La data de 27 februarie a.c., în jurul orei 08.30, poliţiştii din cadrul Serviciului Rutier Bacău au fost sesizaţi despre producerea unui eveniment cu victimă, pe DN 2G.

Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat de 49 ani, din comuna Mărgineni, în timp ce conducea un autoturism pe direcţia Moineşti- Bacău, nu s-a asigurat corespunzător la efectuarea unui viraj la stânga și a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat de 39 ani din aceeaşi localitate care avea aceeaşi direcţie de deplasare şi care se angajase în efectuarea unei depăşiri.

În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a bărbatului de 49 ani, care a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău, unde i s-au acordat îngrijiri medicale de specialitate, fiind necesară internarea.

Conducătorii auto au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat și le-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Viziunea despre liceu a adolescenților băcăuani a fost bătută în cuie de George Bacovia, cu al său „cimitir al tinereții”. Lucrurile au mai evoluat iar Diana Smeu, o tânără liceană din oraș, ne zugrăvește tabloul unei adolescențe împărțite între școală, cluburi, relațiile tot mai complicate și hobbby-uri.

„În Bacău sunt 14 licee. Doar 5 sunt considerate bune, toate au profile teoretice și sunt frecventate de elevi cu un statut financiar stabil sau aprope stabil și de cei care au obținut medii și situații școlare bune în gimnaziu. Doar trei sunt văzute ca fiind de elită. Asta ar însemna un număr de 1.000 de adolescenți care promit să nu se oprească din creștere activă, ci poate să se mute într-un alt oraș sau țară care să le ofere mai mult, în timpul facultății sau pentru totdeauna.

Astfel de ambiții definesc adolescenții care ajută la constituirea totemului Bacău. Cei mai mulți se cunosc între ei prin proiecte comune sau intrigi, ca toți moldovenii, băcăuanii au plăcerea de a-și spăla toate hainele în public. Există o șușoteală generală în orice colț din liceu, prin cafenele sau pe chat-urile de la messenger. […] Într-un oraș ca Bacău, șansele să ieși cu același tip cu care se vedea cea mai bună prietenă a ta sunt, hai să zicem, șanse pe bune.

Viața la liceu în orașul Bacău

Liceele cele mai bune sunt situate în centru, la 10-15 minute unul de altul, în locul unde au loc interacțiunea și viața socială. Parcurile amenajate sunt tot aici, cele mai multe dintre pub-urile și cafenelele preferate, fast-food-urile (altfel de mâncare to-go nu se găsește în oraș) și instituțiile, printre care și teatrul. Tinerii băcăuani au un super apetit pentru teatru. M-aș risca să zic că este orașul cu cele mai multe trupe de teatru adolescent din țară, adică 5, cu câte 20-30 de membri activi. Așadar, cam 100 de tineri din Bacău își trăiesc adolescența în grupuri care le oferă o dezvoltare culturală și socială inedită. Trupa de teatru a luat locul clasei de la școală când vine întrebarea: Tu unde ți-ai întâlnit prietenii? Într-un oraș cu o cultură destul de risipită și vehiculată doar underground printre veteranii erudiți, teatrul stă mândru pe strada principală din oraș și cheamă tinerii să joace pe scenă și să stea după la vorbă, multă vorbă, pe băncuțele din parcul din spatele lui.

Cei mai mulți dintre liceeni de la liceele „de elită” sunt tineri obișnuiți. Se îmbracă în jeans, tricou, geci – mi se pare că mulți își reciclează stilurile unii de alții, fără să intervină personal asupra modului cum se înfofolesc – și fumează în fiecare pauză Marlboro Touch sau Winston cu biluțe, adicătelea nu țigări pe bune. 30-40% din oamenii din colegiul meu fumează. Nu că simt nevoia usturătoare, ci pentru că le place sau li se pare un gest cool și teribilist. Nu au gândit-o, ci au văzut că alții o fac și și-au zis că asta i-ar face mai mișto. Ori au ieșit în curtea liceului prima dată în pauză și nu știau ce să facă cu corpul, cu mâinile, cu timpul lor, fără să țină o țigară între buze, care să dea un sens la toate astea timp de 5 minute. În plus, fumatul lovește direct în spleen-ul provocat de un sistem școlar cu misiunea clară de a distruge din elanul tânăr de a te provoca pe tine însuți. Iar cel mai simplu să faci asta este prin fumat.

