sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2731

Drumuri în aşteptarea unor modernizări în comună Bârsănești

    Mai mulţi consilieri locali din Bârsănești şi primarul de aici, Gelu Botezatu, vor să înainteze Prefecturii judeţului Bacău o adresa oficială prin care aduc la cunoştinţă starea critică a unor drumuri ce străbat această comună. De ani de zile o porţiune de circa 1.4 kilometri a drumului Oneşti – Caraclău (ce aparţine municipiului de pe Trotuş), este neasfaltată.

    Dorind a găsi o rezolvare a acestei situaţii la Primăria municipiului Oneşti reprezentanţii comunei Bârsănești au fost trataţi cu un refuz categoric al primarului onestean Nicolae Gnatiuc. Acesta a declarat barsanestenilor că “pentru următorii patru ani nu sunt fonduri pentru a asfalta cei 1.4 km. Noi avem multe drumuri de asfaltat în municipiul Oneşti, în cartierele Slobozia şi Belci”. În dorinţa de a vedea asfaltată porţiunea de drum ce se află în apropierea DN 11 Braşov – Bacău, consilierii locali şi autorităţile comunei Bârsănești vor să facă demersuri la autorităţile judeţene pentru sprijinirea financiară a municipiului Oneşti, că să fie rezolvată această problema.

    Nemulţumirile localnicilor din comună Barsanesti “au răbufnit” în şedinţa Consiliului Local, unde s-a prezentat şi o altă situaţie critică: pe DJ 116, ce face legătura între localităţile Barsanesti şi Târgu Ocna, un segment de drum de aproape doi kilometri (spre Galean), este foarte deteriorat. În acest sens s-a menţionat că “acest drum este străbătut de mulţi turişti, care traversează zona spre a ajunge mai repede la Târgu Ocna, în week – end înregistrându-se o creştere a traficului rutier. În zonă pot apare situaţii neprevăzute, se pot întâmpla accidente rutiere, deoarece majoritatea celor care trec pe aici nu cunosc traseul!

    Drumul de la Barsanesti la Târgu Ocna are în zona menţionată (între kilometrii 9 – 11), multe denivelări, la fel că şi cel care trece prin satul Poiana, pe unde se poate ajunge la Albele – o altă localitate din comuna Bârsănești ”.

    Scandalul furturilor de lemn de la Ghimeș: polițiștii au ridicat 30.000 de euro și sisteme informatice

      30.000 de euro, sisteme informatice și documente au fost ridicate de polițiști în urma perchezițiilor efectuate, ieri, în Bacău, pentru destructurarea unui grup infracțional organizat bănuit că a creat un prejudiciu de 1.000.000 de lei prin tăiere ilegală de arbori, furt de arbori și spălare de bani.

      În urma perchezițiilor efectuate, ieri, în județul Bacău, de polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice și ai Direcției de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliției Române, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de urmărire penală și criminalistică, au fost ridicați 30.000 de euro, sisteme informatice și alte înscrisuri utile cauzei.

      De asemenea, polițiștii au constatat o infracțiune la regimul armelor și munițiilor.

      Activitățile au vizat sediul unor instituții publice și societăți comerciale, precum și locuințele unor persoane implicate în săvârșirea de infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, spălarea banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, tăiere ilegală arbori și furt de arbori.

      Din cercetări a reieșit că 9 persoane ar fi săvârșit fapte ilicite în domeniul silvic, prin constituirea, sub directa coordonare a unui reprezentant al unei instituții, a unui sistem de natură a permite tăierea fără drept și valorificarea masei lemnoase rezultate din suprafețele de fond forestier aflat în proprietate public-privată.

      Prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională este de 1.000.000 de lei.

      Față de cele 9 persoane bănuite au fost emise mandate de aducere, iar în urma audierilor a fost dispusă măsura controlului judiciar.

      Cele nouă persoane vor fi conduse la audieri, urmând a fi dispuse măsuri legale.

      La acțiune au participat polițiști din cadrul inspectoratelor de poliție județene Harghita, Neamț și Vrancea, precum și jandarmi.

      Încă trei medii de 10 (zece) la Evaluarea Națională

        Dupa finalizarea contestațiilor la examenul de Evaluare Națională, în județul Bacău procentul notelor peste 5 (cinci) a crescut cu două sutimi, de la 76,64% la 76,66%. În total, au participat la acest examen național 4.680 de candidați, iar 3.588 dintre ei au luat note peste 5 (cinci).

        Mai mult, pe lângă cele 16 note de 10 (zece) obținute înainte de contestații de Delia Balan, de la Școala Gimnazială „George Enescu” Moinești, Carmen Blănaru, de la Școala Gimnazială Sascut, Diana Botezatu, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comănești, Raluca Cîrlan-Petcu, Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău, Ioana Crăciun, Școala Gimnazială „Scarlat Loghin” Dofteana, Ștefania Dorobăț, Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău, Daria Drăgan, Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” Onești, Ștefania Enache, Școala Gimnazială nr. 10 Bacău, Andrei Gava, Școala Gimnazială nr. 10 Bacău, Antonia Goriuc, de la Școala Gimnazială „Scarlat Loghin” Dofteana, Ioana Harapu, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comănești, Carina Ivu, Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău, Daria Lupașcu, Școala Gimnazială nr. 10 Bacău, Mara Postolache, Colegiul Național „Gh. Vrănceanu” Bacău, Elena Savin, Școala Gimnazială „Miron Costin” Bacău și Radu Ursache, Școala Gimnazială „Mihai Dragan” Bacău, alți trei absolvenți de gimnaziu s-au înscris pe lista celor cu nota generală maximă pe județul nostru. Este vorba despre: Francesca Rita Cătea, de la Școala Gimnazială „George Călinescu” Onești, Iulia Matei, de la Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comănești și Laura Diana Butacu, de la Școala Gimnazială „Mihai Drăgan” Bacău.

        Conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Bacău în total s-au depus 432 de contestații, 230 la Limba și literatura română și 202 la Matematică.

