Acasă Blog Pagina 2400

Rapsod din Frumușelu la braț cu Baba Novac și cu armonica în spate

Cântă la armonică și la fluier oriunde se află și recită fără greșeală cele câteva mii de versuri ale Baladei lui Baba Novac. A ajuns la aproape 68 de ani, s-a retras în satul în care s-a născut și a crescut, dar nu se lasă și nu iartă nici un prilej de a-și etala talentul. A fost maistru constructor și a predat „la cheie”, prin câteva țări ale lumii,cartiere întregi de locuințe și importante obiective civile și industriale. El este Gheorghe Bratu, din satul Frumușelu, comuna Glăvănești.

Dacă te întâlnești cu Gheorghe Bratu și-l provoci la vorbă, vei avea surpriza că ai stârnit un vulcan latent în care mocnesc nenumărate povești de viață. O viață de constructor pornit de tânăr prin lume, din 1967, ajuns și prin Turkmenistan, la granița cu Iranul, în Astrahan la Marea Caspică, în Rusia (la Moscova) și în Italia (la Padova). Și în România și-a lăsat semnătura de maistru constructor și de șef de formație pe sumedenie de lucrări, de la Castelul Peleșpână la multe dintre edificiile cunoscute ale Bacăului, precum complexul comercial Cora, blocul Bancorex, sediul SIF Moldova, Bazinul de Înot, clădiri ale Universității „Vasile Alecsandri”, Tribunalul, clădirile Transelectrica, Vama și Stația CFR etc. De asemenea, de-a lungul timpului a lucrat la Tulcea, la Sinaia, pe șantierul Spitalului din Podu Turcului, dar și la ridicarea de blocuri de locuințe în Podu Turcului, Răchitoasa, Motoșeni, Găiceana sau Dealu Morii. „Am văzut multă lume și am avut directori și ingineri buni, ca Gelu Oțel, N. Mihu, Sergiu Sechelariu și alții” – spune Gheorghe Bratu.

Nici acum nu a lăsat uneltele jos și lucrează la renovarea Bisericii Sf. Voievozi Mihail și Gavril din satul natal, Frumușelu, unde este un brav gospodar. Are patru copii, trei băieți și o fată, Mariana, Vasilică, Giorgică, dar și opt nepoți, de care este foarte mândru.

În pielea lui Baba Novac

Dar Gheorghe Bratu este și un suflet de artist. Are o patima care îi chinuie sufletul de când se știe pe lume: cântă la armonică și fluier și recită non-stop balade și poezii clasice. Cea mai dragă îi este Balada lui Novac. Dacă nu aș ști că balada are mii de versuri,aș spune că Gheorghe Bratu o rostește ca dintr-o suflare, deși recitalul durează mai bine de o oră, iar omul trăiește aievea fiecare scenă a poveștii uluitoare a celebrului erou din vremea lui Mihai Viteazul. Intră, parcă, în pielea faimosului erou.

Pe rapsod l-am cunoscut în casa profesoarei Mariana Gârmacea-Pâncescu, ea însăși coautoare a unei cuprinzătoare monografii a satului Frumușelu. Profesoara tocmai i-a recondiționat rapsodului o veche tipăritură a cunoscutei balade -varianta scrisă de Petre Dulfu,care are nu mai puțin de 25 de capitole.Ghiță Bratu a moștenit cartea de la tatăl său, împătimit și el de lectură, atât cât se putea face la vremea aceea.„Am învățat balada dintr-o scriere de la tatăl meu, care avea multe cărți vechi, și mi-a intrat la suflet – spune rapsodul. Cărțile acelea le-am purtat cu mine peste tot, pe șantiere, în Turkmenia și în Rusia, la Peleș sau prin toată țara. Eu dacă citesc ceva și îmi place, memorez totul”.

Primul salariu l-a dat pe armonică

Ca un rapsod autentic, parcă după modelul celor din vechime, Ghiță Bratu umblă peste tot însoțit de o armonică și de un fluier. Oricând se ivește ocazia scoate la vedere unul dintre instrumente și cântă. Armonica are și ea o vârstă venerabilă. „Am cumpărat-o în 1967 – spune rapsodul. Am învățat singur să cânt la ea. La mine în familie toți cântau numai la fluier. Pe alții i-am văzut însă cântând și la acordeon sau la armonică. Îmi era drag acest instrument, iar din primul salariu din viața mea am cumpărat o armonică, din București, de pe Lipscani. Cu timpul am mai reparat-o, dar o am și acum. După câte un bal din sat, când mă întorceam acasă luam armonica și cântam ce auzeam acolo.

Așa am învățat și am cântat și la nunți, la cumetrii, la baluri. Cu fluierul am câștigat, la un festival, un televizor, primul din comuna mea la vremea aceea. Eu și acum mă duc la oricare nuntă, ca nuntaș, dar cu armonica după mine. Mă cunosc toți lăutarii. Unii m-au și plătit să cânt cu ei. Altfel, cânt și recit și când mă duc cu oile. Și în Italia, în vizită la copii, tot cu armonica după mine am fost. Cânt oriunde îmi vine sau se nimerește”.

