Vasile Luca, primar: Comuna Balcani are nevoie de investiții și locuri de muncă
– Sunteţi într-o situaţie inedită, din viceprimar aţi ajuns primar interimar, în 2015, ca urmare a retragerii fostului pimar, iar în 2016, după o luptă strânsă, cu alţi şapte competitori, aţi luat oficial funcţia de primar.
– N-a fost deloc uşor. Am fost viceprimar din 2000, într-o echipă foarte bună cu domnul Vasile Raţă, însă dumnealui a avut o problemă şi aşa am ajuns primar, în 2015, iar dumnealui, în urma unui concurs, este administrator public şi continuăm să lucrăm împreună, este un om de mare calitate, are experienţă, cunoaşte administraţie. Comuna Balcani este a şasea ca mărime din judeţul Bacău, cu o populaţie de peste 7000 de locuitori şi, normal, solicită administraţia la maxim pentru a rezolva problemele oamenilor, ale comunei. Am candidat şi am câştigat, în 2016, funcţia de primar, cu 48 la sută, mult departe de următorul clasat. Am avut, chiar în campanie, mari probleme cu inundaţiile, aproape 60 la sută din comună a suferit de pe urma deversării apelor, ruperii unor diguri, a unor maluri şi poduri. Fiind viceprimar, apoi primar, toate partidele, toţi contracandidaţii s-au folosit de acea situaţie şi au încercat să mă denigreze, să mă scoată răspunzător. Nimeni nu dorea să înţeleagă că au fost şi situaţii obiective, care nu mai depindeau de administraţia locală. Ca la alegeri! PSD, partidul din care fac parte şi m-a sprijinit, a obţinut dor şase consilieri din 15, însă am, la proiectele importante, sprijinul PMP şi PRM, oameni cu experienţă, mai vechi, care înţeleg ce înseamnă opoziţia constructivă, faţă de cei noi, care spun doar NU, chiar dacă discutăm probleme ce vizează interesul general. Am să vă dau un exemplu: avem mai multe utilaje la primărie, tractor, maşină, buldoexcavator. Tractorul ne-a lăsat şi am propus să achiziţionăm altul, 12 consilieri au fost de acord, trei au votat împotrivă, ba unul afirma că eu o să mă plimb cu tractorul prin comună. Vreau să cumpăr o maşină de pompieri, este extrem de necesară pentru comună, trei iar au fost împotrivă. Fără argumente. Eu cred că votul ar trebui argumentat, nu sunt de acord din următoarele motive… Aşa ar fi corect, mai ales că legea ne obligă să avem o asemenea maşină, însă aşa înţeleg unii să facă politică.
– Sunteţi localnic, cunoaşteţi problemele localităţii, ale oamenilor. Ce le-aţi promis în campanie?
– Sunt născut în satul Frumoasa, crescut acolo, am urmat liceul şi m-am întors în comună, ca agent agricol la primărie, pe cartea de muncă sunt cel mai vechi în Primăria Balcani. Am lucrat în comerţ, familia mea era cunoscută pe toată Valea Tazlăului, iar după Revoluţie mi-am făcut o societate, apoi m-am ocupat de prelucrarea lemnului, eram singurul autorizat în comună, am moştenit un gater de la bunicul, am avut 40 de muncitori, însă din 2000, fostul primar mi-a spus că este nevoie de mine la primărie. A fost o decizie care mi-a schimbat viaţa, de la privat la stat nu mi-a fost uşor. Am lăsat afacerea, nu se putea şi una şi alta, cine spune că le face bine pe amândouă nu este sincer. Deci, jumătate din viaţă la privat, jumătate la stat, la Primărie. Nu le-am promis multe, am discutat în fiecare sat cu oamnenii şi am stabilit împreună un mod de lucru. În Balcani nu a fost colectiv, zona nu se preta, nu sunt terenuri arabile pentru culturi, oamenii s-au ocupat cu creşterea animalelor, lucrau la pădure, în petrol, la mine. De aici şi foarte multe probleme cu proprietăţile, oamenii nu au acte pe teren, urmaşii nu au dezbătut moştenirea, costă foarte mult, nu au bani, sunt moştenitori care vin după 30-40 de ani şi revendică anumite terenuri, case, nici nu ştiu pe unde sunt. Este o situaţie destul de dificilă, doar 30 la sută din proprietari au acte, restul au declaraţii pe proprie răspundere. La noi nu a fost şi nici nu este o cultură a documentului, a actului oficial. Ne-am apucat să facem cadastrul, am pornit din satul Frumoasa, însă merge foarte greu.
– Asta ar fi o problemă, care ar fi a doua, în ordinea priorităţilor?
– Lipsa locurilor de muncă pentru tineri. Efectiv nu există posibilităţi, doar muncă sezonieră, temporară, însă nu este o soluţie, o familie are nevoie de bani în fiecare zi, în fiecare lună, au copii, taxe de plătit, animale de înteţinut. Satele sunt îmbătrânite, tinerii au plecat în alte ţări, s-au înstrăinat, au părăsit tot şi lucrează în Italia, Spania, Germania, Grecia, puţini se mai întorc, care o duc mai bine vin vara, pornesc o casă, unii o termină, alţii nu mai reuşesc. Vă daţi seama unde am ajuns, 30 la sută din populaţie a plecat din comună. Este o dramă, pentru ei, pentru copii, părinţi, în ultimă instanţă pentru comunitate, pentru ţară.
– Este zonă de munte, creşterea animalelor nu este o soluţie, nu este rentabilă?
– Nu, pe primul loc, la noi, a fost olăritul, se câştiga bine, mergeau cu produselor în alte zone şi se întorceau cu porumb, grâu, făină etc., dar civilizaţia a distrus şi această îndeletnicire, nu se mai caută aceste produse, au mai rămas doar două familii care duc acest meşteşug mai departe. La Schitu Frumoasa foarte mulţi cetăţeni făceau draniţă, din lemn de brad, era foarte căutată, se acopereau casele cu ea. Acum, lemn nu mai este, iar gospodarii folosesc alte materiale, moderne, mai ieftine, mai rezistente. Cât despre creşterea animalelor, este o poveste frumoasă, doar că realitatea este mult mai complicată. Dorinţă este, intenţii au fost, au venit tineri din străinătate, au investit, însă nu au teren pentru furaje, noi avem 800 de ha de păşune, dar pentru iarnă este foarte greu, în aceste condiţii au abandonat, au vândut animalele. În 2000 erau în comună 1600 de bovine, acum nu mai sunt 300. Laptele nu-l mai ia nimeni, dacă duci animalele la abator, îţi dau banii după o jumătate de an. Nimic nu mai merge, ţăranul a rămas singur în bătaia vremurilor, dependent de Stat.
– Domnule primar, agricultură nu, lemn nu, zootehnie nu, agroturism? Este zonă de munte, de tranzit.
– Nici atât. A încercat un cetăţean, a renunţat rapid, nu sunt clienţi, nu sunt bani.
– De undeva vin banii.
– Sigur. Din ajutoarele sociale, alocaţii, alocaţii complementare, pensii, salariile bugetarilor şi, din când în când, de la cei plecaţi în străinătate. Avem peste 400 de dosare la Legea 416.
– Să revenim la obiectivele stabilite pentru următorii patru ani, la programul dumneavoastră, al echipei pe care o conduceţi.