        Rezultatele şcolilor băcăuane

        Conform blogului deferlari. ro, până pe 12 iulie, când repartizarea computerizată a absolvenţilor în învăţământul liceal de stat va putea stabili pe baza ultimei medii de admitere fel de fel de topuri şi ierarhii la nivel local, regional şi chiar naţional, un top al rezultatelor obţinute de câteva şcoli din municipiul Bacău la Evaluarea Naţională 2017 arată astfel: Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu” Bacău (9,38), Colegiul Naţional „Ferdinand I” Bacău (9,30), Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău (9,15), Şcoala Gimnazială Nr. 10 Bacău (8,72), Şcoala Gimnazială „Alexandru cel Bun” Bacău (8,58), Şcoala Gimnazială „Al. I. Cuza” Bacău (8,26), Şcoala Gimnazială „Miron Costin” Bacău 8,09, Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Bacău (7,99), Colegiul Naţional de Artă „George Apostu” Bacău (7,94), Şcoala Gimnazială „George Bacovia” Bacău (7,92), Şcoala Gimnazială „Constantin Platon” Bacău (7,91), Şcoala Gimnazială „Dr. Alexandru Şafran” Bacău (7,90), Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” Bacău (7,76), Şcoala Gimnazială „Mihai Drăgan” Bacău (7,58) și Şcoala Gimnazială „Octavian Voicu” Bacău (7,40). Mediile au fost obţinute prin prelucrarea notelor publicate pe portalul evaluare.edu.ro, ca medie aritmetică a tuturor mediilor obținute de candidații înscriși și participanți.

        Urmează repartizarea computerizată, pe 12 iulie

        Media generală obținută la Evaluarea Națională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învățământul liceal de stat. Anul acesta, media de admitere în liceu este media ponderată între media generală la Evaluarea Națională (reprezentând 80%) și media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (reprezentând 20%). Conform Calendarului admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2017 – 2018, admiterea în liceu se face în continuare prin repartizarea computerizată a absolvenţilor clasei a VIII-a, în funcție de media de admitere și de opțiunile înscrise în fișa de admitere. Repartizarea se face într-o singură etapă pe 12 iulie. Candidaţii care au participat şi au rămas nerepartizaţi în urma primei etape vor fi repartizaţi de către comisiile de admitere judeţene pe locurile rămase libere, în perioada de rezolvare a situaţiilor speciale (a doua etapă), de pe 24 iulie. Inspectoratul Școlar Județean Bacău a publicat și ierarhia județeană a candidaților la un loc în liceu, pentru cei 4.679 de absolvenți de gimnaziu (unde sunt 7 candidați cu medie generală 10).

        România și Rusia

        Dacă veți face un sondaj pe stradă, la întâmplare, marea majoritate a răspunsurilor la întrebarea „cine sunt cei mai mari dușmani ai țării?” ar fi: rușii. Orice copil știe că rușii sunt cei mai mari dușmani ai țării și abia așteaptă să ne invadeze cu armatele lor ca să ne fure țara. Țară pe care, oricum, o fură prin firmele rusești care-și desfășoară activitatea în România, spre deosebire de firmele germane, americane, franceze sau englezești care sunt cele mai corecte din lume. Nimic nou; acum 50 de ani dușmanii țării erau americanii și ceilalți capitaliști, cu 100 de ani în urmane ne dușmăneau bulgarii, austriecii și ungurii, cu care eram în război.

        Problema este că urâm rușii pentru motive greșite. Ni se spune că rușii au adus comunismul pe tancuri și l-au instalat în România pentru jumătate de secol. Dar, rușii au venit în 1944 și au plecat în 1956; până în 1989 comunismul a fost implementat de români, nu de ruși.

        Ni se mai spune că rușii ne-au furat bogățiile prin Sovromuri; de fapt a fost vorba de plata despăgubirilor de război pe care le datoram că urmare a implicării noastre în războiul contra URSS.

        În realitate, ar trebui să urâm rușii pentru ceea ce au făcut din 1956 până în 1989: au sabotat eforturile românești pe scena politică internațională.

        Politica de independența față de Moscova inițiată de Gheorghe Gheorghiu-Dej și continuată de Nicolae Ceaușescu a fost contracarată de URSS prin intermediul serviciilor secrete și cu ajutorul țărilor socialiste-Ungaria, mai ales, Polonia, Bulgaria sau RDG.

        De câte ori România făcea câte un pas în afara liniei trasate de sovietici, se întâmplau lucruri ciudate în zonele locuite de minoritatea maghiară. Iar de câte ori minoritatea maghiară se agita cu ordin de la Moscova via Budapesta, liderii români reacționau punând în discuție problema Basarabiei.

        Tot printr-o acțiune subterană, inițiativele diplomatice ale României erau torpilate de agenții de influență ruși, ba chiar, există istorici (Larry L. Watts) care susțin că Pacepa ar fi fost agent KGB iar dezertarea în SUA a fost doar o misiune de a submina relațiile româno-americane.

        Ceea ce se întâmplă astăzi, însă, e deja altceva. Isteria anti-rusească rostogolită în spațiul public românesc făcea parte dintr-o campanie de propagandă care, ulterior, s-a transformat în argument politic pentru vânătoarea de vrăjitoare.

        Pe modelul McCarthy din anii ’50 (până și Charlie Chaplin a fost nevoit să plece din SUA, acuzat de simpatii comuniste), cine nu are nici un argument la îndemână pentru a-și contrazice oponentul politic, îl acuză că e „pro-rus”.

        Dacă nu-ți convin opiniile cuiva, nu mai trebuie să te scremi să-ți formulezi contra-argumente.

        Spune cineva că Pământul e rotund? E pro-rus, se știe. Ești convins de necesitatea vaccinării? Marș de-aicea, rusnacule! Crezi în independența Justiției? Ești un postac sovietic! Vrei o Românie independența, care să nu mai fie doar o colonie? Se știe, ești vândut rușilor și încasezi solda în ruble! Vrei ca multinaționalele să plătească impozite în România? ‘rai al dracu’ de agent al lui Putin care ești!

        Vrei ca românii să aibă salarii cât mai mici, să cumpere arme în loc de manuale școlare, vrei ca procurorii să salte toți parlamentarii și să-i bage la Beciul Domnesc, cei acuzați de corupție să nu mai aibă drept la avocat și să fie condamnați în procese rapide, vrei desființarea sindicatelor, interzicerea oricărui ajutor social, eventual reînființarea șerbiei? Ești un democrat, un pro-occidental, un descuiat la minte și meriți să fii decorat de ambasadele străine!

        Primarul care intră pe o ușă cu speranțe și iese pe alta cu succes

        La al patrulea mandat de primar în Buciumi, Fănică Cozma (63 de ani, membru al PSD) este în această funcție de la reînființarea comunei. Are, însă, o experiență de 17 ani în administrația locală, pentru că în perioada 2000 – 2005 a fost viceprimarul comunei Ștefan cel Mare, din care făceau parte și cele două sate ale actualei comune Buciumi, satele Buciumi și Răcăuți. Pentru cine îl vede prima oară, apare ca un om dintr-o bucată și un gospodar chibzuit și descurcăreț. A ajuns pe meleagurile Oneștilor și Buciumilor tocmai din Panciu. A lucrat la termocentrala din Borzești (CET 2), dar din 1990 s-a apucat de ceea ce a deprins de la tatăl său, de comerț. Ca viceprimar s-a remarcat în fața consătenilor din Buciumi, iar în anul 2005, la reînființarea comunei Buciumi a candidat la postul de primar și a fost ales cu 95% din voturi.