Majoritatea sunt implicați în activități extracurriculare de orice fel. Mulți sunt cu olimpiade. Sunt foarte inteligenți, dar sunt complet confortabili într-o lume restrânsă și ignoră aspectele negative. Îmi pare rău că nu sunt aproape deloc activiști și luptători pentru cauze sociale. Își urmăresc idealurile de businessman și businesswoman, cei mai mulți, și au o frică transformată în sarcasm față de minorități sau cazuri care ies în evidență prin extravaganța de a nu mai semăna cu nimic cunoscut. Există printre ei teama de nou, pentru că școala pune super presiune ca toți adolescenții să se alinieze aceluiași tipar. Când faci ceva diferit, ceilalți se retrag pentru că își simt propria zonă de confort amenințată.

Cazul unui adolescent de 17 ani, în clasa a XI-a, elev la cel mai bun colegiu din județ*
*după statisticile din ultimii ani

În timpul săptămânii, participă inevitabil la cursuri. Se prea poate să chiulească de la unele ore și să-și bea cafeau la cafeneaua de lângă liceu, Chiaro, dar de obicei se învoiește inteligent. Frecvența la cursuri în Liceul Vrănceanu este impecabilă, în rest. Are ore de pe la 07:30 sau 08:30 până la 13:30 sau 14:30. Când ajunge în clasă și își întreabă colegii dacă și-au făcut tema, 50% da, 50% nu. Dar până încep orele unde au avut de lucru, toată lumea își are temele scrise – media clasei este undeva la 9.45. Unii profesori inspiră o atitudine libertină și care ambiționează, dar mulți sunt stricți și neîndurători, cum ar veni, nu trec cu vederea dacă se încalcă regula de a fi ca toți ceilalți, băgând scuza aia că aici e școală și nu discotecă. Diriginta lui de obicei îi jignește alegerile vestimentare și atitudinile „nepotrivite pentru școală” în fața tuturor colegilor, pe un ton arțăgoș și nesuferit.

Un coleg bisexual și activist și-a dat cu fard argintiu pe obraji într-una din zile și a ieșit un întreg scandal. Profa i-a făcut o poză și a zis să o cheme pe mama lui la școală. Îl compară cu ceilalți băieți care nu încearcă să se feminizeze. O tipă venise cu șalvari colorați și diriga i-a spus să nu mai vină așa că i se pare că îi atârna ceva grețos la spate.

Orice mică abatare este văzută cu o strâmbătură din nas. Iar asta nu numai de profi. Ci și de ceilalți colegi. Tipul cu fardul argintiu pe față este fumător. Am ieșit cu el la țigară într-o pauză și puteam vedea cum alți colegi din jur îi trimiteau priviri WTF. Tot ce este diferit este condamnat. Nu te-ai fi așteptat la asta în cel mai bun liceu din județ și al treișpelea din țară. Sunt sigură că mai este mult de lucrat cu mentalitatea mirosind a naftalină care ne bântuie grozav pe fiecare și nu ne dă voie să îi acceptăm pe toți din jurul nostru așa cum sunt”.

Textul integral poate fi citit aici.

Eseu redactat în cadrul In a Relationship, un proiect al Fundației Friends For Friends, care face parte din Campania Respectului, iniţiativa AVON de luptă împotriva violenţei domestice. Între octombrie 2016 și ianuarie 2017, 1.500 de adolescenți din 80 de orașe din România au participat la o cercetare despre relațiile și abuzurile posibile din timpul liceului. O parte din rezultate pot fi consultate aici.

La data de 26 februarie a.c., poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Balcani au fost sesizaţi de către un localnic de 37 ani, cu privire la dispariţia unei cabaline proprietate, din seara aceleaşi zile, din apropierea locuinţei sale.

În urma activităţilor specifice desfășurate, poliţiştii au stabilit că bărbatul a lăsat nesupravegheată cabalina, fiind ulterior identificată pe un teren de pe raza comunei Balcani.

Faţă de bărbatul în cauză a fost luată măsura sancţionării contravenţionale în valoare de 500 lei.