– De la început m-am limitat la ce am crezut eu că putem face şi la nevoile oamenilor. Anul acesta vrem să finalizăm piaţa din Frumoasa, mai avem instalaţia electrică şi aducţiunea de apă. Comandamentul general este axat pe drumurile locale, am asfaltat 15 kilometri în 2015-2016, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, însă noi avem 40 km de drumuri locale. Vom încerca prin GAL Ulmus Montana (Bereşti Tazlău) să depunem un proiect, deoarece bugetul local nu poate susţine aceste lucrări. Până anul trecut am făcut parte din GAL Roznoveanu, din Neamţ, am reuşit să cumpărăm un buldoexcavator şi să asfaltăm un km de drum. Am achiziţionat costume naţionale, vrem să formăm o echipă de dansuri populare, pe lângă cea de obiceiuri tradiţionale (vestiţii badanari), premiată în judeţ şi la alte competiţii naţionale. Avem în proiect două baze sportive, una la Frumoasa şi alta în Balcani, în comună sunt peste 800 de elevi, mulţi dintre ei vor să facă sport. Dar cea mai mare problemă a comunei este îndiguirea malurilor râurilor, deoarece la ploi mai mari se revarsă peste gospodării, cum este la Schitu Frumoasa, pe o lungime de 8 km. Dacă nu vom prinde un proiect, vom solicita sprijin de la judeţ, dar trebuie neapărat făcut. Să vă mai spun că avem poduri de pe timpul lui Ştefan cel Mare! Multe lucrări le-am realizat în anii trecuţi, şcolile sunt modernizate, au grupuri sociale în interior, doar la Balcani mai avem grupul social pentru profesori, încălzire centrală, termopane. Am modernizat şi sunt funcţionale cele patru cămine culturale. Nu am neglijat nici bisericile, au case praznicale, mai puţin cea de la Ludaşi, care este în curs de finalizare. Sunt obiective pe care le-am stabilit şi le-am făcut împreună cu cetăţenii, cu aprobarea Consiliului Local, trăim împreună şi vrem, atât cât este posibil, să ne facem viaţa mai bună, mai uşoară. Să nu uit, domnule reporter, pe lângă şcoli, avem grijă şi de copii, le stimulăm şi apreciem efortul prin premii la sfârşit de an, la sărbători, după posibilităţile comunei. Am instituit un premiu important pentru elevii cu medii de 10 pe linie, din păcate, anul trecut a fost doar unul. Sperăm că vor urma şi alţii în anii următori, noi avem banii, ei trebuie să înveţe foarte bine. Dacă tot vorbim de respect pentru muncă, pentru efort, ne-am gândit şi la cei în vârstă, sărbătorindu-i şi premiindu-i la 50 de ani de la căsătorie, cu o diplomă şi 200 de lei, într-un cadru festiv.
– Nu v-am auzit, de aceea vă întreb: satele au curent electric, vor avea şi asfalt, cât şi alte facilităţi ale civilizaţiei contemporane, dar apă, canalizare, gaz metan?
– Nu-i greu să sperăm. Apă şi canalizare doar peste câţiva ani. Suntem prinşi în Masterplanul judeţului, am înţeles că prin 2018 ar putea începe lucrările. La şcoli şi prin unele zone sunt fântâni, cu hidrofor. Am modernizat 80 de fântâni de pe domeniul public, tuburi noi, acoperişuri, îngrădiri, am făcut analize şi sunt în regulă, apa este potabilă. Mai sunt gospodării cu fântâni în curte, astfel că toţi cetăţenii au apă aproape de casă.
– Vorbiţi mereu de bani, bani, mulţi dintre aceştia sunt la Uniunea Europeană. Nu vă bate gândul să-i luaţi?
– Am finanţat prin Programul SAPARD asfaltarea a 8,8 km de drum spre satul Schitu Frumoasa şi 7 km prin PNDL, program guvernamental. Lucrăm la alte proiecte.
– Care ar fi, în opinia dumneavoastră, calităţile unui primar, ce ar trebui să-l caracterizeze?
– În primul rând, bunul simţ, moştenit şi acumulat prin educaţie. Să aibă datele necesare pentru a şti să vorbească cu oamenii. Nu trebuie să ai trei facultăţi pentru a susţine un dialog cu un cetăţean, indiferent de pregătirea lui, de nivelul social, profesional. Meseria asta, că poate fi vorba de o meserie, chiar dacă nu sunt şcoli de pregătire pentru primari, este foarte dificilă, grea, complexă. Zilnic îţi trec pragul oameni cu o multitudine de probleme, ei nu vin la tine că eşti frumos, vin cu necazuri, probleme la care nici nu te-ai gândit vreodată, de la un certificat de deces şi până la a media o ceartă în familie. Ei aşteaptă de la tine o rezolvare legală, morală sau pur şi simplu să-i asculţi, cu toate că nu poţi, nimeni nu poate, să-i mulţumeşti pe toţi, dar trebuie să fii convins că nu ai făcut mai mult rău decât binele aşteptat. În al doilea rând, cel din fruntea unei comunităţi trebuie să fie gospodar. Mă trag dintr-o familie de gospodari, de la părinţii mei am învăţat ce înseamnă munca, ordinea, respectul faţă de valorile satului, ale istoriei noastre. Gospodar mai înseamnă să ai curtea şi casa curată, să nu fii risipitor, să ştii şi să apreciezi valoarea banului muncit, să respecţi şi munca altora. Acum, din păcate, a cam dispărut respectul, bunul simţ. Rar te mai salută cineva pe stradă. Înainte, tata – îl vedeam – saluta primarul, învăţătorul, preotul, miliţianul, preceptorul, îşi scotea pălăria în faţa lor, cum, la fel, îşi saluta prietenii, cunoscuţii. Acum trec unii pe lângă alţii, de parcă sunt străini, iar limbajul a devenit agresiv, lipsit de educaţie, uneori în dispreţul legii, mai ales la unii tineri.
– Vorbeaţi şi reveniţi mereu la bunul simţ, la respectul faţă de bătrâni, de cei aflaţi în nevoi. Cum îi ajută Primăria, Consiliul Local?
– Avem mulţi bătrâni singuri, bolnavi, familii în dificultate. Acum, iarna, ne ducem, noi, din Primărie, asistentul social, avem cetăţeni care beneficiază de Legea 416, acasă la ei, le dăm zăpada din curte, le ducem apă, lemne, la unii le facem cumpărături. Au fost cazuri când i-am găsit fără lemne, i-am ajutat cum am putut. Fiindcă veni vorba de lemne. Ştiţi cât costă o căruţă de lemne? Şi ai nevoie de 3-4 căruţe pe iarnă. A ajuns la 400 de lei. O pensie de agricultor este 450 de lei. Procedura de achiziţie a lemnelor s-a complicat, lemnul trece prin mai multe mâini şi preţul devine prohibit pentru mulţi săteni, însă nimeni nu se gândeşte la acest lucru.
– Sunteţi născut şi crescut la sat, aveţi suficientă experienţă, aţi lucrat şi la stat şi la privat. Ce credeţi că ar trebui făcut, cine ar trebui să intervină, pentru ca satul românesc să renască. Sunt 27 de ani de când ne afundăm, satul s-a distrus din temelii, au dispărut valorile tradiţionale, morale. Însă cel mai grav este pauperizarea, sărăcia, degradarea umană.
