– Suntem în patria marelui sculptor George Apostu, considerat un demn urmaş a lui Constantin Brâncuşi, în ultimii 25 de ani se fac eforturi deosebite pentru reabilitarea artistului şi a operei sale, ignorată mulţi ani de regimul comunist. Ce au făcut şi ce fac autorităţile locale, instituţiile de învăţământ pentru memoria marelui artist?

– Consider că în orice regiune, dintr-o ţară civilizată, un astfel de patrimoniu, cum este Casa memorială „George Apostu”, adunat într-un spaţiu, el însuşi neobişnuit de frumos, trebuie să devină un reper identitar şi un obiectiv cultural-artistic. După ce casa în care s-a născut marele sculptor a devenit o ruină, aici s-a petrecut un miracol. Nepotul de soră al artistului, Dinu Apostu, a decis să treacă imobilul printr-un proces de reabilitare, sprijinit de oameni la fel de generoşi, gest cu atât mai necesar, cu cât, stins din viaţă în plină forţă creatoare, departe de casă şi de ţară, la Paris, George Apostu nu a fost suficient de bine recuperat, valorificat şi asimilat artei româneşti contemporane. Împreună cu prieteni din Franţa, Dinu Apostu a înfiinţat o asociaţie, a conceput proiecte şi a convins autorităţile locale şi judeţene să-i sprijine iniţiativele. Printre ele este înfiinţarea unei tabere de vară, de creaţie artistică, unde sunt invitaţi artişti plastici consacraţi dar şi studenţi la artele plastice, care, timp de două săptămâni, crează, după tehnica şi cu materialele preferate ale lui George Apostu, opere de artă care rămân în patrimoniul Casei Memoriale. Concomitent, aici au loc şi alte manifestări dedicate artistului nostru, spectacole, simpozioane, la care participă oameni de cultură, împreună cu săteni, elevi, profesori, dar şi spectacole cu participarea unor artişti profesionişti din Bacău şi din ţară. Demersul cultural al asociaţiei condusă de Dinu Apostu, sprijinit permanent şi de Consiliul Local Stănişeşti, este menit să redea o finalitate pedagogică, adăugată celei de rememorare şi aducere în actualitate a unei personalităţi de o asemenea anvergură. Mai amintesc faptul că şcoala din Stănişeşeti poartă numele de „George Apostu”, cât şi Centrul Cultural din comună.

– Din păcate, din Bacău până la Stănişeşti, nu există niciun indiciu, niciun indicator, prin care călătorul ocazional să fie îndrumat spre casa în care s-a născut George Apostu.

– Aşa este, aveţi dreptate, însă sunt lucruri care depăşesc competeneţa şi posibilităţile autorităţilor locale. Este nevoie şi de implicarea Ministerului Culturii, de introducere a personalităţii marelui artist în Calendarul naţional al manifestărilor culturale, de implicarea altor instituţii naţionale şi judeţene. Ceea ce putem face noi este de a sensibiliza toţi factorii, astfel ca numele şi memoria artistului care s-a născut la Stănişeşti să fie mai bine valorificate.

– Sunteţi primar al comunei din anul 2008, la alegerile din 2016 aţi candidat din partea Partidului Social Democrat. Ştiu că dintotdeauna, problema majoră a administraţiei locale a fost infrastructura. Ce v-aţi propus în acest domeniu pentru următorii patru ani?