Prevenirea furturilor de animale, poliţiştii recomandă:

• Supravegherea animalelor din gospodării şi de pe păşuni, atât pe timp de zi, cît şi pe timp de noapte;
• Asigurarea grajdurilor şi anexelor destinate animalelor, la plecarea de la domiciliu;
• Solicitarea unui minim de date persoanelor pe care le primiţi în gospodării sub diverse pretexte, în special cu intenţia de a achiziţiona animale;
• Neefectarea unor tranzacţii de animale fără documente legale sau prin înţelegeri verbale, riscând sancţionarea conform legii;
• Înregistrarea animalelor pentru a fi identificate în caz de furt.

Ședința CL Bacău din 28 februarie 2017.

Serviciul Salvamont Bacau are in premiera un echipaj canin de salvare brevetat de Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania.

Din echipaj fac parte ciobanescul belgian Roni si coordonatorul salvatorilor montani din judetul Bacau – Gheorghe Cosa.

Cel mai bun prieten al omului – cainele – este acum alaturi de salvatorii montani in efortul acestora de a ajuta persoanele care au probleme in zona montana.

Echipajul canin trebuie sa fie capabil sa se deplaseze rapid si in siguranta in zona alpina in orice conditii (intuneric, ceata, ploaie, vant, ninsoare, gheata etc), sa gaseasca victima, sa-i acorde primul ajutor si sa ajute la transportul acesteia la prima unitate medicala sau la ambulanta.

Extraordinarele calitati ale cainelui: devotamentul, capacitatea de deplasare rapida in orice tip de teren, simturile foarte dezvoltate, usurinta de a invata si dorinta acestuia de a colabora cu omul fac ca prezenta echipajului canin sa fie determinanta intr-o interventie a salvatorilor montani, in special cand victima nu este perfect localizata.

Protecţia civilă în România a luat naştere în anul 1930, odată cu semnarea Înaltului Decret Regal nr. 468, prin care se aproba Regulamentul Apărării Pasive, prin care se înfiinţau primele structuri cu atribuţii de apărare civilă din România.

Structurile nou înfiinţate aveau ca scop limitarea efectelor „bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”. Prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile.

Cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea război mondial, se înfiinţează Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive, care funcţiona pe lângă Ministerul Aerului şi Marinei.

După o perioadă destul de frământată prin care a trecut protecţia civilă în perioada comunistă, cu numeroase transformări, Revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţiile perfecţionării activităţii pe linie de apărare civilă, aşa cum era denumită din anul 1978, înscriindu-se în procesul de democratizare iniţiat de acest act istoric. Astfel, România a ratificat, prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990, Protocoalele adiţionale I şi II la „Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate”, iar în perioada următoare au fost încheiate o serie de protocoale sau acorduri de cooperare, în mod deosebit cu ţările vecine.

În Legea apărării naţionale nr. 45 / 01.07.1994 apare în mod oficial denumirea „protecţia civilă”.

În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în 8 noiembrie 2004 a fost promulgată noua Lege a Protecţiei civile (nr. 481/2004). Acest nou act normativ se încadrează în exigenţele actelor normative internaţionale.

Protecţia civilă s-a afirmat ca entitate distinctă sub diferite denumiri şi a funcţionat, prin alternanţă, în structura Ministerului de Interne, Ministerului de Război, Ministerului Aerului şi Marinei şi Ministerului Apărării Naţionale.

Din ianuarie 2001, protecţia civilă a revenit în structura Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar din 15 decembrie 2004 s-a unificat cu pompierii, sub noua titulatură de structuri specializate pentru intervenţia în „situaţii de urgenţă”. De-a lungul anilor, indiferent ce denumire a purtat şi din ce structură a făcut parte, Protecţia civilă din România a desfăşurat o intensă activitate, s-a dovedit utilă şi a slujit numai interesele naţionale, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.

Organismele militare şi civile ale protecţiei civile – aflate într-un profund proces de reformă, de modernizare şi organizare – şi-au dus la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin atât în acţiunile de intervenţie reală pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, cât şi cu prilejul aplicaţiilor judeţene, a exerciţiilor de alarmare publică şi a intervenţiilor în numeroase zone de risc.

Trăind într-o lume care se derulează rapid prin faţa ochilor noştri, ne este din ce în ce mai greu să îi ascultăm pe cei din jur, ci ne interesează mai mult să ne facem cunoscut punctul de vedere.