– Sunt multe de spus, însă, în primul şi în primul rând trebuie locuri de muncă, activitate productivă. Nu este posibil încă la sat, dar în oraşele din jur, în unele centre mai mari, s-ar putea. Cu peste 25 de ani în urmă, concetăţenii mei lucrau la Moineşti, în Petrol, plecau, dimineaţa, câte 6-7 autobuze cu muncitori, alţii mergeau la Buhuşi, la Stofe. Mai erau şi prin comună câte o brutărie, mici ateliere, oamenii creşteau animale, păsări. Tot se promite la alegeri, însă nu se face nimic. Dar grav este că orice încercare privată este omorâtă din faşă. Cum a ridicat unul capul, cum vin 20 de controale peste el şi în jumătate de an îl termină. Au dispărut şi meseriaşii. Poate formele asociative, fondurile europene, poate şi Guvernul ar putea iniţia şi finanţa unele proiecte economice, în parteneriat cu mediul privat, nu ştiu, creditarea mai avantajoasă, cred că şi creşterea încrederii în statul român, în instituţiile lui, ar putea conduce la reabilitarea economică şi socială a satelor. Numai din bugetele locale nu se poate. Am fost sprijiniţi în toţi aceşti ani foarte mult de Consiliul Judeţean, cu fonduri, dar şi cu idei. Ştiţi, domnule reporter, satul musteşte de speranţe. Toţi aşteaptă să se întâmple ceva, nu să vină din cer, ci din idei, din muncă, din dragoste faţă de ţăran, faţă de sat, unde trăieşte jumătate din populaţia României. Nu-i un argument?
Balcani
La Balcani au fost ridicate două monumente dedicate eroilor neamului în satele Balcani şi Schitu-Frumoasa. De interes sunt şi două biserici ortodoxe din lemn datând din anul 1700, situate în satele Ludaşi şi Balcani. Comuna Balcani este situată în Depresiunea Tazlău, pe cursul superior al râului Tazlău, fiind alcătuită în forma ei actuală în anul 1956 prin unificarea fostelor comune Frumoasa şi Schitu-Frumoasa, cât şi prin includerea satului Ludaşi ce aparţinuse comunei Băseşti. În limitele sale actuale, comuna Balcani cuprinde 11.302 ha, suprafaţă ce o plasează în rândul comunelor mari ale judeţului. Comuna Balcani are în componenţă patru sate: Balcani, satul de reşedinţă, Frumoasa, Ludaşi şi Schitu Frumoasa. Se învecinează la nord cu judeţul Neamţ, la vest cu comuna Zemeş, la sud cu comuna Solonţ şi comuna Pârjol, iar la est cu comuna Blăgeşti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balcani se ridică la 7.173 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.051 de locuitori.
Din cauza apei, vin vremuri grele pentru oneșteni
Prezentarea, de către primarul Nicolae Gnatiuc, a situației Serviciului public de apă și canalizare din municipiul Onești la o lună de la preluarea acestuia de către SC Direcția Domeniului Public și Privat (SC DPP), a arătat că vin vremuri grele pentru locuitorii municipiului de pe Trotuș în privința apei potabile.
”Atât Consiliul Local cât și Primăria municipiului Onești ne-am asumat preluarea acestui serviciu de la SC Apă Canal și acum s-a constatat că pierderile tehnologice au fost de 71 la sută, fapt ce face ca pierderile financiare să fie de 577 000 lei!” – a declarat primarul Nicolae Gnatiuc, care a mai menționat:”Sunt pierderi și furturi foarte mari! In cartierul Slobozia, la o rețea nouă, construită de câțiva ani, pierderile sunt aproape de 50 la sută! Pentru a stopa furturile, echipe formate din angajații DPP împreună cu Poliția vor verifica branșamentele în cartierele municipiului.
În plus, am preluat toți angajații SC Apă Canal cu înțelegerea că această firmă nu va înainta în instanță nici un proces, dar se pare că nu este așa! Recent, la Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) acestei firme a fost contestat tot procesul nostru de preluare a sistemului de apă și canalizare, urmând ca această problemă să ajungă în instanță!” De la AGA Apă Canal edilul – șef al Oneștiului a menționat și faptul că “pentru municipiul nostru s-a hotărât emiterea unei facturi în valoare de 230 000 lei pentru apa meteorică, din ultimii ani!”
Primarul Oneștiului, Nicolae Gnatiuc a mai evidențiat o problemă:”Fondul de salarii al celor aproape 160 de angajați de la SC Apă Canal se ridică la 4,1 miliarde de lei vechi, mai mult de jumătate din acești angajați fiind retribuiți cu salarii minime. Aceasta în timp ce la DPP, fondul de salarii al celor 350 angajați ajunge la 600 000 lei! Se impune ca și foștii salariați de la Apă Canal să fie pe același aliniament, ca la DPP!”
Dar problemele legate de Serviciul public de apă și canalizare al municipiului Onești nu se opresc aici. Primarul municipiului, Nicolae Gnatiuc a făcut cunoscut și faptul că autoritățile locale sunt întrebate de Consiliul Concurenței “de ce a delegat în administrarea DPP acest serviciu public și nu a fost organizată licitație publică? Astfel, ni se cere să rezolvăm legal această situație, să organizăm licitație publică, fapt pentru care am și demarat procedurile, care pot dura până la un an!”
Oneștiul are probleme și cu înscrierea în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADIB). Deși primarul municipiului, Nicolae Gnatiuc a menționat că “din 89 membri ai ADIB un număr de 61 sunt de acord cu intrarea Oneștiului în această asociație (lucru ce ar face ca oneștenii să plătească apa la prețul pe care îl practică acum Compania Regională de Apă Bacău , sunt unități administrative teritoriale din județ (la Moinești), care a respins posibilitatea ca municipiul de pe Trotuș să fie membru al ADIB. Consilierul local Constantin Lazăr (PNL) a menționat: ”Trebuie ca să facem ceva! Nu este o soluție numai ca să oprim pierderile și să ne amintim de Ovidiu Budeanu. Să accesăm fonduri prin proiecte și să colaborăm cu salariații de la SC Apă Canal și de la DPP pentru limitarea pierderilor”. Menționăm că pentru analizarea tuturor problemelor cu care se confruntă municipiul Onești în privința apei în cursul săptămânii viitoare va avea loc o întâlnire a tuturor factorilor de decizie la sediul primăriei din localitate.
Zerourile mioritice
Vremea în care, inspirați de Hrușciov, politicienii erau credibili atunci când spuneau că vor construi un pod, deși nu exista niciun amărât fir de apă prin zonă, stă să cam apună. Zilele acestea și-a dat obștescul sfârșit o iluzie a politicienilor: ,,votul în alb”. De ani de zile, electoratul a acceptat gândul că aleșii ,,știu ce să facă”, motiv pentru care trebuie lăsați să-și arunce, nestingheriți, în operă, moftul de guvernare.
Trăsnăile Iliescu-Băsescu-Boc, ale tehnocratului acoperit Cioloș, de pildă, n-au fost sancționate civic decât cu o oarecare tandrețe a indiferenței. Iată că, trezită, conștiința străzii (civică, îi spun teoreticienii care mângâie conceptele) îi spune Guvernului, Parlamentului și Președinției, dar și partidului-zdrobitor-de-câștigător, că vremea giumbușlucurilor de gașcă a cam trecut. Dincolo de manipulările străvezii, uneori, ale străzii, nici cei mai înfocați partizani ai managementului național actual nu pot nega bâlbele de esență (eufemism, desigur) care otrăvesc ființa cetățeanului onest, principiul separării puterilor în stat, democrația.