        – V-a ajutat în cariera de primar, domnule Cozma, desigur și experiența dumneavoastră de om de afaceri, de gospodar. Noi, străinii de comună, am fost impresionați de felul în care arată drumul, satul, până la primărie.
        – În viața mea am muncit mult. Acasă la tata, care era întreprinzător particular, aveam carnet de producător agricol. Căram fructe la piață produse agricole și scoteam bani frumoși. Muncesc pentru această comună, acum.

        – Cu ce faceți tot ce faceți în comună? Trebuie bani…
        – Trebuie. Dar, am alergat peste tot, am intrat pe o ușă cu speranțe și am ieșit pe alta cu succes.

        – V-a ajutat faptul că sunteți membru al unui partid care a fost mai mereu la putere?
        – Da, m-a ajutat. Am făcut câte ceva în comună care să se vadă. Iată clădirea primăriei: în anul 2005, când s-a rupt comuna Ștefan cel Mare și a apărut Buciumi, nu aveam local de primărie. Înainte fusese școală, dar imobilul nu mai avea nici geamuri. Cu banii mei am pus geamuri, am vopsit totul. Dar nu era suficient. Am cerut ajutor de la județ și l-am obținut. Am cerut bani măcar pentru jumătate din lucrările necesare în primărie. Nu voiam să stau să râdă lumea de mine. Singur nu dovedeam la câte probleme erau într-o comună abia înființată, cu un buget ca vai de el. După primărie, m-am apucat de drumuri, am făcut rețea de apă potabilă în satul Răcăuți etc.

        – Cu ce bani ați reușit asfaltarea drumului principal de exemplu, care arată impecabil. Ați beneficiat de ceva fonduri europene, guvernamentale?
        – Am făcut proiectul tehnic, am scos lucrarea la licitație și a câștigat firma lui Costel Cășuneanu. Aveam două miliarde de lei vechi la bugetul comunal, dar îmi trebuiau 60 de miliarde. Până atunci lucram pe drumul acesta, îl aranjam, îl balastam, dar când ploua torențial se distrugea tot. Dar, am fost ajutat și am reușit. Într-o jumătate de an lucrarea era gata, pe șase kilometri, de la intrarea în comună, până la capăt, unde întorc autobuzele. Astfel, cea mai mare realizare în comună e drumul, dar sunt și școlile reabilitate, una în Buciumi, alta în Răcăuți. Numai într-o școală avem 180 de elevi romi, pentru că în comună cam un sfert din populație sunt romi. Îi aducem la școală cu microbuzul școlar.

        – Întreb din nou: de unde banii?
        – La Răcăuți am lucrat cu fonduri europene. Chiar acum am avut o nouă vizită de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est pentru acest proiect, pentru că așa ești monitorizat de Uniunea Europeană și de guvern.

        – Ce alte proiecte mai derulați cu bani europeni?
        – Un proiect pentru apă și canalizare în satul Buciumi, cu două milioane de euro, de exemplu. Un proiect pentru care m-am trudit șapte ani. Dacă aveam banii de la început, cu 2,5 milioane de euro aveam apă și canalizare în tot satul Buciumi, canalizare în Răcăuți și două stații de epurare. Acum nu mai putem aspira la două stații de epurare, ci doar la rețea de apă în jumătate din satul Buciumi, cu canalizare, iar în Răcăuți la extinderea rețelei de apă. O parte din bani vin și prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

        – Dar, mai sunt drumuri de asfaltat…
        – În Buciumi am asfaltat numai drumul central, pentru că așteptam să avem întâi rețea de apă și canalizare. Satul Răcăuți avea deja rețea și am lucrat mai mult la drumuri.

        – Buciumi este o comună în coasta Oneștiului. Populația a migrat către oraș? Câți locuitori mai sunt?
        – Avem circa 3.500 de locuitori. Statistica oficială dă 3.233, la 1 ianuarie 2017. Mulți sunt în oraș, dar mulți au case și la noi. Sunt case normale, nu case de vacanță, ca în alte locuri.

        – Din ce trăiesc buciumenii?
        – Marea majoritate din agricultură. Au arendat terenurile, pentru că dacă le lucrează ei ies numai în pierdere. Dar, mulți sunt deja pensionari, iar alții lucrează pe șantiere, în firme din Onești. Orașul e aproape.

        – Are comuna Buciumi un mediu economic cât de cât dezvoltat? Din ce îi faceți bugetul?
        – Sunt, aici, câteva magazine. Altceva, nimic. E orașul aproape și toată lumea fuge acolo să se aprovizioneze, să lucreze câte ceva. La buget adunăm cât se poate din impozite și taxe de la populație, taxa pe teren și pe locuințe. Dar, locuințele sunt 80% vechi, iar magazine avem numai 15. Am sperat să vină lumea să construiască la noi, case, gospodării, să investească. Am și amenajat o rețea de electricitate pe spațiul dintre Răcăuți și fosta seră din Onești, dar puțini au venit. Însă, sper ca într-un an-doi să se mai schimbe situația, pentru că nici terenul nu e așa de scump.

        – Cum vă descurcați cu cei 700 – 800 de romi din comună?
        – Foarte greu. Toți sunt săraci, trăiesc, cei mai mulți, în niște bordeie. Cam toți locuiesc în cătunul Conți. Când vine apa mare pe Cașin, la ei în case ajunge. Am început să facem diguri de apărare, dar mai e nevoie. Le-am făcut și pod, că nu aveau, le-am făcut și cimitir, pentru că duceau morții în oraș, dar și o bisericuță, pentru că sunt și vreo 40 de familii de români ortodocși acolo. Au și o rețea de apă potabilă. Și au început să apară semne de civilizație. Ba, am intrat și cu ceva asfalt pe drum.

        – Se vorbește că un mare erou al nostru, căpitanul Ion Fătu, originar din Buciumi, căzut în luptele din Al Doilea Război Mondial, nu are un monument cum se cuvine chiar aici, la el acasă. Vă opuneți unei asemenea idei?
        Ion Fătu și familia din care s-a tras stăteau aici, într-o casă de lângă primărie. Noi nu mai avem, acum, domeniu public pentru a ridica un nou monument. Sunt deja vreo trei monumente, unul chiar în fața primăriei. Și așa ne-am judecat cu un proprietar pentru o palmă de teren. Oare familia Fătu nu ar putea renunța ea însăși la doi metri părați de teren din colțul curții lor, unde să se ridice un astfel de monument?