În cadrul unui experiment simplu, psihologul şi trainerul NLP Andra Tănăsescu a verificat dacă într-adevăr suntem mai mult activi sau pasivi când comunicăm şi a ajuns la concluzia că majoritatea persoanelor reţin foarte uşor ce tocmai au comunicat, dar le este foarte greu să mai reproducă şi ce a spus persoana din faţa lor.

“Ascultarea cu adevărat a persoanelor din faţa noastră a devenit un lucru complicat, deoarece noi considerăm că acea comunicare unilaterală este suficientă ca să ne atingem obiectivele. Nici pe departe! Aşa cum noi nu ne complicăm să ne concetrăm pe ce spune cel din jur, aşa se întâmplă şi cu cealaltă persoană, dezvoltându-se un cerc vicios. Într-un final, niciunul dintre cei doi interlocutori nu s-au făcut înţeleşi, iar în timp se vor instala stări de frustrare, nervozitate, care vor escalada în certuri”, afirmă psihologul.

Ce înseamnă ASCULTAREA PASIVĂ?

Acest tip de ascultare este unul dintre cele mai întâlnite la ora actuală. Din cauză că suntem bombardaţi zilnic de o multitudine de mijloace de informare în masa – TV, radio, site-uri de ştiri, Facebook etc. – ne-am dezvoltat, fără să ne dăm seama, mecanisme de apărare, care filtrează informaţia.

“Nu toate informaţiile primite sunt de interes pentru noi şi am învăţat să fim mai selectivi, iar în timp am devenit comozi; iar prin acest lucru mă refer inclusiv la faptul că nu mai scriem cuvintele întregi şi comunicăm prin tot felul de abrevieri. În mediul online, aceste abrevieri sau alte mecanisme de filtrare sunt foarte utile şi benefice, deoarece pot transmite mai multe lucruri într-un timp mai scurt, însă în mediul real, datele problemei se schimbă radical.

Este o dovadă de lipsă de respect să îi răspundem scurt unui prieten, prin “aha”, “îhî”, „mdea” sau să dăm din cap aprobator, dar mintea noastră să fie în altă parte. Interlocutorul va sesiza imediat lipsa de interes şi se va crea o prăpastie între cele două persoane, care va duce până la neînţelegeri sau certuri. De multe ori nici nu ne dăm seama că nu îi ascultăm cu adevărat pe cei din jur, a devenit pur şi simplu un reflex. Ca să testăm rapid dacă suntem ascultaţi, îi putem ruga pe interlocutori să reproducă tot ce au înţeles din comunicarea noastră, aşa cum îşi testează uneori profesorii pe elevii neatenţi din ultima bancă”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

În opinia specialistului, acest tip de comunicare pasivă apare din trei motive:

1. Mecanismele de apărare pe care ni le formăm de-a lungul vieții, fiind ”forțați” să alegem din informațiile pe care le primim zi de zi, doar pe cele care ne sunt cu adevărat utile.

2. Te aud, dar mă gândesc la problemele mele. Există și această situație în care auzim ce spune celălalt, mimăm o atenție activă când de fapt, ne gândim la propriile situații şi probleme, ne facem planuri pentru a doua zi și pierdem din informațiile pe care ni le transmite celălalt.

3. Te ascult dar caut să îți dau cât mai repede un răspuns. Din grabă, dintr-o limitare de timp, mai mult sau mai puțin impusă, dintr-o ”competiție” mentală pe care ne-o creăm singuri, există aceasta reacție de tip informație-răspuns în care căutăm să oferim cât mai repede un răspuns, fără să așteptăm să primim toate informațiile mai întâi.

Ce trebuie să facem pentru a începe să-i ascultăm cu adevărat pe cei din jurul nostru?