Cu armonica în avion

Ghiță Bratu a cântat cu armonica și în avioanele care îl duceau prin lume sau îl aducea acasă. „La urcare – spune armonistul – făceam o sfântă cruce și aveam mereu cu mine o carte de rugăciuni veche, găsită de tata la Băile Oglinzi, din județul Neamț, într-un pod de casă părăsită. De ea nu m-am despărțit în toți anii mei de serviciu. Pot spune pe de rost multe dintre rugăciuni. Dar mereu folosesc rugăciunea pentru vrășmași, pentru că mă aflu mult în mijlocul oamenilor, care sunt invidioși. După ea, nu mai am nici un stres.

Când eram elev recitam mult, dar și cântam cu fluierul. Mă luau profesorii în cancelarie să le cânt până se termina pauza mare. Cântam la toate serbările. Cu armonica și cu fluierul am plecat și în armată, unde am avut mare trecere.Odată, am luat locul al doilea pe județ cu formația de armoniști din satul meu. Eram cu Georgică Merlan, cu Voicu Balaban, cu Adam, cu Fănică Ciofu și cu Ghiță Barbu.”.

Iar ca povestea rapsodului din Frumușelu să aibă o notă în plus, acesta se laudă că deține chiar o armonică a lui Barbu Lăutaru sau cel puțin pe care este înscris numele starostelui lăutarilor. „Am cumpărat-o în 1974 de la un bătrân din Tulcea, care și el a cumpărat-o de la București, de la moștenitorul unei familii vecine cu Barbu Lăutaru. Pe ea este o emblemă metalică pe care scrie «La Barbu Lăutaru, Bd. Brătianu nr. 5, București».

„Noi,românii, avem o istorie excepțională. Nu știu dacă de aici încolo nepoții și strănepoții noștri o vor mai cunoaște-o și o vor mai respecta. Eu am memorat multe dintre vorbele de duh ale oamenilor mari ai istoriei și le recit mereu.”
Gheorghe Bratu, rapsod din Frumușelu

„Ce-i în gușe-i și-n cătușe”

Răzvan Bibire

„Noi luăm de la voi schone grâu und guten petrol și dăm la voi în schimb Gestapo”.

Cine a uitat celebra secvență a lui Tom Caragiu din «Actorul și sălbaticii» este rugat să o revadă. Pentru că este mai actuală ca oricând și demonstrează, a câta oară? că aceia care nu vor să tragă învățămintele necesare din istorie, sunt obligați să o repete.

Ne aflăm aproape exact în aceeași ipostază ca înainte de război: o țară care trebuie să fie „civilizată” de străini și care, pentru petrolul (sau gazele) date pe prețuri de nimic, primește, în schimb, Gestapo. Vedem cum încercarea de schimbare a legilor Justiției a dat greș; „experții” străini consideră că România trebuie să aibă alte reguli decât celelalte țări în materie de drept.

Statul „de drepți” practicat pe timpul regimului Băsescu și al mandatului lui Iohannis va fi perpetuat pentru că România trebuie să rămână ceea ce este: o colonie bună de exploatat, piață de desfacere, izvor de forță de muncă ieftină și, eventual, de carne de tun pentru războaiele inventate de hegemon.

Am văzut un articol apărut la mijlocul lui august într-o publicație belgiană despre vânzarea terenurilor agricole: „În războiul pentru pământ, România este câmpul de luptă”. Ceea ce n-am văzut în presă noastră, scrie publicația belgiană: că mii de hectare de pământ ajung în mâinile străinilor care beneficiază de credite cu dobânda foarte mică în țările lor și care își permit să vândă producția la prețuri mai mici pentru că, oricum, câștigă la volum.

„Băncile nu acordă împrumuturi sau doar la rate ridicate de dobândă de 12%! Cetățenii străini primesc împrumuturi de la băncile lor la 2%! Ei cumpără tot terenul, determină creșterea prețurilor la pământ și scăderea prețurilor la cereale! Achiziționarea și întreținerea mașinilor agricole sunt prea scumpe pentru noi. Îngrășământul e prea scump! De ce continui să mai fac agricultura în aceste condiții? Pentru că nu vreau să fiu sclav în țara mea!”, spune unul dintre ultimii fermieri români din zona Banatului.

Și totuși, tot mai mulți români ajung să muncească pământul care nu le mai aparține pe un salariu de mizerie doar ca să nu moară de foame.

Uitați-va în jur și încercați să vedeți ce a mai rămas românesc în țara asta! Comerțul este monopol german. Petrolul și gazele sunt în mâinile austriecilor. Energia electrică ține de germani și italieni. Comunicațiile sunt deținute de companii străine, industria, câtă mai este e în proprietatea companiilor transnaționale, sistemul bancar este deținut de firme străine…

În unele orașe, până și pentru apa de la robinet se plătesc facturi firmelor din afară. Că tot vorbim de facturi, faceți un exercițiu: uitați-va cui plătiți utilitățile în fiecare lună. În contul căror companii plătiți pentru gaz, curent, telefon, apă, Internet, TV sau rata la credit. Cine deține magazinul de la care va luați mâncarea, benzinăria de la care alimentați mașina.