        BUCIUMI

        Comuna Buciumi este relativ nouă, reînființată în anul 2005. La sfârșitul secolului al XIX-lea cele două sate ale ei, Buciumi și Răcăuți, aparțineau comunei Onești, din plasa Trotuș (alături de satele Onești și Filipești). În 1923 s-a format aici o nouă comună, cu numele „D. A. Sturza”, care cuprindea numai satele Buciumi și Răcăuți, până în 1931, când satele au fost transferate comunei Cașin, din care s-au separat ulterior, formând comuna Buciumi în raionul Târgu Ocna. La 1 februarie 1956 a luat ființă comuna Buciumi, cu satele Buciumi, Răcăuți și Gutinaș, iar la reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, satele ei au fost transferate la comuna Ștefan cel Mare. Dar, localitatea Buciumi este atestată documentar din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, printr-un document emis pe 11 ianuarie 1487. Legenda spune că satul a fost înființat de patru buciumași ai lui Ștefan cel Mare, care dădeau de știre despre invaziile tătare. Cele patru dealuri care străjuie satul poartă numele buciumașilor: Ivan, Tamaș, Iuga și Cârcel.

        Crucea Roșie Bacău veghează la malul mării

          Grupe de doi voluntari și un angajat adult sau colaborator al Crucii Roșii (asistent medical, instructor de prim-ajutor sau paramedic) vor acorda anul acesta primul ajutor pentru copiii cazați în Centrul de agrement pentru tineret “New Paradise” din Eforie Sud, tabăra “2 Mai” și tabăra “Luminița” din Euforie Nord. Reprezentanții Crucii Roșii vor fi prezenți pe plajă în intervalele orare 9-12 și 16-19, perioadă recomandată expunerii la soare. Activitatea începe în luna iulie și se termină în luna septembrie, iar voluntarii însoțiți de câte o persoană adultă vor merge în taberele amintite în serii de câte zece zile.

          “Voluntarii selectați pentru astfel de activități fac un curs de prim-ajutor foarte serios, după care dau un examen în acest sens cu instructorii noștri. Pe litoral, reprezentanții Crucii Roșii Bacău vor interveni în situații de urgență cum ar fi resuscitarea cardio-pulmonară, corpi străini în căile aeriene superioare, hemoragii, hemostază, plăgi, fracturi, arsuri, influența temperaturii ridicate asupra corpului, febră, convulsii febrile sau primul ajutor în intoxicații”, declară Raluca Diaconu, purtător de cuvânt la Crucea Roșie Bacău.

          Campania “Litoral – prim ajutor pentru tineri 2017” este susținută de Societatea Națională de Cruce Roșie România, care asigură încurajează astfel de acțivități cu instruirea voluntarilor prin parcurgerea unui curs de prim-ajutor de bază cu durată de 12 ore, realizat conform standardelor europene, aspect atestat de certificatul de absolvire eliberat la finalizare. Voluntarii vor fi dotați cu materialele sanitare necesare, iar transportul lor spre litoral va fi suportat de Crucea Roșie. Cazarea și hrana sunt asigurate de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța.

          Bacăul are nevoie de stadion. Pentru că are nevoie de fotbal

          Sâmbătă, foștii componenți ai echipei de fotbal Știința Bacău s-au reunit pentru prima oară după mai bine de patru decenii. Vorbim despre echipa Universității băcăuane care, în deceniul 1965-’75, a urcat din campionatul Orășenesc până la un pas de Divizia A.

          Precizarea se impune pentru a nu se crea confuzii cu cealaltă FC Știința, clona adusă de liberalii lui Stavarache prin 2008, de la Băile Felix, unde activase sub denumirea de Luceafărul Lotus.

          Așadar, la inițiativa fostului conducător al echipei, Corneliu Costinescu, componenții Științei s-au regăsit în aula Universității băcăuane. Inițial, revederea fusese programată la sediul Clubului Sportiv Știința.

          „Din respect, însă, pentru acești oameni care s-au remarcat nu doar în sport, ci si în societate, am decis ca întâlnirea să aibă loc în aula Universității, în prezența domnului rector Schnakovszky”, a explicat directorul CS Știința, Florin Grapă. Ulterior, foștii fotbaliști ai Științei au ajuns și la sediul clubului. Asta după ce au străbătut aleile campusului, amintindu-și de escapadele în căminul fetelor sau de mesele ”dublate” la cantină; boemă studențească.

          În programul de după-amiază figura și o vizită la stadionul „Municipal”. „Locul în care ne-am petrecut unele dintre cele mai frumoase momente din viața noastră”, a mărturisit Radu Țuțuianu, care, înainte de a deveni președintele clubului Brașovia Brașov, a fost unul dintre atacanții Științei și ai lui Dinamo Bacău. Numai că vizita la stadionul „Municipal” a picat.

          Pentru că „Municipalul” nu mai este un stadion. „Cum adică?”, s-au arătat nedumeriți cei veniți de prin Târgu-Jiu, Târgoviște sau Galați. Băcăuanii Bâlc, Margasoiu, Sdrobiș, Ciocoiu sau Hermeziu nu au reușit să-i lămurească. Poate și din cauza faptului că nici ei nu sunt lămuriți pe deplin ce se întâmplă cu arena care, în urmă cu doar 15 ani, era printre cele mai frumoase și mai dotate din țară.

          Adevărul este că după plecarea lui Sechelariu din Primărie municipalitatea băcăuană a tratat problema stadionului cu o incoerență și cu o iresponsabilitate ce pot servi drept studiu de caz. „Facem un nou stadion”. „Ba nu, îl modernizăm pe ăsta”. „Nu, nu, până la urmă facem unul nou, în alta parte. De 20.000 de locuri, pentru a găzdui meciuri la Europenele din 2020”. „20.000 sunt insuficiente? Mărim capacitatea la 30.000”.

          „Facem stadion nou, dar nu în altă parte, ci tot pe locul celui actual, pe care-l demolăm”. „Nu mai demolăm si nu mai construim nimic. Îl consolidăm pe ăsta”. „Până să consolidăm tribunele, schimbăm gazonul. Mergem pe programul Hat-trick, de la Uefa”. „Niciun Hat-trick, e prea scump, lucrăm noi cu cine știm”. „În primăvară însămânțăm, iar la toamna putem intra pe teren”. „Nu, e invers, însămânțăm la toamnă și jucăm la primăvară”. „Cade tot, trebuie un stadion nou”. „La loc comanda, altele sunt prioritățile în Bacău”.

          Și printre toate acestea, ia și taie scaune cu flexul pentru a le duce pe „Letea”, decopertează până ajungi la pânza freatică, adu din nou pămîntul, bagă țevi despre care nimeni nu știe dacă au fost într-adevăr băgate sub teren sau doar în devize fictive, dă-i cu expertize, cu conferințe de presă prin campania electorală și cu calcule savante (Compania Națională de Investiții sau subscripție publică?), iar în timpul ăsta buruienile au ajuns să înghită stadionul cu totul.