Peșterista democrație a sforarilor de interese personale meschin-ilegale a primit un upercut de poveste. Este fals faptul că s-a ieșit în stradă pentru a apăra, punctual, DNA, Justiția, Președinția, așa cum sugerează unii. Strada și-a ridicat glasul pentru apărarea Legii, Moralei, Democrației. Fărădelegea, din păcate, a devenit nu doar transpartinică; ea bântuie bezmetic și transinstituțional. Iohannis, Dragnea, Grindeanu, Tăriceanu, PSD, PNL etc, entități sarcastico-șuetiste, cu mari șubrezenii caracteriale, sunt deopotrivă ținte ale protestului. Clasa politică trebuie să demonstreze cotidian că are snagă morală și profesionistă, nu doar la urne.
Abu Abdullah Muhammad bin Musa al-Khwarizmi, savantul arab care a descoperit cifra zero, a fost întrebat ce valoare (cuantificată) are omul. Răspunsul lui ar putea reprezenta un motiv de serioasă reflecție pentru politicienii noștri: ,,Dacă omul are bun simț și caracter=1; dacă mai este și frumos = 10; dacă mai are și bani=100; dacă se mai trage și dintr-un neam nobil:1000; dar dacă dispare simbolul bunului simț și al caracterului, adică 1, rămân doar zerourile”.
Agăș: Băiețel ucis de o anemie severă. Poliția caută vinovații
Un băiețel de cinci ani, din Agăș, a murit în Secția de Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență (SJU) Bacău din cauza anemiei severe de care suferea. Andrei fusese internat la Spitalul Comănești însă, după investigații, medicii l-au trimis, cu ambulanța, la Spitalul pentru Copii „Sf. Maria” din Iași, starea lui fiind foarte gravă.
Pe drum, copilul a început să se simtă tot mai rău, iar asistenta medicală a decis să se oprească la Spitalul Județean de Urgență Bacău.
Din nefericire, cu toate eforturile făcute, medicii nu au reușit să-l salveze. Cum a ajuns acest copil într-o stare atât de gravă? Ce se întâmpla în familia sa? Nu am reușit să aflăm nimic de la Primăria Agăș, insituția care răspunde de prevenirea abuzării sau neglijării copiilor din comună, de monitorizarea și consilierea familiilor în care există astfel de riscuri.
Primarul ne-a spus că s-a internat în spital și nu declară nimic, viceprimarul e în concediu de odihnă, iar asistentul social era plecat la o instruire.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) arată că acest caz nu era în atenția instituției.
„Autoritățile locale nu au semnalat necesitatea intervenției instituției noastre în cazul copiilor din această familie, situația fiind gestionată doar la nivelul primăriei prin Biroul de Autoritate Tutelară pentru protecția copilului Agăș”, declară Marian Vătămănescu, purtător de cuvânt al DGASPC Bacău.
El arată că mama copilului primește indemnizație pentru un alt copil în vârstă de 10 ani, încadrat în grad de handicap.
În 2016, femeia s-a prezentat cu acesta la Comisia Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Handicap. Din ancheta socială înaintată acestui serviciu rezultă că ”familia deține locuință proprietate personală cu dotări satisfăcătoare și venituri din alocații și comercializarca produselor obținute de la animalele din gospodărie”.
Specialiștii DGASPC Bacău s-au dus la Agăș pentru a evalua situația la fața locului, împreună cu autoritățile locale, urmând să stabilească ce măsuri vor fi luate în privința celorlați doi minori din familie.
„În acest caz, a fost demarată și o anchetă a poliției și s-a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă”, mai precizează Marian Vătămănescu.
Impozit doar pentru pensionarii de vază
La sfârşitul acestei săptămâni, o parte dintre pensionari vor primi deja pensiile mărite, ca urmare a eliminării contribuţiei la sănătate şi a impozitării doar a sumei care depăşeşte 2.000 lei.
Mai exact, vor beneficia de aceste măsuri toţi pensionarii care până acum suportau contribuţia la sănătate, precum şi cei care achitau impozitul de 16 la sută pentru diferenţa dintre pensie şi suma de 1.100 lei.
Primele din categoriile menţionate care se vor bucura de aceste măsuri vor fi persoanele cărora pensia li se virează în cont bancar. Ceilalţi pensionari vor vedea mai mulţi bani în mână din 14 februarie încolo, când pensia le va fi adusă acasă de către poştaş.
„Neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 lei şi eliminarea plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru toţi pensionarii sunt prevăzute de Legea 2/2017, care se aplică de la 1 februarie, ne-a spus Alina Iftode, directorul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Bacău.
Din judeţul nostru, de această lege va beneficia un număr impresionant de pensionari. Ne bucurăm că este aşa, dar, în acelaşi timp, ne dorim şi ca numărul celor cu pensii de peste 2.000 lei să fie din ce în ce mai mare.”
Până în această lună, contribuţia la sănătate, de 5,5 la sută, era reţinută pensionarilor care aveau pensii mai mari de 918 lei (valoarea punctului). Mai exact ei plăteau această contribuţie pentru diferenţa dintre pensie şi suma de 918 lei.
Impozitul de 16 la sută era perceput (după scăderea din pensie a contribuţiei) din ceea ce depăşea 1.100 lei.
Acum nimeni nu va mai plăti asigurarea de sănătate, aceasta fiind suportată pentru toţi pensionarii din bugetul de stat, iar impozitul va fi suportat de către cei care au pensii de la 2.000 lei în sus, evident pentru ceea ce trece de această sumă.
Dintre cei 153.689 pensionari din judeţul Bacău, în momentul de faţă, numai 5.652 au pensii care depăşesc suma de 2.000 lei. Cât priveşte numărul celor cu pensie cuprinsă între 1.100 şi 2001 lei, aceştia se cifrează la 44.539 persoane.
În ianuarie 2017, aveau o pensie de până în 918 lei 82.225 persoane. Cele care aveau pensie de sub 1.100 lei numărau 100.507 pensionari, în care, evident, intră şi cei 82.225. Dincolo de toate aceste cifre, odată cu aplicarea celor două măsuri, este clar că din pensie vor mai pierde ceva (impozitul de 16 la sută) numai cei 5.652 pensionari care au un venit de peste 2.000 lei.
Exemplul maghiar
Acum, că nici nu se mai aude vreo vorbă despre ordonanța referitoare la grațieri, putem discuta, fără încrâncenare problema supra-aglomerării închisorilor, o problemă care nu e caracteristică doar țării noastre. Vecinii noștri maghiari se confruntă cu aceeași problemă, diferența fiind ca la ei deja CEDO a provocat reacții.
După ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat statul maghiar să plătească unor deținuți 1,6 milioane de euro drept compensații pentru condițiile proaste de detenție, a fost votată o lege care va acorda despăgubiri de circa 40.000 de forinți (aproape 600 de lei) lunar celor care au depus petiții în acest sens.