– În 2014 şi 2016 am reuşit să asfaltăm drumul Stănişeşeti-Slobozia, în lungime de 7,8 km, una dintre cele mai mari realizări ale noastre din ultimii ani, cu finanţare prin PNDL. Acum, prin PNDL 2 am depus un proiect pentru asfaltarea a 13,8 km de drumuri locale, în valoare de 19,8 milioane de lei, proiectul este în faza de analiză şi avizare. De asemenea, am mai depus un proiect pentru modernizarea unui drum de 2,5 km, Beneşti-Belciuneasa, iar Consiliul Judeţean a întocmit documentaţia mentru modernizarea DJ Stănişeşti-Motoşeni, drum care străbate comuna noastră. Sunt foarte mulţumit că, la cererea noastră, CJ a modernizat şi porţiunea de drum de la Onceşti la Stănişeşti, poarta de intrare în comună, astfel că se poate circula până la Casa „George Apostu” în condiţii foarte bune. Proiecte avem multe depuse, mai amintesc aici construirea şi modernizarea a şase poduri, cu o valoare de 5,6 milioane de lei, poduri de traversare a pârâurilor Pojorâta, Dobrotfor, în Crăieşti, Baloteşti, Stănişeşti, Slobozia şi Slobozia Nouă. Ne-am propus, tot cu finanţare prin PNDL, modernizarea iluminatului stradal, prin înlocuirea celor 600 de lămpi, cu unele economice, cât şi prelungirea reţelei de iluminat acolo unde acum nu există.

– Când vor avea locuitorii din Stănişeşti apă şi canalizare?

– Comuna Stănişeşti se întinde pe o lungime de 40 de km, iar dacă mai adăugăm şi ramnificaţiile ajungem la 70 de km. O aducţiune de apă şi o canalizare pe o asemenea distanţă costă foarte mult şi trebuie să mai luăm în calcul un aspect foarte important în analiza oportunităţii şi eficienţei unei asemenea investiţii: puterea economică a multor familii, care este destul de scăzută, astfel că nu vor putea suporta cheltuielile cu montarea instalaţiilor, cu achitarea facturii la apă şi canalizare, pentru ca întreaga reţea să fie folosită la capacitatea proiectată. Deocamdată, după o analiză în Consiliul Local, am decis să nu depunem proiecte pentru aceste obiective. În perspectivă, ni s-a comunicat că suntem prinşi în Masterplanul judeţului, astfel că prin ADIP, alături de alte localităţi din zonă, după anul 2022, va fi demarată o asemenea lucrare.

– În ce constă acum puterea economică a comunei?

– În ultimii ani, peste 35 de tineri au accesat fonduri guvernamentale şi europene, achiziţionând utilaje agricole, au înfiinţat ferme agricole, zootehnice, legumicole, apicultură şi de cultivare a căpşunelor. Comuna Stănişeşti este, dacă putem spune aşa, fruntaşă la accesarea de fonduri de investiţii în agricultură. Mulţi locuitori sunt crescători de animale, la nivelul comunei avem peste 12.000 ovine şi caprine şi 2000 de bovine, ceea ce înseamnă muncă, multă muncă, dar şi surse de venituri. În comună mai există, la Beneşti, o mare fermă pomicolă, la care, în anumite perioade ale anului, lucrează mulţi cetăţeni din comună. Mai adăugăm un număr de 35-40 de mici întreprinzători în domeniul desfacerii de bunuri de consum.

– Legendă sau adevăr, cu peste 40 de ani în urmă, la Stănişeşti, spun locuitorii mai în vârstă, s-ar fi făcut prospecţiuni geologice, ca urmare a faptului că în zonă ar fi zăcăminte de uraniu, cupru, petrol. Care este adevărul, o asemenea informaţie are darul de a înflăcăra imaginaţia şi speranţele oamenilor?

– S-au făcut nişte prospecţiuni geologice în acei ani, nimeni nu ştie pentru ce, deoarece cei care lucrau acolo spuneau că sunt secrete. Au sondat, au plecat, şi aşa s-a născut legenda. Oamenii s-au hrănit mulţi ani cu ea. N-a fost să fie!

– Precizaţi câteva proiecte care au ca obiect şcolile, cu precădere cele care privesc asigurarea igienei şi securitatea elevilor.