Numărați câte dintre aceste companii sunt românești. Și dacă vă întrebați de ce politicienii noștri nu au luat atitudine și au permis transformarea României în colonie, recitiți primele rânduri ale acestui text.

„Ce-i în gușe-i și-n cătușe”, spune Toma Caragiu, în rolul lui Hitler care ne aduce, de Crăciun, cadou o colivie: „solid gratii, solid oberlicht… in diese colivie punem micuț Românie / ciocârlie… zu haus„.

Un motociclist a murit, azi, la Comănești

    Foto: Mariana Hanganu

    Un bărbat a murit, astăzi, după ce motocicleta pe care o conducea a acroșat un autoturism.

    Se relatează ca motociclistul ar fi încercat sa depășească un vehicul, însa ar fi intrat cu roata în bara de protecție a unei mașini de pe contrasens.

    Motociclistul a murit la scurt timp după accident.

    În urmă cu două săptămâni, un alt motociclist a murit, la Măgirești, după ce a intrat cu motocicleta într-o mașină.

    Ștafeta Veteranilor, în Piața Tricolorului

      A cincea ediție a Ștafetei Veteranilor a inclus în traseul său și orașul Bacău.

      Duminica după-amiază, ștafeta veteranilor răniți pe teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan a ajuns în Piața Tricolorului, unde a fost întămpinată de oficialități și de un numeros public.

      Ștafeta Veteranilor este o actiune de nivel national care integrează eforturile a peste 150 de atleți de a acoperi peste 3300 km în alergare, în scopul promovării valorilor naționale și a respectului față de veteranii și eroii României.

      Comemorare Gheorghe Izbășescu

        ”Nevăzuta liră a toamnei”, a murmurat stins ”în glasul poeziei” sâmbătă 13 octombrie la Biblioteca Municipală ”Radu Rosetti” din Onești, unde a fost comemorat poetul Gheorghe Izbășescu, la trecerea unui an de la moartea sa. Acest eveniment s-a desfășurat în prezența dr. Cecilia Tudor (soră a poetului), a președintelui Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Brăneanu, a scriitorilor Petre Isachi, Ioan Tudor Iovian, Cornel Galben și Theodor George Calcan.

        Au fost prezenți Ionuț Tenie, directorul Bibliotecii Municipale ”Radu Rosetti”, membrii Cenaclului literar ”George Călinescu” din Onești, iubitori ai literaturii din municipiu. În semn de deosebită prețuire pentru memoria poetului la acest eveniment au participat și foști membri ai Cenaclului ”Zburătorul”, ce a fost condus cu mult succes ani la rând de către Gheorghe Izbășescu, care a reușit lansarea a numeroase talente literare din municipiul de pe Trotuș.

        După alocuțiunile rostite de directorul bibliotecii oneștene Ionuț Tenie și de scriitorii Dumitru Brăneanu și Cornel Galben, poetul Ioan Tudor Iovian a prezentat un amplu studiu asupra creației lui Gheorghe Izbășescu. Au fost făcute referiri și la volumul apărut postum (”Râsul galben din adânc”), ce cuprinde ”mărturisiri cu iz funest testamentar și aduce o schimbare lirică, prin dezvăluirea realității cristice”.

        Ion Tudor Iovian a mai remarcat faptul că ”și titlul acestei cărți pare ciudat, fiind pus în legătură cu un pasaj din poemul Oul dogmatic, scris de poetul Ion Barbu”. Dr. Cecilia Tudor, sora cea mai mică a scriitorului Gheorghe Izbășescu, a menționat că ”sufletul său era tot timpul la satul natal Lăicăi (sat aflat la 27 km de Câmpulung Muscel, în comuna Cetățeni, pe râul Dâmboviței), alături de părinți și de frați. Era foarte atașat de familie, fiind de o corectitudine aparte”.

        În cadrul acestei activități moderate de prof. Adina Mitroiu scriitorul și criticul literar Petre Isachi a evidențiat faptul că ”volumul <> este un volum premonitoriu prin care Gheorghe Izbășescu, un poet de rezonanță națională, se desprinde de poetica de până acum. Interesantă este relația lui cu poezia europeană. ” Din postura de fostă membră a Cenaclului ”Zburătorul”, acum profesor și autoare a mai multor volume, Gabriela Gârmacea a subliniat faptul că ” poetul Gheorghe Izbășescu a marcat în comunitate o deschidere spre marea literatură. El avea o intuiție extraordinară a valorii.”

        Cu foarte multe ermoții a vorbit Manuela Anton, o altă membră la Cenaclul ”Zburătorul” din Onești, care și-a amintit cu câtă nerăbdare aștepta orele de cenaclu, care i-au luminat copilăria. ”Camarad în lumea poeziei” și prieten bun cu Gheorghe Izbășescu, poetul Valentin Rădulescu și-a exprimat speranța ”înființării unui punct muzeistic în memoria acestui om, cu suflet mare”.