Conform unei știri a agentiei maghiare de presă MTI, 88% dintre deținuții din închisorile din Ungaria studiază sau muncesc. Este vorba de peste 10.000 de deținuți care sunt pregătiți pentru o meserie sau care muncesc în sistemul fermelor sau atelierelor din penitenciare.
Tamás Tóth, șeful Administrației Penitenciarelor din țara vecină, spune că uniformele deținuților sunt realizate exclusiv de către condamnați. De asemenea, produsele alimentare necesare pentru hrana pușcăriașilor sunt cultivate de către aceștia iar surplusul este vândut pe piața liberă. Încălțămintea produsă de deținuți este exportată.
Ungaria se pregătește să mai construiască înca opt închisori pentru a rezolva problema aglomerării, însă, până atunci, însă, autoritățile au decis să apeleze și la alte soluții. De exemplu, pentru circa 200 de deținuți care nu prezentau pericol pentru societate s-a schimbat detenția în penitenciar cu detenția la domiciliu și se pare că numărul acestora va crește.
În concluzie, problema suprapopulării închisorilor există și la noi și la ei, doar că în Ungaria problema este tratata fără pasiuni politice. Guvernul maghiar pare să fi înțeles că rostul închisorii este nu numai să pedepsească, ci și sa-l reeduce pe cel care a geșit. Românii, însă, un popor care se bate cu cărămida în piept că are valori creștine, nu vor decât pedepse cât mai mari, suferințe și chinuri pentru deținuți.
Doi băcăuani candidează la alegerile FRJ
Aurel Chelariu vizează păstrarea funcției de director de Euroregiune, în timp ce Daniel Zodian optează pentru un post de membru în Comitetul Director
Pe 20 februarie, la sediul Comitetului Olimpic Sportiv Român, vor avea loc alegerile pentru desemnarea noului președinte al Federației Române de Judo. Numele cel mai surprinzător de pe lista candidaților la președența FRJ este cel al lui Cozmin Gușă. Consultantul politic și-a alcătuit o echipă redutabilă, din care fac parte și multiplele campioane Alina Dumitru și Corina Căprioriu. „În judo, ca și în politică, ai nevoie de strategii pentru a construi ceva solid”, a fost mesajul lui Gușă, care consideră că are toate șansele de a-i succeda lui Florin Laslău.
„Principalul meu obiectiv este îmbunătățirea și dezvoltarea judoului, atât pe plan local, cât si național. Acest lucru este posibil în special prin înființarea de asociații județene de judo, demers care ar reîmprospăta acest sport și ar redistribui atribuțiile Federației”, a precizat Daniel Zodian, care a detaliat: „AJJ poate reprezenta Federația în teritoriu. De la legitimarea sportivilor și până la realizarea de proiecte pentru fiecare AJJ în parte pe Legea 350/ 2005, de la organizarea de cantonamente și până la oferirea de burse, paleta este una foarte largă. Judoul este un sport nobil și trebuie tratat ca atare”.
Viitorul Bacău, pe podium
Grupa 2008 a Viitorului Bacău a participat, recent, la Cupa „Pro Sport” de la Focșani. După șase partide disputate în două zile, formația antrenată de de Giani Căpușă s-a clasat pe locul 3 în „campionatul de argint”.
„Competiția a avut un sistem de desfășurare inedit. Porneai dintr-un așa-zis campionat de bronz și, în funcție de rezultatele obținute puteai accede apoi, pe rând, în campionatul de argint și, respetiv în cel de aur”, a explicat Giani Căpușă, care s-a declarat foarte mulțumit de nivelul turneului: „Pe lângă sistemul de desfășurare foarte ingenios, «Cupa Pro Sport» s-a impus prin organizare și prin calitatea echipelor participante”.
Repartizată într-o grupă de trei, Viitorul a obținut locul 2, calificându-se în campionatul de argint după 1-1 cu Real Cadet București și 3-4 cu CSMS Iași. Învinsă la „baraj” cu 6-3 de Pro Sport Focșani, gruparea băcăuană a trecut cu 1-0 de Viitorul Bârlad, cedând ulterior cu 9-5 în fața aceleiași Pro Sport Focșani.
Matei Ancuța (Viitorul Bacău) a fost desemnat cel mai bun portar al turneului, lotul antrenat de Giani Căpușă fiind completat cu Mario Gal, Răzvan Luncanu, Rareș Coteață, Alexandru Macrea, Radu Vasiliu, Tudorel Căruntu, Andrei Anchidin, Matei Blezniuc și Florin Bercea.
În acest weekend, Viitorul va reveni la Focșani, cu grupa de vârstă 2009.
Oferte tentante în şcolile militare
– Ministerul Apărării Naţionale începe selecţia viitorilor militari şcolarizaţi în anul de învăţământ 2017 – 2018 – în Bacău, recrutările se fac prin Centru Militar Judeţean – oferte sunt atât pentru elevii care termină clasa a VIII-a, pentru cei de clasa a XII-a, dar şi pentru cei care au vârsta până în 28 de ani – învăţământul militar este învăţământ de stat, vocaţional, gratuit, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ
Ministerul Apărării Naţionale recrutează tineri în vederea admiterii în instituţiile militare de învăţământ, pentru anul şcolar 2017 – 2018. Recrutările se fac prin Centrul Militar Judeţean, la Biroul Informare-Recrutare din strada Energiei nr.1, et.1, cam. 102-105, zilnic de luni până vineri, între orele 08.00 – 16.00. Fetele şi băieţii care se gândesc să urmeze o carieră militară pot opta pentru colegii naţionale militare, academii militare (pentru formarea ofiţerilor licenţiaţi) sau şcoli postliceale militare (pentru maiştri militari).
Oferta MApN este valabilă pentru Colegiul Naţional Militar „Ştefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc (120 de locuri), Colegiul Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza (120 de locuri), Colegiul Naţional Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia (120 de locuri) şi Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” Craiova (120 de locuri). Pe cele 480 de locuri se primesc candidaţi care fac dovada promovării examenului de Evaluare Naţională sau care sunt în clasa a VIII-a şi care nu depăşesc vârsta de 16 ani în cursul acestui an. Termenul limită de depunere a dosarului este 24 martie 2017.
Aviator până în 24 de ani
Tinerii care au urmat cursurile liceale şi aspiră la o funcţie de ofiţer se pot înscrie la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu (203 locuri), Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov (159 locuri), Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Constanţa (66 locuri), Academia Tehnică Militară Bucureşti (180 locuri) şi Institutul Medico-Militar Bucureşti şi Târgu Mureş (50 locuri).
Pentru cele 658 de locuri pot opta candidaţii cu diplomă de bacalaureat sau cei care sunt în clasa a XII-a şi cei care au vârsta până în 26 de ani. Pentru tinerii care optează pentru aviaţie-naviganţi, limita de vârstă este de 24 ani împliniţi în cursul anului 2017. Pentru ofiţeri, termenul limită de depunere a dosarului de înscriere este 14 aprilie 2017.
Locuri mai puţine pentru maiştri militari
În cazul maiştrilor militari, limita de vârstă creşte până la 28 de ani. Pentru această categorie profesională sunt disponibile locuri la Şcoala Militară de Maiştri şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti (216 locuri), Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene „Traian Vuia” Boboc, Buzău (100 locuri), iar Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” Constanţa (95 locuri). Aceştia au termen de gândire până la începutul lunii mai 2017.
