperit ceva, si anume ca „niciunul dintre consilieri nu apare ca initiator al vreunui proiect, toate cele 441 de proiecte de hotarâre aflate in dezbatere in perioada monitorizata fiind initiate de vicepresedinti sau presedinte.” Pentru noi, nu este o surpriza, caci am mai scris despre faptul ca nu avem un singur consilier judetean care sa fi initiat macar un proiect.

„Concluziile noastre sunt ca alesii ar trebui sa depuna mai mult efort in initierea proiectelor si sa fie mai activi in plen pentru ca am vazut o rata foarte, foarte scazuta, inclusiv de luare a cuvântului. Nu in ultimul rând, e foarte necesara imbunatatirea dialogului cu cetatenii.”
Marian Damoc, manager de proiect

Deszapezirea a inceput pe toate fronturile, in municipiul Bacau, din noaptea de luni spre marti, mai ales ca, pe timpul viscolului de la inceputul saptamânii, nu s-a putut face mare lucru. „Viscolul nu ne-a lasat sa ne facem treaba si tot ce am realizat noaptea a fost acoperit de zapada in orele urmatoare”, a explicat primarul interimar Vasile Tescaru.

Marti, lucrarile au inceput din zonele centrale, pe principalele artere de circulatie si, treptat, vor intra in toate cartierele.

„Avem program zi si noapte. Ziua sunt angrenati 80 de angajati la degajarea trotuarelor si opt freze, plus zece utilaje pentru carosabil. Am fi vrut sa ii avem la lucru inca de luni, dar multi dintre ei nu sunt din Bacau si au ramas inzapeziti din cauza viscolului in localitatile de unde provin. Noaptea lucram doar cu utilaje, circa 50 ca numar, si incercam sa ajungem cât mai repede, pe cât mai multe artere secundare.

Din zona centrala (Marasesti, Nicolae Balcescu, Piata) am incarcat deja zapada si am depozitat-o la Insula de Agrement”, a declarat Gabriel Gritcu, directorul Directiei de Servicii Publice din cadrul Primariei Bacau. Administratia locala detine 12 utilaje de deszapezire, iar altele circa 40 le-a inchiriat de la doua firme bacauane, Radtrans si Fair Play, cu care exista un contract in acest sens din anul 2012.

Cert ca de oricâte eforturi ar da dovada Primaria, orasul nu arata asa cum si-ar fi dorit unii bacauani.

La redactie, continua sa ajunga semnale din partea cititorilor care se simt frustrati ca frezele au „lustruit” centrul orasului, iar prin cartierele lor, in special pe trotuare, nu s-a ajuns cu niciun utilaj.

Pe strazi se circula bara la bara, mai ales pe traseele secundare, pe unde nu s-a reusit inlaturarea zapezii de pe carosabil. Trotuarele, la fel, erau pline de nameti, pietonii fiind nevoiti s-o ia direct pe mijlocul strazii, prin fata masinilor.

In plus, pe unele portiuni de trotuar pe unde pietonii si-au facut loc prin zapada cu pasii, tronau gramezile de strânse de pe strada de cei de angajatii Primariei. Si ca tabloul sa fie complet, unii posesori de masini si-au marcat cu bidoane goale locurile de parcare pe care si le-au deszapezit singuri.

Ovidiu Pauliuc
Florentin Radu

– a vrut sa se faca artist dar s-a indragostit de haina militara si de 30 de ani poarta bocanci in picioare – in clasa a VIII-a a cantat pe scena Cenaclului „Flacara” alaturi de Adrian Paunescu si era gata sa renunte la tot pentru muzica – tatal sau l-a readus la realitate cu o singura vorba „de duh” – nu regreta cariera militara pentru ca a avut posibilitatea sa cante si in armata chiar daca a stat la arest din cauza chitarei

Mr. Marcel Balan este comandantul Comenduirii Garnizoanei Bacau, institutie care are atributii de control deontologic, cum ar fi verificarea legalitatii prezentei militarilor in zonele de control, respectarea tinutei militare si a conduitei in public, iar in situatii de urgenta comandantul este principala legatura intre Ministerul Apararii si autoritatile locale.