– Deoarece bugetul comunei nu ne asigură finanţarea unor lucrări de mare anvergură, am depus două proiecte cu finanţare europeană, construirea unui Grup sanitar la Şcoala 1 Slobozia, după toate normele europene, şi consolidarea Şcolii „George Apostu” Stănişeşti. Fiind o comună marginală, fără obiective mari, importante, după modificarea ghidurilor, accesul nostru la fonduri europene a devenit restrictiv. Acum, avem depus un proiect prin PNDL pentru construirea unui Grup sanitar modern şi la Şcoala din Stănişeşti, cât şi pentru modernizarea Şcolii Crăieşti, extinderea şcolilor din Beneşti şi Slobozia Nouă, la aceste lucrări contractele sunt deja semnate. O situaţie deosebită o avem la Slobozia Nouă, unde trebuie să construim o grădiniţă nouă, deoarece numărul copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani a ajuns la 80, mai ales după ce Guvernul a hotărât să acorde familiilor defavorizate un cupon de 50 e lei/lună. În ultimii ani, în acest domeniu al modernizării şcolilor am stat foarte prost, deoarece nu au fost bani. Din şase şcoli, doar una are autorizaţie sanitară de funcţionare, însă avem promisiuni că în acest an vom primi surse de finanţare pentru ca toate şcolile încă din acest an să fie autorizate sanitar.

– De câteva zile aţi primit bugetul. Cum îl apreciaţi?

– Acum vreo 6- 7 ani aveam un buget de supravieţuire, însă din ultimii 2-3 ani am primit bani astfel ca Stănişeşti să se şi dezvolte, nu numai să supravieţuiască. Avem sume bune pentru dezvoltare, pe obiective, aproximativ de trei ori mai mari decât în anii trecuţi.

– Care este cea mai mare realizare de când sunteţi primar?

– De departe, cea mai importantă realizare este asfaltarea celor 7,8 km Stănişeşeti – Slobozia, la Slobozia, din anii 60, de când s-a introdus curentul electric nu s-a mai făcut nicio investiţie. Lucrarea a costat peste un milion de euro.

– La nerealizări ce aţi consemna?

– Mi-am pus mari speranţe într-o investiţie a Ministerului Agriculturii, din 2012. Era o lucrare de 7 milioane de euro, care viza reabilitarea lucrărilor din Bazinul hidrografic Dobrotfor, are SF, studiile în teren, au fost semnaţi indicatorii tehnico-economici, s-a dat ordinul de execuţie de ministrul de resort, iar de atunci tot aşteptăm să intre la finanţare. Era vorba de refacerea plantaţiilor erozionale, a unor lucrări de protejare şi scurgere a torenţilor, podeţe etc., executate de ANIF. O lucrare fantastică pentru localitatea noastră, am deveni comună etalon în România cu o asemenea investiţie. Noi sperăm că investiţia se va realiza până la urmă.

– Sunteţi membru PSD, care a fost procentul pe care l-aţi obţinut la alegerile din 2016?

– Am fost patru candidaţi şi am câştigat cu 75 la sută din voturile exprimate. PSD are 11 consilieri, din 13.

– Nu-i uşor pentru un primar al unei comune cu atâtea probleme. Ce spune familia despre munca dumneavoastră?

– Mă sprijină, mă înţelege. Soţia este secretara şcolii, iar băiatul este în clasa a XII-a, la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu”, se pregăteşte pentru BAC şi va da examen la Facultatea de Stomatologie. Suntem o familie frumoasă, de care sunt mândru.

– Spunea un coleg de-al dumneavoastră, că suntem o ţară de asistaţi. Câte dosare aveţi la Legea 416?

– Peste 400 de dosare, însă numărul lor variază de la o lună la alta. Cele mai multe sunt din satul Slobozia Nouă, Panu, cum este mai cunoscut. Contrar a ceea ce se spune, cetăţenii de aici vor să muncească, însă nu sunt posibilităţi, nici în comună, nici în jur, pe măsura pregătirii lor. M-am zbătut pentru a le găsi locuri de muncă, cu ani în urmă, am reuşit să trimit 50 de oameni la Arad, la o fabrică de cabluri, însă nu s-au acomodat, nu au făcut faţă, au venit înapoi. Mai sunt câţiva angajaţi la o fabrică de încălţăminte din Bacău. Acum sunt în discuţie cu Agricola pentru a prelungi cursa lor specială care vine până la Onceşti, pentru a putea transporta în Bacău vreo 30 de persoane care vor să lucreze la Abator.