        Menționăm că în cadrul acestui eveniment de cinstire a memoriei poetului Gheorghe Izbășescu de la Onești a fost montată o placă din marmoră pe fațada blocului în care a locuit poetul și s-a săvârșit o slujbă religioasă la Catedrala Ortodoxă ”Pogorârea Duhului Sfânt”.

        Ședință ordinară la Consiliul Local Onești

          Luni, la mijlocul lunii octombrie, Consiliul Local Onești se întrunește în ședință ordinară, de la ora 14. Ordinea de zi a acestei ședințe cuprinde un număr de 15 proiecte de hotărâre prin care sunt analizate diferite probleme ale comunității oneștene. Se are în vedere modificarea unor Hotărâri ale Consiliului Onești privind aprobarea concesiunii unor suprafețe de teren și a cesionării drepturilor unor contracte de concesiune. La fel de actuală este și aprobarea chiriilor / redevențelor minime pentru închirierea / concesionarea bunurilor imobile proprietate a municipiului Onești.

          După ce s-a creat un precedent pentru aprobarea, prin Hotărâre a Consiliului Local, a transmiterii fără plată a terenurilor ce aparțin domeniului privat al municipiului în proprietatea bisericilor (beneficiind de aceasta până în prezent Biserica penticostală ”Filadelfia”), consilierii oneșteni sunt în fața altei solicitări similare. Ea vine de la Parohia”Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Onești care dorește transmiterea fără plată a unui teren, în suprafață totală de 1309 metri pătrați, ce este situat pe Calea Mărășești, nr. 7.

          Ordinea de zi a acestei ședințe este completată de aprobarea rectificării bugetului local al municipiului Onești și de aprobarea organizării și finanțării unor evenimente cultural – artistice. Soluționarea unei plângeri prealabile formulată de o societate comercială din domeniul serviciilor funerare, aprobarea reorganizării Direcției Generale de Asistență Socială Onești, în conformitate cu cele mai recente hotărâri ale Guvernului României și aprobarea acordării titlului de ”Cetățean de onoare al municipiului” post – mortem poetului Gheorgher Izbășescu sunt alte proiecte de hotărâre care vor fi dezbătute.

          De asemenea, consilierii locali mai au ”în mapa” acestei ședințe aprobarea Strategiei de dezvoltare a Serviciilor sociale la nivelul municipiului Onești pentru perioada 2018 – 2023 și modificarea și completarea inventarului bunurilor care aparțin domeniului public.

          Răvășitul oilor de la Slănic Moldova

            Festivalul Toamnei

              Dulcegăriile Mariei, limbajul gustului pe înțelesul tuturor

              S-a pregătit pentru o carieră didactică dar viața a decis altfel: pentru Oana Farțade – Scurtu fiecare zi a ajuns să aibă o anume dulceață pentru că își petrece timpul în laboratorul său de cofetărie în care creează și recreează diferite bunătăți. Și pentru că trebuia să poarte un nume, i-a spus, simplu, «Dulcegăriile Mariei». Maria este fiica sa, datorită căreia a pus în cui latina și s-a apucat să învețe limbajul gustului.

              Rețetele de la BUNICA și ingredientele naturale

              „Am simțit înclinația către dulciuri de când făcea bunica prăjituri; de fapt, de la ea am învățat să fac primele blaturi”, povestește Oana. Bunica are acum 85 de ani și este mâna ei dreaptă în laborator. Și furnizor de rețete. Cea care i-a insuflat Oanei dragostea pentru patiserie este pe jumătate unguroaică. Are caietul ei cu rețete scrise acum peste 50 de ani și o cărticică în limba maghiară.

              „Mă ajută pe partea de prăjituri de casă, fursecuri, cornulețe cum nu le mai face nimeni. Sunt foarte migăloase, iau mult timp, trebuie aluat fraged, nucă, mult zahăr, unt sau untură”, ne spune Oana. „Totul este lucrat de noi: cremele, blaturile le facem de la zero, fără premixuri sau alte adaosuri. Nuca e nucă, fructele sunt fructe. Folosesc frișcă vegetală doar în post; în rest frișca are 35% grăsime și untul, 85%, nu folosim margarină.”

              Punct. Și de la capăt

              „De profesie sunt filolog, am terminat franceză-latină, am și un master în comunicare la Cluj. Am trecut prin mai multe domenii, am fost și doi ani în învățământ însă nu m-am regăsit nicăieri. Când a apărut Maria în viața mea am decis să mă reorientez și m-am dedicat pregătirii pentru acest domeniu extrem de interesant, al produselor de cofetărie și patiserie”, povestește Oana. A început în 2013, cu un spațiu închiriat în Șerbănești.