Paşi de urmat
Pentru a participa la concursul de admitere în instituţiile militare de învăţământ, candidaţii au de parcurs mai multe etape. Drumul spre o carieră militară începe obligatoriu la Biroul Informare-Recrutare din cadrul Centrului Militar Judeţean Bacău pentru stabilirea contactului iniţial.
Urmează apoi efectuarea unui examen medical la o clinică militară, definitivarea dosarului de candidat, la sediul Biroului Informare-Recrutare din cadrul CMJ Bacău, susţinerea a două teste aptitudinale care sunt apreciate cu „admis” sau „respins”, evaluarea psihologică, evaluare a aptitudinilor fizice la Centrul Zonal de Selecţie şi Orientare Câmpulung Moldovenesc, după care urmează concursul de admitere în instituţiile militare de învăţământ.
Admiterea elevilor se face în baza susţinerii şi promovării unei probe eliminatorii cu durata a 3 ore, care constă într-un test grilă de evaluare a cunoştinţelor la disciplina limba şi literatura română şi matematică, programat pentru 27 mai. Clasificarea celor admişi se va face în limita numărului de locuri aprobat, în ordinea descrescătoare a mediilor finale de admitere. Cei interesaţi pot obţine informaţii suplimentare apelând numerele de telefon 0234/512.913, interior 132 sau 0234/546855.
Maestrul şi discipolii
Dirijorul serii, Marius Hristescu, este cunoscut publicului din toată ţara pentru concertele de succes realizate încă din 1999 alături de Tudor Gheorghe, dar şi a colaborărilor sale cu trupe şi nume ale momentului: Felicia Filip, Loredana Groza, Nicu Covaci (Phoenix), Florin Piersic, Ştefan Bănică jr., Paula Seling, Smokie.
Cu o solidă formaţie muzicală, ce include şi compoziţia, Marius Hristescu obţine importante premii, teatrele din ţară comandându-i lucrări. Are un repertoriu simfonic şi liric diversificat, punând în valoare şi lucrări contemporane, unele în primă audiţie, cum e cazul Concertului spaniol pentru trombon bas şi orchestră de Lucian Beschiu. Discipol al lui Konrad von Abel, care îşi învaţă dirijorii să ajungă la dirijat din perspectiva abordării fenomenologice a lui Sergiu Celibidache, Beschiu compune lucrarea pentru un alt discipol al lui von Abel, trombonistul spaniol Hector Jesus Prietro Sanchez. Profesor la Conservatorul de Muzică din Almendralejo, Hector este trombonist bas la Orchestra simfonică din Navarra.
După Izbuc, Tarantella lui Marţian Negrea din Suita Prin Munţii Apuseni şi Concertul de trombon, ne vom delecta cu Suita I Tricornul şi Amorul vrăjitor, două dintre cele mai reuşite creaţii ale lui Manuel de Falla.
Marţi, 14 februarie, la ora 18,30 un Recital de flaut susţinut de Florin Leonte – artist instrumentist al Filarmonicii Mihail Jora, acompaniat la pian de Vasilica Stoiciu Frunză, conferenţiar dr. la Universitatea Naţională de Artă George Enescu – cu două binecunoscute soliste ale Operei Naţionale Române din Iaşi, soprana Mihaela Grăjdeanu şi mezzosoprana Florentina Onică. Seara de operă… altfel, ne propune întâlnirea cu pagini celebre din operele lui Verdi: Traviata, Rigoletto, cu Habanera din opera Carmen de Bizet şi Evgheni Oneghin de Ceaikovski, într-o altă viziune.
Ozana Kalmuski Zarea
Primarii sunt chemați la consultări
Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, a început consultările cu primarii din mediul rural cu privire la fundamentarea bugetului pe 2017.
Aceștia își vor prezenta prioritățile și proiectele pentru care trebuie să asigure cofinanțare, scopul fiind de a obține cât mai mulți bani în completarea bugetului local.
„Consider că este foarte important ca împreună să stabilim care sunt coordonatele principale privind dezvoltarea economică a județului în funcție de resursele financiare alocate pe care le avem la dispoziție pentru sprijinirea proiectelor comunităților locale.
Vom analiza proiectele și prioritățile fiecărei comunități ca fiind parte a unui proiect mare, proiectul județului Bacău”, arată Sorin Brașoveanu.
El precizează că CJ Bacău va susține cu precădere acele proiecte care sunt finanțate din fonduri europene, programe naționale și a căror existență sau continuare este condiționată de cofinanțarea locală.
Accident la Tic-Tac
Un bărbat, pasager pe scaunul din față a unui taxi, a ajuns la spital, astăzi, după ce mașina în care se afla ar fi intrat pe roșu în intersecția de la Tic_tac și a lovit un Volkswagen.
Victima a fost dusă la spital pentru investigații.
Cronica rutieră
Corbasca: Bărbat de 37 de ani fără permis
La data de 07 februarie a.c., în intervalul orar 15.00-17.00, polițiștii din cadrul Secţiei 5 Poliţie Rurală Răcăciuni, au acţionat pentru combaterea faptelor pe linie de circulaţie rutieră, ocazie cu care au depistat un bărbat de 37 ani, din comuna Corbasca, în timp ce conducea un autovehicul pe raza aceleiaşi localităţi.
Din verificări s-a stabilit că bărbatul de 37 ani, aflat la volanul autoturismului în cauză, nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, fapt pentru care s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără a deţine permis de conducere.
Dosar penal pentru conducere cu permisul suspendat
La data de 08 februarie a.c., în jurul orei 02.00, polițiștii din cadrul Secţiei 2 Poliţie Bacău, au depistat un bărbat de 26 ani, din comuna Hemeiuş, în timp ce conducea un autovehicul pe raza municipiului Bacău.
Din verificări s-a stabilit că bărbatul de 26 ani, aflat la volanul autoturismului în cauză, avea dreptul de a conduce autovehicule suspendat, fapt pentru care s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul având dreptul de a conduce suspendat.
Bărbat cercetat de poliţişti pentru conducerea unui autovehicul neînmatriculat
La data de 08 februarie a.c., în jurul orei 02.00, polițiștii din cadrul Secţiei 1 Poliţie Bacău au depistat, un tânăr de 28 ani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Calea Republicii din Bacău.
În urma verificărilor s-a stabilit că autovehiculul condus de bărbatul de 28 ani era neînmatriculat.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat.
A furat 200 de lei din portbagajul unei mașini
La data de 07 februarie a.c., în jurul orei 11.00, polițiștii Staţiunii Târgu-Ocna au fost sesizați de către un bărbat de 55 ani, din Mangalia, despre faptul că o persoană necunoscută i-a sustras dintr-un portofel aflat în portbagajul autoturismului, parcat pe strada Maior Roşiţă din localitate, suma de 200 sute lei.
În urma activităților specifice desfăşurate, polițiștii au reușit depistarea unui femei de 38 ani, cunoscută fără adăpost, bănuită de comiterea faptei.
Asupra sa a fost găsită suma de 100 lei, ce a fost recuperată și predată părții vătămate.
În cauză s-a întocmit dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.