          „Păi, probabil că de asta nici nu mai există fotbal în Bacău. Cum să faci fotbal făra un stadion?” a fost concluzia foștilor fotbaliști de la Știința, ce au prins vremuri în care județul avea reprezentante în toate eșaloanele valorice. La finalul întâlnirii de suflet de sâmbătă, unul dintre oamenii de la Știința s-a apropiat de reporterul „Deșteptării” și, după ce și-a trecut mâna prin părul alb și rărit, a spus cu voce șoptită: „La începutul anilor ’70, când jucam aici, Bacăul era un oraș important în România și din punct de vedere economic, dar și fotbalistic.

          Aici erau fabrici cu renume, fabrici de lapte, de bere, de încălțăminte, de pâine, de mobilă, de șuruburi, de stofe, de hârtie și de câte și mai câte. Și mai era și fotbal de nivel internațional, Dembrovski devenind unul dintre cei mai buni jucători la Mondialul mexican, iar Dinamo Bacău fiind prima echipă ajunsă în turul patru al unei cupe europene. Acum, trăim alte vremuri. E greu să mai apară fabrici; unde să găsești piață de desfacere? Dar dacă e greu sau chiar imposibil să mai faci o fabrică de bere, de lapte sau de hârtie, în schimb fotbal s-ar putea face. Și încă de calitate. Bacăul are nevoie de fotbal”. Iar noi completăm mesajul.

          Cu voce tare, de această dată: Și de un stadion!

          Constantin Scripăț, viceprimarul Bacăului, socru mare!

            Constantin Scripăț, viceprimarul municipiului Bacău, a fost sâmbătă, socru mare. Fiul său, Mircea Scripăț, este administratorul unei firme de transport, iar mireasa, Andreea, are studii economice și lucrează în domeniul bancar.

            „Eu și soția ne-am implicat total și a ieșit foarte bine, a mărturisit viceprimarul Bacăului. Au venit toți cei pe care i-am invitat, prieteni, colaboratori, colegi de partid, dar și politicieni din alte partide, în jur de două sute de nuntași. Am fost onorați cu prezența primarului municipiului, Cosmin Necula, care a oficiat căsătoria. Foarte frumos a fost totul și am fost extrem de emoționat, iar emoțiile au crescut și mai tare la miezul nopții, când a avut loc o pană de curent de câteva minute, care ne-a lăsat fără lumină și aer condiționat!”

            Nunta a avut loc la restaurantul din Parcul Cancicov, iar nașii fericiților miri au fost jurnalistul de televiziune Laurențiu Botin, fostul nostru coleg, și soția acestuia.

            „Suntem foarte fericiți, și eu, și soția mea, iar acum așteptăm nepoți. A plouat torențial în noaptea nunții, prin urmare semnele sunt bune”, apreciază Constantin Scripăț.

            Tabăra de pictură cu tema „Portrete şi locuri”, la Casa „Nicu Enea”

            Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău organizează în cadrul proiectului “Prietenii pictorului Nicu Enea”, o tabără de pictură cu tema “Portrete şi locuri”. Obiectivul principal al acestei manifestări îl reprezintă facilitarea, sprijinirea şi impulsionarea creaţiei artistice a copiilor, dar şi a persoanelor mature participante.

            Participanţii vor fi sprijiniţi să creeze şi să personalizeze portrete prin schimbarea caracteristicilor faciale, dar şi să observe fundamentele de peisaj şi să experimenteze elemente de perspectivă, compoziţie şi culoare.

            Sunt invitaţi să participe copii pasionaţi de pictură împreună cu părinţii şi bunicii lor. Tabăra de pictură se va desfăşura în perioada 3-31 iulie 2017 (de luni până vineri), orele 10,00-13,00, la Casa Memorială “Nicu Enea”, str. Nicu Enea nr. 31. Taxa de participare este de 4 lei/ persoană.

            Din nou aur continental!

            Echipa de volei feminin a Universității „Vasile Alecsandri” Bacău și-a păstrat titlul de campioană europeană universitară

            Studentele băcăuane sunt profesoare de talie europeană la volei. O demonstrează și câștigarea, din nou, a titlului de campioane europene universitare la volei feminin.

            Dacă anul trecut, Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău și-a adjudecat aurul continental în Croația, acolo unde a învins în finală cu 3-1 echipa Universității din Lausanne (Elveția), în 2017, băcăuancele s-au laureat campioane în Polonia, unde au trecut duminică, în ultimul act al competiției, cu 3-2 de Universitatea din Bordeaux. În formula Miclea, Ciocian, Cazacu, Baciu, Filipaș, Ciucu, Matache, Verșescu, Costin, Albu (libero), băcăuancele au revenit de la 0-1 (25-27) si 1-2 (26-28), impunându-se cu 25-22, 25-11, respectiv15-11.

            „Este un succes al colegilor mei de la Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății împreună cu domnul Florin Grapă, directorul CS Știința. Ne mândrim cu recucerirea acestui titlu continental, care reprezintă o onoare pentru instituția noastră de învățământ”, a declarat rectorul Universității „Vasile Alecsandri” Bacău, Carol Schnakovszky.

            Pagina 1

              Liber la debranșări din luna iulie

                – debranșările pentru sezonul actual vor fi aprobate începând cu 10 iulie 2017 – regulamentul de debranșare urmează să fie comunicat asociațiilor de proprietari

                Luna aceasta, Consiliul Local Bacău urmează să supună dezbaterii un nou regulament pentru debranșarea apartamentelor de la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic.

                Conform conducerii Thermoenergy Group SA Bacău, acest regulament va rămâne în vigoare până la stabilirea zonei unitare de încălzire valabilă pentru municipiul Bacău. Este posibil ca acolo unde nu se justifică alimentarea cu energie termică să se propună alte soluții pentru încălzire.

                Până atunci, conducerea Thermoenergy Group SA Bacău, spune că în calitate de operator, va continua să furnizeze energie termică tuturor clienților săi, chiar dacă există blocuri cu un număr mic de consumatori rămași branșați la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică (SACET).

                ”În urma stabilirii zonei unitare vor fi luate măsuri, atât pentru consumatorii rămași în cadrul acestui areal, cât și pentru cei din afara acestuia”, spune Radu Cristian Palade, director general la Thermoenergy Gropu SA Bacău..

                “Pentru utilizatorii din zona unitară a SACET, care din punct de vedere tehnico-economic nu se justifică să fie alimentați în continuare din SACET, se vor stabili pentru fiecare caz în parte soluțiile optime pentru încălzire” – Radu Cristian Palade, director general la Thermoenergy Gropu SA Bacău.