              Chiria și utilitățile erau, totuși, prea mari pentru o afacere aflată la început. După un an a restructurat o anexă a casei, și-a mutat aparatele și a autorizat-o ca punct de lucru. „Am început să lucrez pe bază de comenzi pe Facebook, apoi am început colaborări cu mai multe cafenele din oraș. M-a lovit, însă, și pe mine legea antifumat”. Cafenelele și-au pierdut clienții, le-au scăzut vânzările și au renunțat la prăjituri și torturi.

              „Acum lucrez pe bază de comenzi pe Facebook sau prin telefon. Am clienți fideli, lucrez pentru nunți, pentru botezuri sau alte evenimente private sau corporate și merg la târguri de profil. Adică, pregătesc aici și transport produsele chiar și în București. Pe viitor, mă gândesc să relochez întregul laborator acolo”, declară tânăra antreprenoare.

              Teoria gustului

              Oana spune că preferă să se concentreze pe gustul produselor, mai puțin pe decorarea lor. De aceea nu folosește pastă de zahăr la decorare. „Mie îmi place partea care privește crearea de gust, decorul e ca teoria formelor fără fond: prăjituri umflate, cu formă multă dar din care fondul lipsește cu desăvârșire. Nu voi renunța niciodată la gust, nu fac niciun compromis de dragul unei forme deși coloranții puternici par a fi mai atractivi. Am preferat să-mi fidelizez clienții prin gust”.

              Concurență și recomandări

              Este o adevărată explozie pe partea de cofetărie în Bacău. În plus, sunt o mulțime de persoane care lucrează acasă și se bazează pe comenzile de pe Facebook. Însă, Bacăul este un oraș în care nu îți poți face nici un plan. „Am fost la un târg de nunți și, la prima participare am obținut, în mod surprinzător, o mulțime de comenzi. La a doua participare, cu un stand mult mai dichisit, am fost dezamăgită”, povestește Oana. Nu există un tipar comportamental, clientul este imprevizibil.

              „Sunt clienți care știu ce vor, dar, în general, mulți lasă la latitudinea mea. Și uneori inventez eu câte o rețetă pe loc. Sunt unii care doresc să experimenteze noi idei dar sunt și clienți care vor același tip de tort întotdeauna”. Gustul, însă, e cea mai bună recomandare.

              „Pe FB recomandările cele mai multe sunt în comentarii la postările celor care pregătesc evenimentele speciale din viața lor. Mă bucur că am avut feedback pozitiv, cei care ne-au contactat ulterior au rămas plăcut impresionați de gust și au revenit cu alte comenzi”.

              Cea mai ciudată solicitare a fost un tort în formă de bust. Deobicei, clienții își doresc torturi cu stil, care să se încadreze în decorul evenimentelor. Bineînțeles, sunt des solicitări pentru decoruri cu mașinuțe, castele, ponei sau alte personaje pe care copiilor lor le urmăresc în desenele animate. Dulcegăriile Mariei se adaptează tuturor cerințelor, fără a face rabat de la calitate și gust”
              Oana Farțade-Scurtu

              Alarmă la pompieri

                În cadrul exercițiul national „SEISM 2018”, pentru asigurarea intervenției în caz de cutremur, din cadrul ISU Bacãu s-au deplasat la București următoarele forțe și mijloace de intervenție:
                – 2 autospeciale de intervenție cu apă și spumă;
                – 8 autoturisme pentru muncă operativă;
                – o autospecială de primă intervenție și comandă cu un punct medical avansat;
                – o autospecială de descarcerare grea;
                – 3 ambulanțe SMURD pentru acordare prim-ajutor medical;
                – o ambulanță SMURD de terapie intensivă;
                – o autospecială de transport personal și victime multiple (ATPVM);
                – un echipaj de căutare/salvare canină cu un autoturism;
                – o autospecială CBRN;
                – 2 microbuze;
                – 2 containăre multirisc cu 2 camioane;
                – 2 camioane de intervenție;
                – 107 de pompieri militari, un medic și un asistent din cadrul UPU Bacău.

                Anuala de Artă Fotografică – Bacău 2018. Fotografia salvează România

                Confirmare de participare (semnată şi parafată de preşedintele Filialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici din România): 37 de artişti fotografi, 4 profesionişti, membri ai UAP, 16 discipoli ai maestrului Ioan Viorel Coja, 2 independenţi, 10 membri ai Asociaţiei Pasionaţilor de Fotografie şi 4 membri ai Studioului de Fotografie de la Colegiul Naţional „George Apostu”.

                Ei sunt – după cum a afirmat Viorel Cojan (curatorul expoziţiei) – „crema la crema” fotografilor din Bacău, afirmaţie confirmată şi de Carmen Poenaru, preşedinte al Filialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici, gazda evenimentului. Vineri seara, la Galeriile „Frunzetti”, a avut loc deschiderea Salonului Anual de Artă Fotografică, o sărbătoare a imaginii, a aparatului de fotografiat, a fotografilor.