Psihologul Andra Tănăsescu este de părere că, pentru a remedia această problemă de relaţionare, întâi de toate trebuie să conştientizăm că avem una dintre cele trei probleme de mai sus. Nu putem să schimbăm un lucru pe care nu ştim că-l facem. Odată ce am devenit conştienţi de pattern-urile pe care ni le-am format în decursul timpului, putem alege pe care vrem să le schimbăm şi pe care considerăm că ni se potrivesc personalităţii noastre şi dorim să le păstrăm în continuare. Pentru asta, este nevoie să ştim două lucruri esenţiale:

1. Dacă nu asculţi, îţi vei pierde în timp prietenii! “Alege să fii atent și să asculți, cu scopul de a înțelege ceea ce persoana cealaltă vrea să îți transmită. (în cazul în care îți dorești acest lucru). Gândeşte-te că, în timp, toate persoanele dragi se vor îndepărta de tine deoarece se simt neglijate. Alege în mod conștient să îi oferi atenție celui care ți se adresează și ascultă-l, pune-i întrebări, caută să obții cât mai multe informații și detalii ca să îți poți formula o idee cât mai clară a ceea ce îți comunică”, consideră psihologul Andra Tănăsescu.

2. Sesizează reacția de a răspunde și alege să acționezi diferit. “Învaţă să-ţi observi reacțiile și vezi când apare impulsul de a da răspunsuri și soluții. Poţi folosi o oglindă pentru a exersa. Observă dacă se întâmplă atunci când ai suficiente informații sau pur și simplu sari direct la ”concluzie”. Întreabă-te, singur de această dată, dacă ai suficiente informaţii, dacă ştii destule lucruri pentru a da un răspuns am suficiente informații sau dacă este ceva ce ai mai putea întreba pentru a înțelege mai bine. Odată ce ai răspunsurile la aceste întrebări, poți decide mai ușor care este următoarea mutare pe care o poți face pentru a continua acea discuție. Ține minte, o ascultare activă, prezența, atenția la intenția și mesajul complet pe care ni le transmit ceilalți fac diferența între o comunicare nereușită și o comunicare reușită”, conchide psihologul şi trainerul Andra Tănăsescu.

Andra Tănăsescu, vice președinte al Asociației ”Generația Iubire” este Psiholog și Trainer NLP. A urmat studiile în psihologie, având formarea în terapie de cuplu și familie. Având experiență ca instructor de dans și fiind atrasă de conexiunea dintre minte, emoții și corp, urmează o formare în terapia prin dans și mișcare. După câțiva ani de experiență în training și susținerea evenimentelor corporate, oferă prin îmbinarea psihologiei, cu NLP-ul și tehnici de conștientizare și conectare corporală, o experiență completă de auto-cunoaștere și evoluție personală.

Explozie de culori și miresme în oraș și toate acestea datorită invaziei de flori și mărțișoare. Cea mai aglomerată zonă, din acest punct de vedere, este în Piața Tricolorului, din fața Casei de Cultură, acolo unde zeci de tarabe sunt pline cu marfă, de toate culorile și la toate prețurile.

Vremea frumoasă și caldă pentru această perioadă a anului îi face pe băcăuani să zăbovească în fața tarabelor și să cumpănească bine înainte de a scoate banii din buzunare. Și pentru că tot veni vorba, mărțișoarele pe care le puteți achiziționa din piațeta din fața Casei de Cultură au prețuri între 1,5 lei și 20 de lei.

Asta dacă doriți un mărțișor simplu, pandativ, ceva handmade sau simboluri clasice. Puteți opta însă și pentru exemplare suflate cu aur sau cu cristale Swarovski, prețul acestora putând ajunge la aproape 100 de lei. Comercianții simbolurilor de primăvară își întâmpină posibilii clienți cu zâmbetul pe buze, încercând să te convingă că marfa lor este cea mai bună.

„Poftiți domnu’. Vă dau un «trifoi» sau o «potcoavă» să fie cu noroc”, mă îndeamnă o vânzătoare care precizează că are și mărțișoare confecționate chiar de ea.

Îi zâmbesc și merg spre sectorul florilor unde sunt întâmpinat de un tânăr care-mi prezintă marfa: „Zambile, 10 lei ghiveciul, lalele cu 10 lei buchetul sau 15 lei cu cinci fire”. Pentru că mai avea câteva ghivece cu alt gen de flori, care semănau cu panseluțele, am cerut lămuriri. M-a asigurat că nu sunt panseluțe, dar că sunt flori românești numai că le-a uitat denumirea. A pomenit un nume greu de deslușit, ceva în latină, după care a mai adăugat că toate sunt producție românească și sunt aduse de undeva din județul Neamț.