                Având în vedere că perioada propice debranșărilor va fi destul de scurtă, este posibil ca noul regulament să stârnească un nou val de nemulțumiri în rândul persoanelor care vor să se debranșeze sau care doresc să-și monteze altă sursă de încălzire. De regulă, întreaga documentație necesită un anumit interval de timp, iar din această cauză, apar și nemulțumirile.

                Datele reflectă situația apartamentelor branșate la SACET, valabile la sfârșitul sezonului de încălzire 2016/2017. Conducerea Thermoenergy spune că legea îi obligă să furnizeze agent termic, chiar dacă este vorba doar de un consumator.

                Sunt destule situații în oraș în care, la nivelul unui bloc, au mai rămas unul sau doi consumatori, restul având altă sursă de încălzire. În timp ce proprietarii apartamentelor respective spun că nu au posibilități materiale să suporte montarea unei centrale de apartament, restul locatarilor cred că în aceste condiții, rețeaua de termoficare supradimensionată generează pierderi, iar costurile reparațiilor nu se justifică pentru un consumator, maxim doi, la nivelul unui imobil.

                Scârba echidistantă

                N-am niciun amor politic. Multipartidismul nostru a ajuns un soi de multibișnițărism. Am o scârbă echidistantă față de toate partidele. Acum, din acest sentiment investesc mai generos în P.S.D., întrucât cred că dacă membrii guvernului actual ar fi fost deciși prin tragere la sorți, luându-se în calcul toți membrii partidului, rezultatul era mai bun.

                Ce sentimente va trăi actualul prim-ministru – ținta tuturor bășcăliilor – atunci când va afla (încă nu știe…) că fotoliul în care stă a fost ocupat și de personalități precum Barbu Catargiu, Kogălniceanu, Ion Ghica, Ion I.C. Brătianu, Petre P. Carp, Iuliu Maniu…? O fi capabil de vreun fior de autoculpabilizare? Nu cred… Dar ministrul Educației – apărător al plagiatorilor, roboțel de partid, defect de fibra schimbării – ce simte știind că unii dintre predecesorii săi au fost Spiru Haret sau Mihail Șora? Nu-l tulbură conștiința?

                Economistul Mihail Manoilescu sau Nicolae Titulescu, foști miniștri ai afacerilor străine, nu-i stârnesc niciun tremurici lui Teodor Meleșcanu? Carmen Dan se simte flatată de comparația cu întunericitul Tudor Postelnicu? Mișa, zis Cuvântul și Gafa, ajuns ministru al finanțelor, nu se cutremură citind lista miniștrilor omologi din interbelic? Lia, circarul contradicțiilor, și Liviu-doar-urnă-electorală, de-a toarta cu trupa de șoc guvernamentală, n-au coșmaruri atunci când li se spune că au transformat programul de guvernare în pogrom de guvernare?

                Am turnat vorbele acestea și pentru foarte mulții pesediști normali la cap. Liderii lor de partid, care n-au nimic în comun cu excelența (dimpotrivă!), au transformat virtutea votului popular într-o bătaie de joc și democrația într-o parodie jalnică. Auziți murmurul civic al străzii? Al străzii, căci Opoziție politică nu există…

                Bine faci…rău găseşti. Pensionari, buni de plată după ce au girat împrumuturile altora

                  Numeroşi pensionari sunt acum în situaţia de a nu mai avea din ce trăi, deoarece din pensia lor nu le mai rămân decât câţiva lei după ce o dau aproape toată la creditori.

                  Au ajuns în această stare pentru că nu au avut încotro sau din prea multă generozitate. Şi-au girat rude, prieteni, cunoscuţi, pentru ca aceştia să-şi poată face împrumuturi pe la diverşi creditori. S-au pus gaj pentru ei, dar aceştia au „uitat” să-şi achite ratele lunare, astfel că acum girantul este bun de plată.

                  Drept urmare, unui număr destul de mare de pensionari li se reţine din pensie rata datorată de cel girat de către ei. Şi ca să fie necazul şi mai mare, o parte însemnată dintre pensionarii aceştia au şi ei, la rândul lor, împrumut la unul sau doi creditori. Ei îşi achită lună de lună rata proprie datorată, dar la aceasta se adaugă şi poprirea din pensie pentru cel girat, astfel că nu mai rămân cu aproape niciun ban.

                  Din disperare, au ajuns şi în audienţă la conducerea Casei Judeţene de Pensii (CJP), dar, din păcate, aceasta nu are nicio posibilitate legală de a-i ajuta.

                  „Ei vin şi ne spun că îşi plătesc corect ratele proprii şi ne întreabă de ce le reţinem împrumutul girat, deoarece suma care le rămâne în final este mai mică decât proporţia pe care o prevede legea. Într-adevăr, legea spune că pentru cei cu un debit, se reţine până la o treime iar pentru cei cu mai multe credite restante, până la o jumătate din pensie. Dar se referă strict la debite, nu şi la împrumuturile pe care pensionarii şi le achită lună de lună, deci nu sunt restante, şi pentru care, firesc, nu este instituită executarea silită.

                  Aşadar, noi nu putem să le luăm în calcul şi împrumuturile proprii pe care şi le plătesc constant. Majoritatea trăiesc cu impresia că instituţia noastră îi execută. Or, nu este adevărat. Casa de Pensii are calitatea de terţ poprit. Conform legii, noi suntem obligaţi să punem în aplicare un titlu executoriu obţinut de creditorii de la care s-au făcut împrumuturile neachitate.

                  Titlul executoriu este trimis de instanţa competentă şi, de regulă, este depus la noi de către un executor judecătoresc.”, ne-a declarat Alina Iftode, directorul executiv al CJP Bacău.

                  În momentul de faţă, nu mai puţin de 3.020 de pensionari sunt debitori şi au instituită poprire pe pensie. Cei mai mulţi sunt debitori la casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Urmează cei cu credite restante la bănci, dar sunt mulţi şi cu datorii la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ori la primăria de domiciliu. Mulţi dintre ei au mai multe împrumuturi restante pe o perioadă îndelungată, astfel că vor fi datori şi li se va reţine debitul, din pensie, poate, până la moarte.

                  După București, Constanța și Cluj, serviciul cora.ro ajunge în Bacău

                  Serviciul cora.ro cu livrare la domiciliu este disponibil în Bacău și în zonele limitrofe, începând cu 3 iulie 2017, astfel că băcăuanii care au mai puțin timp pentru cumpărături pot primi de acum produsele favorite la ei acasă. Magazinul online cora poate fi o opțiune și pentru localnicii plecați din țară care doresc să își ajute familia rămasă acasă.

                  Pe lângă București, serviciul cora.ro cu livrare la domiciliu a fost implementat până acum la Constanța, Cluj și Bacău.