                Sala de expoziţii a fost efectiv neîncăpătoare faţă de numărul mare de participanţi: artiştii fotografi sunt o mare familie. Nume mari pe simeze: Ioan Viorel Cojan, primul fotograf din Bacău membru al UAP, iniţiatorul Salonului şi mentorul de ani şi ani ai multor aspiranţi la gloria stăpânirii „ochiului magic”, Romeo Mărăndici, celebrul fotograf, devenit „marca Mărăndici”, Victor Eugen Mihai (VEM) – un caricaturist fotograf, Ioan Burlacu (UAP – singurul artist plastic băcăuan pe simezele Salonului, Valentin Sarca (UAP Bucureşti), Ovidiu Ungureanu (UAP Bacău), Cristian Macovei (UAP), fiul mai celebrului său tată – Dumitru Macovei, artist plastic, Cristian Broşu, soţii Anca şi Alin Leancă, Liviu Maftei (singurul foto-reporter profesionist prezent la Salon), Doru Maftei, fiul lui Liviu, absolvent al Facultăţii de Teatru de la Iaşi, debutant la Salon, şi multe alte nume cum ar fi Georgiana Barcan, Ioana Mardare, Mia Nazarie, Doru Vântu, Maria Vlad, Iulian Păscăluţă, Gabriela Drăgoi, Ovidiu Ronin, Cătălin Niţu, Lucian Popa.

                Ca la marele Saloane de fotografie, maestrul Cojan, cu generozitatea-i cunoscută, cu profesionalism, cu dragoste, i-a prezentat publicului pe toţi, punctând traseul profesional, punctele forte ale fiecăruia, accentuând pe talentul lor, pe munca şi tenacitatea fiecăruia pentru descoperirea secretelor aparatului de fotografiat, astfel ca imaginea să surprindă şi să impresioneze prin mesaj privitorul.

                Adrian Măcincă, un artist nonconformist, şi el un pasionat de fotografie, a creat Asociaţia Pasionaţilor de Fotografie, iar o parte din membrii ei au expus în Salon, la invitaţia lui Viorel Cojan, cum a procedat şi cu mai tinerii aspiranţi de la Studioul de Fotografie de la CN de Artă „George Apostu”.

                „Aici, în această seară, avem pe simeze un antidot pentru tot ceea ce este urât, neprietenos,, pentru tot ce ne poate despărţi, reunit de o deviză care ne reprezintă «Fotografia salvează România». L-am lansat în ideea că fotografia este ceva care ne poate uni, că ne poate face să gândim la unison la o lume în care raţiunea şi prietenia pot depăşi răul care ne înconjoară. Am mai vrut să arătăm că fotografii sunt o voce, au ceva de comunicat, de spus lumii prin imagine şi mesaj.

                În întreaga lume, fotografii au acest spirit de solidaritate, de a se întâlni, de a fi mândri că fac parte din această minunată breaslă artistică, că practică o artă care s-a născut dintr-o disperare a certitudinii. Fotografia are ambiţia de a trece de la comoditatea surprinderii clipei la transmiterea unui mesaj, a unei atitudini, de a surprinde ceva din personalitatea autorului, de aceea a pune o fotografie pe un perete, la un Salon, este un act de curaj, de temeritate, deoarece acest gest înseamnă să te dezvălui celorlalţi, să araţi cine eşti, ce poţi şi cât de departe poţi să ajungi.

                Acesta a fost şi crezul meu când am deschis Salonul Anual de Artă Fotografică din Bacău. Priviţi şi vedeţi dacă am reuşit!”, a spus Viorel Cojan participanţilor la vernisaj. Nu au fost cuvinte de complezenţă, ci un adevărat program-manifest transmis de un om care toată viaţa şi-a dedicat-o fotografiei, fiind, în acelaşi timp, şi un mare animator, descoperitor de talente, un îndrumător şi un prieten al celor îndrăgostiţi de această artă. Pentru a descoperi esenţa demonstraţiei lui Ioan Viorel Cojan, intraţi la Galeriile „Frunzetti”, expoziţia este deschisă până pe 22 octombrie.

                Foto: Romeo Mărăndici

                Bacău: Conflict în trafic, rezolvat de „mascatii” Poliției Locale

                  Astăzi, 13 octombrie a.c., în jurul orei 10.30, polițiștii locali din cadrul Compartimentului Intervenție au răspuns la solicitarea colegilor din punctul de lucru al Pieței Centrale pentru a interveni în scopul aplanării unui conflict declanșat între 6 persoane, dintre care patru erau bărbați și două erau femei.

                  Motivul altercatiei, ce a evoluat rapid în violență, a fost neînțelegerea în trafic, respectiv blocarea unui autoturism de către celălalt.

                  Polițiștii locali au reușit să aplaneze conflictul, iar persoanele implicate au fost sancționate contraventional conform prevederilor Legii nr. 61/1991 -referitoare la sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

                  Poliția locală face apel la calm și înțelegere și recomandă conducătorilor auto să fie atenți unde parchează autovehiculele, pentru a nu incomodă sau limita accesul celorlalți participanți la trafic.