La doi pași, o altă precupeață îmi recomandă zambilele ei la 2 lei, asigurându-mă că nu voi găsi nicăieri un preț mai bun. Le-am dorit spor la vânzare, mi-au mulțumit, iar o doamnă a încheiat într-un spirit pur românesc: „Bani să iasă!”. Zonele altădată luate cu asalt de comercianții de mărțișoare cum ar fi „Luceafărul” sau „Pasajul Revoluției” au rămas anul acesta pustii.

Doi comercianți cu aceeași marfă ca în Piața Tricolorului întregeau peisajul în pasajul de la fostul cinematograf „Muncitorul”. Alte zone din care ați putea să cumpărați simbolurile primăverii pentru cei dragi ar mai fi Tic-Tac, Orizont, Narcisa, Zimbru, Piața Nord. Și în hypermarket-uri sunt prezente tot felul de ONG-uri care comercializează mărțișoare și felicitări, cele mai multe handmade.

Mărțișoare confecționate manual, făcute din scoici, mărgele, paiete sau pictate, cu prețuri între 3 și 20 de lei, pot fi achiziționate și de la Fondul Plastic. Așa că, bucurați-vă de soare și de mărțișoare!

Directorul unei firme de pază din Bacău a fost condamnat definitiv, pentru purtare abuzivă, fiind acuzat că, în 2012, a bătut un subaltern şi l-a abandonat apoi într-un şanţ. Victima a necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale şi a stat în concediu medical 6 luni.

Directorul firmei de pază şi-ar fi ieşit din fire în momentul în care angajatul, agent de pază, a venit la serviciu băut. Angajatul altei firme de pază din zonă, martor în dosar, a povestit că inculpatul M.V.A. l-a lovit pe V. M. cu pumnul şi cotul până a căzut. A sărit apoi pe el cu picioarele, continuând să-l lovească.

„Martorul l-a auzit pe V.M. văitându-se că inculpatul i-a rupt piciorul şi a văzut că ulterior inculpatul l-a luat şi l-a aruncat în şanţ. Acelaşi martor a mai relatat că unul dintre băieţii de la societate a anunţat poliţia, care a venit în aproximativ jumătate de oră, timp în care partea vătămată a rămas întinsă în şanţ. Martorul a mai declarat că a aflat de la unul dintre băieţii de la societatea unde lucra V., care fusese să îl vadă în acest interval de timp, că avea piciorul rupt şi rotula ieşită în afară”, a consemnat instanţa.

Victima a avut nevoie de 30-35 de zile de îngrijiri medicale şi a stat în concediu medical 6 luni. Pentru toate aceste suferinţe, bărbatul a cerut în instanţă despăgubiri materiale de 5.800 lei, din care 4.000 lei contravaloarea concediului medical şi 1.800 lei medicaţia şi cheltuielile cu recuperarea, dar şi daune morale de 50.000 lei. Şeful lui nu a recunoscut că l-a lovit, ci doar că a existat un conflict şi i-a cerut să plece acasă.

Achitat în primă instanţă

Deşi certificatul medico-legal arată că angajatul a ajuns la spital cu leziuni grave şi că a suferit un traumatism cranio-cerebral acut, stare de şoc, comoţie cerebrală, magistratul de la Judecătoria Bacău a fost influenţat de declaraţiile martorilor care i-au luat apărarea inculpatului. Prin urmare, aflat în faţa unor declaraţii contradictorii, judecătorul a luat în calcul varianta că victima ar fi putut fi bătută de altcineva. Instanţa a dispus, astfel, achitarea inculpatului.

Daune de circa 20.000 de lei

Curtea de Apel a analizat din nou probele şi a ajuns la concluzia că prima instanţă a decis achitarea inculpatului „pe baza unei aprecieri eronate a probelor administrate”. Instanţa de apel a luat în calcul şi faptul că inculpatul a fost sancţionat în trecut cu amendă de către procuror, tot pentru o faptă de violenţă. Sentinţa iniţială a fost desfiinţată, iar M.V.A. a fost condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendare. În plus, inculpatul a fost obligat să-i plătească angajatului agresat 5.800 lei, daune materiale şi 15.000 de lei, daune morale. La acestea se adaugă şi cheltuielile cu transportul la spital şi spitalizarea (circa 2.500 lei).