                  „Astăzi, prin deschiderea cora.ro la Bacău, cora face un nou pas pentru consolidarea shopping-ului online. Spuneam că ne vom concentra pe dezvoltarea acestui segment, care are un mare potențial și în România. Bacăul este un oraș important pentru grupul nostru, suntem aici din 2012 și credem că ne-am integrat frumos în comunitatea locală. Mă bucur că suntem în grafic, nu ne oprim aici și ne dorim să activăm, în timp, acest serviciu în toate cele 11 magazine cora din ţară”, a declarat Thierry Destailleur, directorul general al Cora România.

                  Comanda este livrată la domiciliu în schimbul sumei de 15 lei. Serviciul acoperă municipiul Bacău, precum și localitățile Nicolae Bălcescu, Lilieci, Hemeiuș, Mărgineni, Sărata, Măgura, Luizi Călugăra, Letea Veche, Săucești, Bogdan Vodă.

                  „Deschiderea magazinului online cu livrare la domiciliu este o veste bună pentru băcăuani, cărora le suntem recunoscători pentru obiceiul de a-și face cumpărăturile la noi. Sigur că îi vom întâmpina în continuare cu plăcere în magazin, iar pentru cei care au mai puțin timp există de-acum noul serviciu, care completează oferta noastră. Mă gândesc și la băcăuanii care sunt plecați temporar din țară, unii au acasă părinți în vârstă. Există acum posibilitatea să comande din Italia, din Spania sau de oriunde s-ar afla, produse cora, pe care noi le livrăm apoi familiei, acasă. Sunt sigur că, în curând, cora.ro va fi o soluție pentru mulți dintre clienții noștri”, a spus Cătălin Ismană, directorul cora Bacău.

                  Pe site-ul cora.ro sunt listate peste 30.000 de produse, de la fructe și legume proaspete, produse din carne, pește, lactate, dulciuri, băuturi, la produse cosmetice, pentru casă și familie, pentru îngrijirea copiilor și pet shop. „Aș vrea ca băcăuanii să știe că avem o echipă de angajați dedicați serviciului online, care aleg cu grijă produsele comandate. Ne dorim să avem clienți mulțumiți, indiferent dacă aceștia vin la cumpărături în magazin sau aleg opțiunea mai modernă a shopping-ului online”, a completat Cătălin Ismană.

                  Cora România, parte a grupului Louis Delhaize, este unul dintre cele mai dinamice branduri de retail. Prezent pe piața românească din 2003, grupul operează în prezent 11 hipermarketuri în București și în marile orașe. În 2013, cora a lansat platforma cora.ro, fiind primul mare lanț comercial cu livrare tip drive din România. Filosofia cora România îi are în centru pe consumatori, cărora le oferă produse și servicii de calitate, la prețuri accesibile.

                  Rezultat neașteptat la aprobarea nomenclaturii stradale a comunei Ștefan cel Mare

                    Ultima “gaselnita” a unor noi dispute in sedintele consiliilor locale ale mai multor localitati din judetul Bacau o constituie aprobarea proiectelor de hotarâre privind nomenclatura stradala.

                    La sedinta Consiliului Local al comunei Stefan cel Mare, desfasurata cu câteva zile in urma, când s-a luat in discutie proiectul de hotarâre mentionat au fost facute cunoscute câteva propuneri venite din partea unui fiu al satului Radeana, Leonard Croitoru.

                    Acesta doreste ca drumul principal care strabate satul Radeana sa primeasca una din denumirile “Logofat Stefan Dumitrascu” (personalitate ce a ctitorit in anul 1628 biserica satului) ori “Iordache Donici” (care a fost proprietar al mosiei Radeana la mijlocul secolului al XVIII-lea).

                    De asemenea, Leonard Croitoru a mai propus ca drumul principal spre scoala din acest sat sa se numeasca “strada Preot Gheorghe Alexandrescu” (ce a pastorit credinciosii in Radeana timp de peste 40 de ani) iar strada de-a lungul drumului national Onesti – Adjud sa se numeasca “Ghita Irimia” (care a fost unul din renumitii floricultori din tara).

                    Dezbatând aceste propuneri consilierii locali ai comunei Stefan cel Mare au considerat ca “trebuie simplificate lucrurile in ceea ce priveste denumirea ulitelor, indiferent ca este vorba de Radeana sau de celelalte sate ale comunei – Bogdana, Negoiesti, Jevreni, Gutinas.“

                    In timp ce consilierul local Romeo Marin (PNL) a mentionat ca “putem imbunatati nomenclatorul stradal, sa iesim din banalul <>,pentru a da o nota istorica unor strazi”, primarul comunei Stefan cel Mare, Ioan Vlasie a mentionat ca “din momentul aprobarii nomenclatorului stradal, acesta va fi trimis la posta si va intra in vigoare”.

                    Discutiile foarte aprinse au facut ca fiecare propunere a lui Leonard Croitoru sa fie supusa la vot iar rezultatul a fost unul… neasteptat: nici una din propunerile menite a numi unele drumuri din Radeana in semn de recunostinta pentru personalitatile locului nu a fost votata! S-a vorbit in schimb, in final, de faptul ca inainte de dezbaterea acestui proiect de hotarâre privind aprobarea nomenclaturii stradale era foarte util un sondaj de opinie in rândul cetatenilor.

                    Judecătoria Bacău rămâne din nou fără preşedinte

                      La doar câteva luni de la numirea în funcţie, preşedintele Judecătoriei Bacău şi-a dat demisia. Consiliul Superior al Magistraturii a dispus, în şedinţa din 27 iunie, eliberarea din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Bacău a judecătoarei Ancuţa Blanariu, începând din 4 iulie, ca urmare a demisiei, decizie ce are la bază „motive personale”.

                      Judecătoarea ocupa funcţia de la începutul anului, fiind numită pe post de CSM în urma concursului desfăşurat în perioada 9 septembrie – 9 decembrie 2016. Născută în Iaşi, Ancuţa Blanariu şi-a făcut stagiatura la Judecătoria Bacău, dar a profesat în ultimii ani ca judecător la Judecătoria Roman.

                      Începând de astăzi, atribuţiile de preşedinte vor fi preluate de către vicepreşedintele instanţei până la ocuparea postului.

                      Percheziții în județ. Un primar este acuzat că este capul unei rețele de hoți de lemne

                        UPDATE: Vilmos Garbea, primarul comunei Ghimeș, lucrători silvici și patroni ai unor firme au fost aduși la audieri, în cursul zilei de astăzi, într-un dosar în care sunt cercetate tăieri de arbori care ar fi produs un prejudiciu de circa un milion de lei.

                        Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) a anunțat că mai multe persoane au fost ridicate și conduse la sediul Direcției de Investigare a Criminalității Economice (DICE).