                  S-au înecat la mal

                  Trebuia să fie meciul reabilitării. Cu trei puncte sâmbătă, Aerostar nu numai că ar fi trecut peste Farul inclusiv în clasament, dar ar fi ieșit și din zona retrogradării. Nu a fost însă loc de reabilitare, ci doar de regrete. Și de dureri de cap, care sigur nu vor trece cu un simplu piramidon. De piramidon au avut în schimb nevoie suporterii băcăuani în prima repriză a jocului cu Farul, din etapa a 12-a a ligii secunde.

                  Mai întâi la gafa comicilor Muntean și Chirilescu, care erau să-și bage singuri mingea în poartă în min. 4, la o centrare fără viitor a oaspeților. A venit apoi marea ratare a lui Buhăcianu din min. 14, când, lăsat singur cu portarul M. Popa de pasa lobată a lui Vraciu, a șutat din poziție ideală în goalkeeper-ul constănțean. Și execuția pripită a lui Hurdubei din min. 26, când, servit de Buhăcianu în marginea careului mic, mijlocașul băcăuan a preferat un „stâng” din prima, mult peste poartă, unei preluări ce i-ar fi deschis unghiul de șut și i-ar fi mărit sansele de gol.

                  Apoi, durerile de cap s-au intensificat în min. 38. Adică minutul în care Farul a reușit deschiderea scorului. M’ Baka a câștigat un duel cu Adascăliței și l-a lansat pe Georgian Păun, acesta a fost deposedat de Alin Mutu, care nu a reușit însă să îndeparteze pericolul, iar Alexandru Grigoraș a înscris cu un șut din unghi printre picioarele portarului Muntean. Cu sau fără piramidon, fanii gazdelor au uitat de toate migrenele în debutul părții secunde. În doar cinci minute, elevii lui Cristi Popovici au reușit să întoarcă rezultatul. În min. 50, Vraciu a restabilit egalitatea, transformând un penalty acordat pentru hențul lui Doumbia.

                  Iar în min. 55, lansat la limita ofsaidului de Vraciu, Buhăcianu a lăsat de căruță apărarea Farului, driblându-l pe Popa și înscriind golul de 2-1. Ce face o echipă vânoasă, cu jucători stăpâni pe sine, la 2-1, când joacă acasă și, mai ales, când s-a revenit de la 0-1? Dă lovitura si rezolvă meciul. Sau, în cel mai rău caz, conservă rezultatul. Numai că Aerostar nu are vână. Și, cu mici, foarte mici excepții, nici jucători stăpâni pe sine. Așa că nu-i de mirare faptul că, sâmbătă, băcăuanii nu au izbutit nici să -și marească avantajul, nici să-l conserve. Ocazii de 3-1 au fost. Și nu puține!

                  Numai că în min. 58, Chirilă a șutat în transversală, două minute mai târziu Hurdubei l-a întins pe Popa din lovitură liberă, pentru ca în min. 76, la un contraatac al lui Sahru, Andrei Pavel să lobeze neinspirat peste poartă din poziție centrală. Ce să mai vorbim de un alt contraatac în care Pavel, în loc să-l servească pe Hurdubei și să-l lase „cu jokerul pe masă”, ca la rummy, a preferat să țină mingea până a pierdut-o? Scăpată de lovitura de grație, Farul a atacat în final cu toate forțele, în căutarea egalării. Egalare pe care echipa lui Petre Grigoraș a obținut-o în cel de-al patrulea minut al prelungirilor, practic la ultima faza a meciului. Golul de 2-2 a taxat o suită de erori ale gazdelor.

                  Mai întâi, Chirilă l-a faultat inutil la mijlocul terenului pe Doumbia, în încercarea unei degajări din foarfecă. Apoi, mai mulți jucători ai gazdelor s-au masat fără rost și fără spor în banda dreaptă, lăsând liber un culoar central pentru șutul de kinogramă al puștiului Săbăngeanu (18 ani împliniți în preziua meciului), care, de la 35 de metri, a țintit cu exteriorul vinclul porții pentru definitivul 2-2. Farul salvează un punct, Aerostarul se îneacă la mal, iar sezonul migrenelor continuă.

                  Aerostar: Fl. Muntean- Mihălachioae, Mihaeș, A. Mutu, Chirilescu- Sahru (min. 90+3 B. Ardei), Adascăliței, Chirilă, Hurdubei- Buhăcianu (min. 65 A. Pevle), Vraciu (min. 85. Cainari). Antr.: Cristi Popovici.
                  Farul: M. Popa- Săbăngeanu, Dombrovoschi (min. 27 Roumadi), Twumasi (min. 84 Dumitrașcu), C. Zamfir- Tudorică, Doumbia, M’Baka (min. 79 Lică)- Al. Grigoraș, G. Păun, Jallow. Antr.: Petre Grigoraș.