Holzindustrie Schweighofer nu taie lemn din pădurile României
Compania Holzindustrie Schweighofer (HS), cel mai mare procesator de lemn din România, cu cinci fabrici (între care și Holzindustrie Schweighofer BACO, din Comănești, cea mai mare fabrică de panel din lume care activează într-o singură locație), se confruntă cu noi atacuri la adresa sa, principala acuzație fiind că „taie ilegal pădurile” sau că „încurajează tăierea ilegală a acestora”. Marți, 7 februarie, la Bonn, la sediul organizației Forest Stewardship Council – FSC (care militează pentru un management forestier responsabil în pădurile din întreaga lume și oferă, voluntar, certificări în acest sens), „De-clic.ro” – prima platformă de petiții, apeluri la acțiune și activism online creată exclusiv pentru România, împreună cu partenerul Campact (Germania), au înmânat o petiție cu peste 250.000 de semnături prin care se cere retragerea definitivă a certificării FSC companiei Schweighofer. Certificarea FSC este, însă, una voluntară. Tot marți, 7 februarie, la sediul fabricii HS din Rădăuți, reprezentanții companiei au prezentat ziariștilor argumentele care o dezincriminează.
La întâlnirea cu ziariștii au venit Nichifor Tofan – directorul HS sucursala Rădăuţi, Gabriel Ene – director în sucursală, Vasile Varvaroi și Adrian Dulgheru, directori de achiziţii de masă lemnoasă pentru HS, care au făcut o prezentare a companiei, dar mai ales a politicii și a metodelor de aprovizionare cu masă lemnoasă a fabricilor, a modului în care este urmărită trasabilitatea acestei materii etc. Acestea au putut fi urmărite și pe viu de ziariști în sectoarele de producție ale fabricii din Rădăuți, de la intrarea camioanelor cu lemn până la sortarea buștenilor, la prelucrarea, pe etape a lemnului și la ambalarea produselor finite.
Unde lucrează HS în România
Compania HS are afaceri în prelucrarea lemnului, în producerea de energie prin cogenerare sau implicit prin produse ca peleți și brichete de lemn pentru foc, în silvicultură (în Cehia și Austria, inclusiv în România, dar numai pe 14.000 ha), face comerț cu lemn și produce viscoză, are și ceva afaceri imobiliare prin Austria și România, dar se implică și în multe proiecte sociale în aceste țări. Numai în România, în fabricile ei din Rădăuți, Comănești, Reci, Sebeș și Siret, lucrează 3.100 de oameni. Două fabrici ale ei sunt în Austria și Germania. În țara noastră, alți 10.000 de angajați depind de parteneriatele cu HS.
De unde vine lemnul la HS și ce se întâmplă cu el
Locația fabricii din Rădăuți arată ipresionant, dacă pe cele circa 50 ha de teren ale ei vezi și halele de producție, dar și munții de cherestea, de grinzi din lemn rezultate din fabricație. Pe porțile ei intră des camioane cu bușteni și ies la fel de des camioane și trenuri cu materii finite. Stive de containere cu denumiri din multe țări ale lumii așteaptă să fie încărcate.
HS preia lemn din România, dar și din alte 15 țări și este cel mai mare importator de masă lemnoasă de la noi. Însă numai 9% din lemnul recoltat în toată țara (conform datelor oficiale ale anului 2015) ajunge în fabricile HS, care este și singura companie care nu achiziționează lemn din parcurile naționale.
Materia primă este valorificată integral, iar coaja buștenilor este utilizată pentru producerea de energie verde. Rumeguşul, cipsurile şi tocătura sunt utilizate pentru producţia peleţilor şi a brichetelor.
Cum se asigură proveniența legală a lemnului
„Holzindustrie Schweighofer – spune Nichifor Tofan – a respectat și respectă toate prevederile legale în ceea ce priveşte controlul provenienței lemnului încă din faza precontractuală, prin verificarea furnizorilor, şi până la livrarea masei lemnoase la poarta fabricilor. Înainte de semnarea contractelor de achiziție firma noastră auditează toţi potențialii furnizori, astfel încât cei care nu respectă toate prevederile legale în vigoare sau nu au toate documentele necesare, nu sunt acceptați ca parteneri de afaceri”.
HS este, însă, una dintre cele 6.600 de firme de prelucrare a lemnului în România. Ea achiziţionează lemn de la firmele de exploatare, acele firme care sunt atestate să execute lucrări de recoltare în pădure. Auditarea ofertelor de la acestea presupune verificarea provenienței lemnului – în speță actul de punere în valoare (APV), autorizația de exploatare, titlurile de proprietate în cazul furnizorilor persoane fizice, dar şi alte documente necesare conform legislaţiei în vigoare, în funcție de specificul furnizorului și zonei de achiziție. În plus, pentru acceptarea furnizorului, este necesară încheierea unui angajament sub semnătură privată, prin care furnizorii se angajează că toată masa lemnoasă ce urmează a fi livrată către HS nu provine din surse controversate sau necontrolate.
Doar în aceste condiții, HS acceptă semnarea contractului cu furnizorul.
În momentul în care transportul ajunge la poarta fabricilor, angajații HS efectuează un control foarte strict al documentelor, verificând corectitudinea întocmirii avizelor de însoțire și datele înscrise pe acestea, validitatea avizelor, validitatea codului unic din sistemul Woodtracking, numărul unic al partizii generate de SUMAL, caracteristicile masei lemnoase livrate (specie, diametre, lungimi, volum).
Trasabilitatea lemnului, urmărită cu Sistemul Timflow
În anul 2016, HS a elaborat o politică de achiziții a masei lemnoase care a fost tradusă în opt limbi. Acest angajament pentru aprovizionarea legală a fost distribuit către toți furnizorii HS și publicat pe website–ul companiei. Angajamentul stipulează că HS nu acceptă lemn din pădurile în care lemnul se recoltează ilegal, din zonele în care se încalcă drepturile tradiţionale şi civile și din pădurile în care valoarea înaltă de conservare este ameninţată prin operaţiunile silvice.
În ianuarie 2016, experții în gestionarea sustenabilă a pădurilor de la firma de consultanță finlandeză Indufor au fost angajați pentru a găsi posibile deficiențe în procesele de achiziție ale HS. Iar în prima jumătate a anului 2016, angajații HS România au efectuat zeci de audituri în pădure și sute de audituri la sediile furnizorilor.
(Foto: Petru Done)
Compania investește și în tehnica modernă de monitorizare, privind trasabilitatea lemnului, iar cel mai nou aplicat în acest fel este Sistemul Timflow. Începând cu decembrie 2016, HS a început să echipeze cu dispozitive GPS camioanele care livrează bușteni la fabricile de cherestea și la punctele de lucru (depozite). Furnizorii și transportatorii trebuie să prezinte traseul parcurs de camioane, în plus față de toate celelalte documente cerute de legislația în vigoare. HS se va asigura, astfel, că încărcătura camionului provine într-adevăr din locul specificat în documente și că transportatorii nu pot devia de la traseul prestabilit și nu pot falsifica documentele emise pentru HS pentru a livra lemn ilegal altor procesatori.
CCR: Nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului
Curtea Constituțională a României a stabilit miercuri că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului.
Curtea Constituțională a României (CCR) a discutat cererile președintelui Klaus Iohannis și șefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.
Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și cei ai Președinției au cerut miercuri Curții Constituționale a României (CCR) să admită cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională referitoare la adoptarea OUG 13/2017, în timp ce reprezentanții Senatului și Camerei Deputaților au solicitat respingerea lor.
La ședință nu a fost prezent niciun reprezentant al Guvernului.