O alta componenta a activitatilor curente este data de implicarea in manifestarile comemorative, aniversare si funerare. Dincolo de cotidian, mr. Marcel Balan are o mare pasiune: muzica. Cand militarul vorbeste despre chitara, muzicuta si muzica folk, fata i se lumineaza si intra intr-o zona de confort, de relaxare.

R: Proveniti dintr-o familie cu traditie in armata?

Marcel Balan: Da. Intamplarea face sa provin dintr-o familie de militari. Initial, nu am dorit sa imbratisez aceasta cariera pentru ca de mic copil mi-a placut muzica si aveam inclinatii in acest sens. Tata a fost militian, fratele meu – Ionel Balan – a fost loctiitorul comandantului Batalionului de Artilerie Antiaeriana Bacau, iar acum este rezervist. Cumnata mea – Maria Balan – lucreaza si ea in sistem ca asistent medical la Penitenciarul Bacau, fiica mea – Geanina Balan – este studenta la Academia de Tehnica Militara, iar sotia mea este la „puscarie”. (Rade) Dar nu va faceti probleme ca la 15.30 scapa si vine acasa. (Rade din nou). Mihaela Liliana Balan lucreaza in cadrul Penitenciarului Bacau, ca agent sef tehnica de calcul. Gluma aceasta cu „nevasta mea e la puscarie” tine de fiecare data, lumea ma compatimeste si ma apuca rasul, iar in final le spun adevarul.

R: Cand v-ati indragostit de muzica?

Marcel Balan: Muzica mi-a placut de mic copil, insa, de chitara m-am indragostit datorita fratelui meu. Tin minte ca eram mic, iar fratele meu canta la o chitara care avea o singura coarda. Am fost autodidact, iar mai tarziu am avut chitara mea. Ii spuneam „Scorbura”. In clasa a VIII-a mi-am facut curaj sa merg la un concert al Cenaclului „Flacara”, tinut pe Stadionul „23 August”. Tin minte ca era arhiplin stadionul si am auzit prin statie un anunt prin care erau invitati in spatele scenei toti cei care credeau ca stiu sa cante si au ureche muzicala. M-am dus, iar la auditii ne astepta Adrian Paunescu. Un tip impozant, cu ochi albastri si o voce care te facea sa tresari. Am cantat „Flori de nufar” si am avut surpriza sa ma aflu printre cei sapte baieti selectati din 38 de candidati. Pana sa ma dezmeticesc, Adrian Paunescu ne-a spus sa urcam pe scena. Nu cantasem niciodata in fata unui public numeros, iar odata ajuns pe scena eram inconjurat de o mare de oameni. si am inceput sa cant: „Sunt cam bolnav, chiar azi m-am operat/ De suflet, zau, eram putin umflat/ Aveam in el obiecte nepermise/ Iubire, ganduri, chiar si-un strop de vise…”. Am placut publicului, i-am placut si lui Paunescu si el mi-a propus sa-l insotesc prin tara, sa cant in concertele lui. Dealtfel asa i-a descoperit pe Ducu Bertzi sau Valeriu Sterian. Din acel moment, chitara a insemnat totul pentru mine. Ajuns acasa plin de entuziasm, i-am spus tatalui meu ca nu ma mai duc la liceu si m-a linistit cu muzica cand mi-a spus: „Tu-ti scara ma’tii, muzica iti trebuie tie! Pune mana si invata carte!” Atunci am stiut ca lucrurile sunt serioase, pentru ca tata nu obisnuia sa injure. Tata nu m-a lasat sa-l urmez pe marele Adrian Paunescu si m-a conditionat sa termin liceul.

R: Muzica v-a adus satisfactii?