Dacă e marţi, echipa care deserveşte camera mobilă a Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor a municipiului Bacău face o ieşire în comuna Iteşti. Primăria din localitate a publicat un anunţ prin care le face cunoscut sătenilor că pe 28 februarie, între orele 9 – 14, va avea loc o acţiune a Biroului de Evidenţă a Populaţiei Bacău în vederea schimbării cărţilor de identitate expirate sau a întocmirii unor acte de identitate pentru tinerii care au împlinit 14 ani.

Localnicii interesaţi de acestă activitate se pot prezenta la sediul Primăriei Iteşti cu un dosr plic în care să pună actul de identitate (original şi copie), certificatul de naştere (original şi copie), hotărârea judecătorească de divorţ definitivă(dacă este cazul), adeverinţă de la Registrul Agricol şi 15 lei.

În ceea ce-i priveşte pe minorii care au împlinit 14 ani, precum şi tinerii care au 18 ani, aceştia trebuie să se prezinte obligatoriu cu unul dintre părinţi care trebuie să aibă cartea de identitate asupra lui. Tarifele percepute pentru timbrul fiscal sau taxa extrajudicară de timbru nu se mai percep de la 1 februarie 2017.

De reţinut, este faptul că băcăuanii trebuie să aibă în vedere faptul că buletinul expiră la data naşterii. Astfel, este mai uşor să reţină când expiră termenul de valabilitate al cărţii de identitate.

Locuitorii de pe trei străzi din municipiul Bacău vor rămâne fără apă potabilă astăzi, din cauza unor lucrări pe care Compania de Apă le face la rețeaua de distribuție, la cererea Primăriei Bacău.

Străzile vizate sunt Constanței, Timpului și Ștefan Gușe, iar locuitorilor li se recomandă să își facă rezerve de apă.

De asemenea, reprezentanții Companiei avertizează că la reluarea programului de furnizare este posibil ca apa să fie tulbure. Sistarea va fi resimțită între orele 9-17.

Autoritățile locale au început înlocuirea limitatoarelor de viteză din Bacău, așa-numitele cocoașe, distruse în timpul operațiunilor de deszăpezire din săptămânile trecute.

Este vorba despre „cocoașele” de pe bulevardul Nicolae Bălcescu, la trecerea de pietoni din fața magazinului Luceafărul, de cea de pe strada Vasile Alecsandri, din preajma unităților de învățământ și de cea de pe strada Bucegi.

„Înainte de deszăpezire am pus în vedere firmelor care au avut această sarcină să aibă grijă de limitatoare, dar cu toate acestea s-au distrus. Le refacem acum pe cele stricate, iar cheltuielile sunt acoperite din bugetul local”, a spus Florin Cobzaru, șef de secție în cadrul Direcției de Drumuri Publice a Primăriei Bacău. Un astfel de limitator costă circa 180 de lei metrul liniar.

De doi ani, în fiecare sezon, de mărțișor, de Paște și de Crăciun, Cristina Negrea, studentă în anul II la profilul Marketing din cadrul Facultății de Științe Economice din Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău, organizează în Corpul C de la Universitate un târg de handmade în care prezintă și oferă spre achiziție produse creație personală.

Studenta face de cinci ani handmade și chiar și-a construit un brand „Cristina’s Handmade Shop”. Am întâlnit-o pe Cristina chiar în locul în care lucrează și expune în aceste zile, în instituția de învățământ superior.

„Pentru anul acesta am pregătit mărțișoare diverse, de la medalioane cu literă, magneți și chiar cercei, inele și origami”, ne-a spus. Ea poate fi găsită aici până pe 1 martie între orele 8.00 și 16.00. Creatoarea de mărțișoare ne-a asigurat că de la an la an apar produse noi, tehnici și categorii noi de produse, se schimbă și gamele de clienți, și, cel mai important, se îmbunătățește profitul – o parte din acesta este reinvestit în materiale, iar o altă parte este donată Casei de Copii „ProFamilia”.

Planul ei este să deschidă o afacere completă, cu un punct stabil de lucru și de vânzare, momentan produsele ei fiind putând fi achiziționate de pe site-ul ei www.cristinashop.ro.