În deschiderea ședinței, președintele CCR, Valer Dorneanu, a propus conexarea celor două cereri, una depusă de CSM și cealaltă de președintele Klaus Iohannis, iar instanța constituțională a fost de acord, neexistând obiecții nici din partea părților, după care s-a trecut la dezbateri.
Una dintre reprezentantele CSM a arătat, în susținerea sa, că multe dintre modificările operate în Codul penal și Codul de procedură penală nu au avut la bază decizii ale CCR, deși așa se menționa în nota de fundamentare.
„O astfel de justificare nu poate fi acceptată, în condițiile în care modificările depășesc deciziile Curții Constituționale și, uneori, nu sunt fundamentate pe deciziile Curții Constituționale. (…) În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu (…), aceasta excede demersurilor normative generate de decizia Curții Constituționale 405/2016, care doar a interpretat înțelesul sintagmei ‘îndeplinește în mod defectuos’. (…) Vă rugăm să observați că abrogarea reglementării referitoare la infracțiunea de neglijență în serviciu și, de asemenea, modificarea și completarea art.290 alineatul 2 din Codul de procedură penală privind denunțul nu au fost fundamentate și nici justificate de existența unei decizii a Curții Constituționale sau de o altă situație extraordinară”, a spus reprezentanta CSM.
Ea a mai solicitat ca, prin măsurile dispuse de CCR, pe viitor Guvernul „să analizeze temeinic și să justifice urgența și situația extraordinară în ceea ce privește reglementările prin ordonanță de urgență” și, totodată, să obțină în prealabil avizele și punctele de vedere necesare.
La rândul său, reprezentanta Președinției, consilierul prezidențial Simina Tănăsescu, a subliniat că deciziile pe care le va lua CCR cu privire la cele două cereri, dar și la sesizarea formulată de Avocatul Poporului vor contribui la clarificarea modului de cooperare dintre instituțiile statului.
„Deciziile pe care Curtea le va pronunța în aceste dosare cred că vor sprijini cooperarea loială dintre autoritățile statului, construcția statului de drept și, poate, o mai bună înțelegere a conduitelor, așa cum rezultă ele din Constituție, reglementate pentru autoritățile publice”, a afirmat Simina Tănăsescu.
Șerban Nicolae, în calitate de reprezentant al Senatului, și-a început susținerea cu o referire la contextul în care CSM a luat decizia de a sesiza CCR.
„Am fost neplăcut surprins de situația creată și de ipoteza în care Curtea Constituțională ar fi pusă în situația să analizeze un conflict juridic de natură constituțională, apărut în circumstanțe pe care le credeam elucidate. Nu este un secret faptul că sesizarea CSM s-a făcut după o intervenție intempestivă a președintelui României, care s-a dus special la ședința CSM ca să ceară acest lucru. Este un lucru de notorietate publică și nu poate fi negat”, a spus senatorul Șerban Nicolae.
În acel moment, el a fost întrerupt de președintele CCR, Valer Dorneanu, care i-a atras atenția că se discută despre un conflict juridic de natură constituțională și trebuie ca toți cei care iau cuvântul să se refere strict la argumentele juridice.
Eugen Nicolicea, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaților, a cerut CCR, la rândul său, respingerea celor două cereri.
„Neexistând elementele care să determine un conflict juridic de natură constituțională privind CSM și Guvernul, acela ca CSM să aibă în atribuții să dea avize, dar mai mult decât atât, are practic o interdicție din partea Curții, care i-a limitat competențele. În cealaltă speță, există exercitarea atribuțiilor (…), chiar dacă pot să fie invocate anumite erori. Vă rog să respingeți aceste două sesizări”, a spus deputatul Nicolicea. AGERPRES
Ambulanță implicată într-un accident
O ambulanță a fost avariată miercuri dimineață, într-un accident petrecut în localitatea băcăuană Nicolae Bălcescu. Conform polițiștilor, șoferul unui autoturism nu a a cordat prioritate ambulanței cand a încercat să iasă în drumul european de pe o stradă laterala. Nu s-au înregistrat victime.
FOTO: Ionut Lucian Rotaru / Facebook
Eșec în reforma învățământului băcăuan
Anul acesta nu s-a mai votat în Consiliul Local Bacău o nouă rețea școlară. Pentru că s-a dorit ca unitățile de învățământ preșcolar (grădinițele) să aibă din nou personalitate juridică, între Primăria Bacău și Inspectoratul Școlar a fost un schimb de adrese, dar fără rezultat.
S-a depășit termenul legal de aprobare a unei noi rețele, așa că se merge pe structura existentă. Cu alte cuvinte – grădinițele rămân în continuare în subordinea unităților școlare de care apațin de patru ani încoace (până în 2012, grădinițele au fost autonome).
Doar șase din peste 30
La Inspectoratul Școlar a ajuns doar o propunere de reorganizare, o adresă, prin care se specifica trecerea din subordinea școlilor / liceelor a șase grădinițe și tranformarea lor în unități cu personalitate jurdicică. Atenție! Numai pentru șase grădinițe, nu pentru toate cele existente. Mai mult, propunerea, susține ISJ Bacău, nu a respectat metodologia, în sensul că nu a trecut de girul Consiliului Local.
Tocmai de aceea, nici nu a fost discutată pe fond. „Dacă obțineam opinia Inspectoratului, pe acea propunere înaintată, era clar că ar fi intrat și în Consiliul Local. Trebuie să facem în așa fel această rețea școlară astfel încât să fie eficientă. Noi acum avem grădinițele în subordinea centrelor bugetare. Este evident că un director de colegiu național nu are timp să se ocupe și de problemele grădiniței. Sau când e vorba despre buget, l-aș vrea dus direct la grădiniță, separat”, spune primarul Cosmin Necula. În total, în Bacău sunt 34 de grădinițe de stat. (Roxana Neagu, Ovidiu Pauliuc)
„Conform metodologiei, proiectul de rețea școlară trebuie trimis de către Consiliul Local. Ca și în alte cazuri din județ, pe municipiul Bacău acest proiect nu a fost transmis către noi, după avizul Consiliului Local. Consiliul Local este cel ce se ocupă de realizarea și transmiterea acestui proiect de rețea școlară, împreună cu un raport argumentativ, pe care noi trebuia să dăm un aviz conform. După ce dădeam noi avizul, proiectul urma să fie votat tot în CL Bacău. Or, noi am primit o propunere direct din partea Primăriei Bacău, dar, repet, fără ca aceasta să treacă în prealabil prin CL Bacău. Nu am făcut decât să respect legea.”
prof. Ida Vlad, inspector școlar la Inspectoratul Școlar Județean Bacău
„Îmi pare rău că s-a ajuns în situația asta. Conform legii, rețeaua școlară este făcută de către Consiliul Local, pe baza avizului făcut de către Inspectoratul Școlar. Adică: primarul trimite o propunere de formare a rețelei școlare, Inspectoratul își dă avizul și dă sugestiile necesare, după care documentul ajunge în Consiliul Local, spre dezbatere. Pe data de 3 ianuarie eu am trimis această cerere către Inspectorat. De aici, m-am trezit că o propunere a ISJ privind rețeaua școlară a ajuns direct la minister. De ce ajunge direct la minister? Pentru că în momentul în care se depășesc termenele se trimite la minister în forma anului trecut.”
Cosmin Necula, primarul Bacăului