                        Stirea initiala:

                        Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofiţeri ai Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice şi ai Direcţiei de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, efectuează în cursul zilei de astăzi 12 de percheziţii domiciliare pe raza județului Bacău la sediul unor instituţii publice şi societăţi comerciale, precum şi la domiciliile/reşedinţele persoanelor implicate în săvârşirea de infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, spălarea banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, tăiere fără drept de arbori şi sustragere fără drept de arbori.

                        Din actele de urmărire penală administrate rezultă că un număr de 9 persoane, sub directa coordonare a unui primar de comună, au constituit un sistem de natură a permite tăierea fără drept şi valorificarea masei lemnoase rezultate din suprafeţele de fond forestier aflat în proprietate public-privată, prejudiciul cauzat fiind în cuantum de 1.000.000 lei.

                        Cercetările în cauză sunt efectuate sub coordonarea procurorilor de către poliţişti din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice şi Direcţia de Ordine Publică, precum şi din cadrul Inspectoratelor de Poliţie ale Judeţelor Harghita, Neamţ şi Vrancea, cu sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Române – Brigada Specială de Intervenţie.

                        Facem precizarea că începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activităţi care nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

                        Cea mai mare fabrică de panel din lume funcționează la Comănești

                        Preluată de grupul Holzindustrie Schweighofer (HS) în anul 2010, fosta fabrică de panel din Comănești a devenit, după investiții succesive, care au ajuns la peste 25 de milioane de euro, cea mai mare fabrică de panel din lume care funcționează într-o singură locație. Aceasta este Holzindustrie Schweighofer Baco și are o capacitate de producție de panel și de panouri de cofraj de 145.000 mc pe an.

                        Holzindustrie Schweighofer Baco provine din fostul combinat de prelucrare a lemnului din Comănești și din ceea ce a rezultat după investițiile făcute aici, în 1999, de grupul finlandez Metsaliito, adică Finforest Baco Production. În anul 2010, fabrica avea doar 400 de salariați, care realizau o producție de numai 39.000 mc de panel și de panouri de cofraj. Acum – spune directorul general al Grupului HS România, Dan Bănacu – fabrica din Comănești face parte dintr-un grup de cinci fabrici ale investitorului austriac în România, trei fabrici de cherestea deschise în Sebeș, Rădăuți și Reci și o fabrică de panouri de lemn stratificat în Siret.

                        Tehnologie de ultim nivel

                        Fabrica din Comănești are peste 700 de salariați, dar alți 3.000 de oameni din sectoare adiacente depind de existența ei.
                        Am vizitat, zilele trecute, această fabrică și am văzut gradul de modernizare tehnologică la care a fost adusă. Fabrica prelucrează numai cherestea care nu poate fi valorificată superior (doar lemn de rășinoase), din care rezultă panelul. „Panelul – ne-a explicat directorul fabricii, Mihai Alexandru Agache – este un panou multistratificat acoperit cu diferite materiale. Aici nu prelucrăm bușteni, ci numai cherestea, căreia i se adaugă plusvaloare”. Panourile de panel sunt folosite în industria mobilei, la amenajări interioare și în construcții, iar valoarea adăugată este de circa 250 – 300 de euro pe metrul cub de materie primă. Produsele ajung în 40 de țări de pe cinci continente.
                        Însă din rumegușul rezultat se fabrică peleți – material ecologic de încălzire.

                        Bani pentru comunitate

                        Fabrica din Comănești are și o implicare socială considerabilă în comunitate. Primarul Viorel Miron spune că această contribuție se vede în reabilitarea și dotarea spitalului orășenesc, dar și a unor școli din Comănești și Moinești și a Clubului Elevilor din Comănești. La Moinești funcționează, de un an, o clasă profesională cu 28 de elevi, înființată de HS Baco, iar asociația Habitat for Humanity din zonă a beneficiat și ea de sprijin pentru construirea și renovarea a zeci de locuințe sociale în Moinești și în Bacău.

                        Salariații fabricii – mai spunea Mihai Alexandru Agache – beneficiază și de echipamente de protecție, de bonuri de masă, de transport gratuit și de asigurări de sănătate pentru analize medicale, intervenții chirurgicale, tratamente medicale etc.

                        Bâlciul deșertăciunilor

                        „Noi am fi vrut ceva operă, mă-nțelegi, să fie măcar ceva Verdi sau Wagner. Sau măcar să vedem pe scenă o orchestră de muzică clasică, să cânte ceva ca pentru capacitatea noastră intelectuală, nu play-back și pop sau, mai rău, populară… Da’ nu s-a putut, frățicule, că nu am gasit suficienți oameni care să vrea și ei muzică de calitate și am decis să protestăm prin rezistență. Mă-nțelegi, rezistentă prin cultură. Așa că ne-am pus pe telefoane mp3-uri cu Aida și Nabuco și le ascultăm la căști în timp ce mergem prin bâlci și mâncăm mici și bem bere”.

                        De fiecare dată când se face un festival în Bacău, orașul se împarte în două părți inegale și comentează. Unii, care se consideră prea culți pentru bâlciul cu muzică populară, mici și bere, comentează că iarăși se aruncă banii aiurea, că n-au fost întrebați dacă sunt de acord sau nu cu trupele invitate și că, în general, lumea se duce dracului. Ceilalți nu se amestecă în discuție, că au gură plină de mici, cefe de porc și cârnați, dar apreciază caracterul fin intelectual al conversației și dorința de emancipare a băcăuanilor culți cărora bâlciul le pute.

                        Așa că, pentru bacauanul hipster s-a inventat, anul acesta, „Street Delivery”, un fel de bâlci „cool”, pentru oameni cu obraz subțire, care nu vor să se amestece cu gloata martologilor care se îngrămădesc să o vadă pe Anda Adam sau pe Jean de la Craiova.
                        Diferența este că la Street Delivery respiri liniștit, fără să te îngrămădească nimeni, strada fiind cât se poate de liberă, în vreme ce la bâlci, nu ai unde aruncă un ac.

                        Nu în ultimul rând, bâlciul este o acțiune privată 100%, artiștii fiind plătiți de organizatorul manifestării, o companie particulară, în vreme ce Steet Delivery este o acțiune finanțată de la bugetul local în cadrul proiectului „Capitala Tineretului”.

                        Rezultatul este că bâlciul, cu spectacole populare și pop a atras mii de oameni, care și-au cheltuit banii la tarabele din zonă, semn că persoanele care s-au ocupat cu selecția artiștilor și-au făcut calculele bine.

                        Nu zic nici că e bine, nici că e rău. Constat, doar, că există public pentru fiecare din cele două tipuri de manifestări. Doar că bâlciul atrage mulți mai mulți oameni. Ceea ce, în România, este absolut normal.