Marcel Balan: Chitara mi-a atras prietenii intotdeauna. Evident, adunam mai multe fete decat baieti atunci cand ieseam sa cant la chitara in fata blocului. Am primit nenumarate pungi cu apa in cap sau galeti cu apa aruncate de vecini seara la ora 22.00, cand lumea vroia sa doarma, iar noi nu ne lasam dusi in casa. Ramas acasa, mi-am continuat studiile, am ajuns la Academia de Transmisiuni de la Sibiu, iar in 1988 am iesit ofiter si am fost repartizat in structura de aviatie. In Academie am infiintat Grupul Folk „Cetatea”, iar dupa absolvire am format Grupul Folk „Senin”. Componenta grupului a fost schimbata permanent cu personal din cadrul unitatii, cooptand noi colegi. In perioada de inceput am obtinut cu „Cetatea” chiar locul I pe judet la Festivalul National „Cantarea Romaniei”. A venit Revolutia si a murit si Festivalul, lucru care m-a intristat pentru ca era o modalitate de a descoperi valori si de a le promova.

R: Cui va ganditi sa predati stafeta?

Marcel Balan: Nu voi inceta prea curand sa cant, pentru ca muzica imi da viata. Este o pasiune de suflet si nu pot renunta la ea. Intr-adevar, la „Senin” il pregatesc pe plutonierul adjutant Bogdan Paduraru, care canta la flaut. Impreuna cu el si cu ceilalti colegi as vrea sa duc spectacolele noastre si pe alte scene. Se pune insa problema inchirierii salii, iar noi cantam gratis si nu avem buget pentru a sustine astfel de costuri. Cine vrea sa ne vada cantand este invitat sa participe la evenimentele tinute in principal la Cercul Militar. Ultima data am cantat de Ziua Armatei si am primit patru bis-uri la scena deschisa.

R: Care este cea mai hazlie intamplare legata de chitara?

Marcel Balan: In scoala militara am stat la arest. La ora 22.00 se dadea stingerea, iar cine nu putea sa doarma se putea duce la studiu dupa ora 22.30. Ei bine, eu nu ma duceam la studiu ci imi luam chitara si cantam in spalator. Intr-o seara, vine ofiterul de serviciu pe regiment si ma prinde in flagrant. Pentru ca am incalcat regulamentul nefiind la studiu in sala de lectura, m-a bagat la arest. Si uite asa am stat la arest de cateva ori si cantam la chitara pana dimineata, pentru ca aveam voie sa o iau cu mine.

Jandarmii montani de la posturile din Slanic-Moldova si Târgu Ocna, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judetean (IJJ) Bacau, si-au intensificat actiunile în statiuni si, în mod special, in zonele cu risc, pentru a putea interveni de urgenta in caz de nevoie.

Salvatorii vor fi prezenti si pe pârtia de schi din Slanic si apropierea acesteia. Pentru a evita accidentarile si alte situatii nedorite, jandarmii montani sfatuiesc turistii sa se informeze asupra conditiilor climaterice locale, sa consulte prognoza înainte de a pleca in drumetii, insa, este de preferat ca, in aceste zile cu viscol si multa zapada, sa se evite aceste deplasari.

„Sa aiba echipament adecvat zonei de munte pentru aceasta perioada a anului si sa nu porneasca în drumetii, dupa consumarea bauturilor alcoolice”, a mai adaugat lt. col. Sebastian Cretu, ofiter de relatii publice la IJJ Bacau. Jandarmii montani pot fi solicitati prin contact direct sau prin apelarea numarului unic de urgenta 112.

In Bacau, va functiona, in regim non-stop, doar farmacia Centrofarm din vecinatatea blocului Select. In rest, in ziua de 31 decembrie, unitatile apartinând acestui lant de farmacii vor functiona de la 8.00 la 22.00, pe 1 ianuarie 2015 vor fi inchise, urmând a-si relua activitatea in regim normal de pe 2 ianuarie.

Unitatile farmaceutice din reteaua Sf. Spiridon vor fi deschise, in ultima zi a anului, de la 8.00 la 14.00, pe 1 ianuarie 2015 vor fi inchise, iar de la 2 ianuarie vor reincepe activitatea dupa programul obisnuit.

In 31 decembrie, farmacile Salofarm de la Clinica Palade si de la Orizont vor avea program de la 8.00 la 22.00, iar pe 1 ianuarie isi vor inchide portile, urmând a fi redeschise, impreuna cu toate unitatile apartinând acestui lant, de pe 2 ianuarie, insa cu program diferit, de regula, intre 8.00 si 16.00.