– Parcă aţi fi agent de forţă de muncă…

– Am considerat că este de datoria mea să-i ajut, sunt cetăţeni ai comunei, au familii, au copii la şcoală, trebuie să trăiască şi ei. Eu în primul mandat n-am aproape nimic, n-am fost sprijinit financiar, am realizat doar câteva proiecte sociale, însă am fost alături de oameni, aşa am considerat eu. Drept dovadă că nu am greşit sunt rezultatele de la alegerile care au urmat. În comună se mai derulează un proiect cu FSC, de sprijinire a elevilor care urmează cursurile liceale, CL acordă burse sociale, pentru elevii cu rezultate bune la învăţătură, care provin din familii defavorizate, în valoare de 40.000 de lei, 20.000 de lei îi acordăm de Paşte şi alţi 20.000 de lei la Crăciun. Mai suntem implicaţi într-un proiect, din care mai fac parte comunele Motoşeni, Coloneşti şi Răchitoasa, derulat prin Asociaţia de prietenie franco-română, condusă de Dinu Apostu, de care beneficiază mai mulţi elevi, care doresc să studieze limba franceză, anul trecut 40 de copii, câte 10 din fiecare comună au fost o săptămână în Franţa, anul acesta vor veni doi profesori din Franţa care vor participa la Programul „Şcoala altfel”, urmând ca, în 2018, alţi 40 de copii să meargă în Franţa, pentru promovarea limbii române şi a marelui eveniment de la 1918. De asemenea, mai avem un proiect pe Linia de finanţare 42, prin AFIR, cu fonduri europene, solicitat de FSC, în parteneriat cu Primăria Stănişeşti, Esthetique Beauty Center, o fundaţie din Bucureşti, în valoare de 5 milioane de euro, care are ca scop reorientarea profesională a 400 de tineri, care presupune şi construirea unui imobil, igenizarea a 100 de case, sprijinirea a 20 de fermieri cu 25.000 de euro, pentru a deschide o afacere şi să angajeze personal din comună. Mai sunt câteva aspecte de calarificat, după care aşteptăm finanţarea. Proiectele europene sunt foarte bune, sunt exigenţe foarte mari, cum este şi normal, numai că intervine birocraţia de la noi. Vorbeam la început de sculptorul George Apostu, de ceea ce face comunitatea locală pentru memoria şi valorificarea moştenirii culturale. În Stănişeşti funcţionează Centrul de Cultură „George Apostu”, la parter funcţionează un cămin cultural, iar la etaj avem amenajat un muzeu de etnografie şi un club de zi al vârstnicilor, finanţat de FSC şi Ambasada Norvegiei. Acestea sunt proiectele noastre pe termen scurt, dar şi de perspectivă, pe care, împreună cu personalul tehnic al Primăriei, cu aprobarea Consiliului Local şi sprijinul Consiliului Judeţean, al colaboratorilor, le vom duce la îndeplinire, astfel ca şi comuna Stănişeşti, locuitorii ei, să beneficieze de condiţii mai bune de trai.

Stănişeşti
Comuna se află în estul județului, în valea râului Dobrotfor. Este traversată de șoseaua județeană DJ243B, care o leagă spre vest de Vultureni și Parâncea și spre sud-est de Motoșeni și mai departe în județul Vaslui. Are în componenţă satele Stănişeşti, Slobozia, Slobozia Nouă, Baloteşti, Beneşti, Crăieşti, Belciuneasa, Văleni, Gorgheşti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stănișești este de 4.514 locuitori Două obiective din comuna Stănișești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău, situl arheologic aflat la 500 m vest de satul Stănișești în punctul „Cimitir” și celălalt monument, clasificat ca monument memorial, casa sculptorului George Apostu.