                  Prima înfrângere a liderei

                  Celelalte rezultate ale etapei a 12-a: Luceafărul Oradea- CS Balotești 4-1, Metaloglobus București- Academica Clinceni 0-1, Energeticianul- ACS Poli Timișoara 3-0, FC Argeș- Daco-Getica București 1-1, Pandurii Târgu-Jiu- Sportul Snagov 2-0, „U” Cluj- Dacia Unirea Brăila 6-1. Ieri s-au jucat partidele Chindia Târgoviște- UTA Arad și ASU Politehnica Timișoara- Ripensia, iar miercuri, 17 octombrie, va avea loc meciul Petrolul Ploiești- CS Mioveni.

                  Clasament
                  1. Acad. Clinceni 12 9 0 3 30-7 27p.
                  2. Sportul Snagov 12 8 3 1 20-8 27p.
                  3. FC Argeș 12 7 4 1 19-7 25p.
                  4. „U” Cluj 12 7 2 3 26-12 23p.
                  5. Chindia 11 7 2 2 21-12 23p.
                  6. Petrolul Ploiești 11 7 1 3 25-10 22p.
                  7. Pandurii 12 6 3 3 26-17 21p.
                  8. Energeticianul 12 6 2 4 21-15 20p.
                  9. CS Mioveni 11 6 1 4 18-9 19p.
                  10. UTA Arad 11 6 1 4 19-12 19p.
                  11. ASU Politehnica 11 5 2 4 11-10 17p.
                  12. Daco-Getica 12 3 6 3 18-20 15p.
                  13. Metaloglobus 12 4 2 6 11-23 14p.
                  14. Luceafărul 12 3 3 6 15-25 12p.
                  15. Farul Constanța 12 3 1 8 17-28 10p.
                  16. Ripensia 11 2 3 6 15-24 9p.
                  17. Aerostar Bacău 12 2 2 8 13-27 8p.
                  18. CS Balotești 12 2 2 8 11-26 8p.
                  19. ACS Poli Timiș. 12 1 2 9 11-28 5p.
                  20. Dacia Unirea 12 0 4 8 8-35 4p.

                  Programul etapei viitoare

                  Sâmbată, 20 octombrie: CS Mioveni- Luceafărul Oradea, Dac-Getica București- Petrolul Ploiești, Farul Constanța- FC Argeș, ACS Poli Timișoara- ASU Politehnica Timișoara, UTA Arad- Energeticianul, Academica Clinceni- Chindia, Sportul Snagov- Metaloglobus, CS Balotești- Pandurii Tg. Jiu, Dacia Unirea Brăila- Aerostar. Meciul Ripensia Timișoara- „U” Cluj se joacă joi, 18 octombrie, de la ora 19.00.

                  Popovici: „La omul sărac…”

                  Antrenorul Aerostarul Cristi Popovici a etichetat rezultatul de sâmbătă drept unul injust: „La cum au decurs lucrurile în teren, meritam să câștigăm. Remiza nu este conformă cu realitatea, chiar dacă Farul s-a aflat în avantaj la finalul primei reprize. Noi am dominat aproape continuu și am fost convins că putem întoarce rezultatul în favoarea noastră. Le-am și zis la pauză băieților că fotbalul este uneori nedrept și că dacă vom continua să atacăm, vom avea câștig de cauză. Din păcate, după ce am făcut 2-1, am ratat ocazii clare, lucru care ne-a costat pe final, când am luat gol în urma unui șut de la 40 de metri. Știți cum e, la omul sărac, nici boii nu trag. Consideram jocul cu Farul drept meciul de relansare, dar continuăm să suferim”.

                  Grig: „Aerostar rămâne echipa mea de suflet”

                  Dacă Popovici continuă să fie îngândurat, antrenorul Farului, Petre Grigoraș rasuflă ușurat. Cel puțin pentru moment: „E greu, dar știam la ce m-am înhămat. Oricum, la meciul de azi putea fi mult mai rău pentru noi, însă poate că ne-a răsplătit și pe noi fotbalul după câte cadouri am facut. Și azi am făcut greșeli impardonabile, cum nu vezi nici la Liga a III-a. La 2-1, gazdele puteau chiar să mai înscrie, însă pe final a venit acest gol de 2-2 cum vezi odată la nu știu cât timp”. În final, Grig a demonstrat că nu a uitat de unde a plecat în fotbalul mare: „Urez baftă Aerostarului, care rămâne echipa mea de suflet”.

                  Dani Martin, dublu medaliat

                  Inotatorul bacauan Daniel Martin a devenit sambata primul roman dublu medaliat la actuala editie a Jocurilor Olimpice de Tineret de la Buenos Aires.

                  Vice-campion olimpic de tineret in proba de 100 metri spate, Martin a cucerit argintul si la 200 m spate, fiind intrecut si de aceasta data doar de rusul Klimen Kolesnikov.

                  Inotatorul rus a avut timpul de 1:52.20, in timp ce sportivul legitimat la CSM Bacau a parcurs proba cu timpul de 1:56.14.

                  Comitetul județean pentru situații de urgență Bacău a fost convocat în ședință, în regim de urgență

                    Pompierii băcăuani alături de alți salvatori din țară intervin pentru salvarea a 20 de victime prinse într-o clădire parțial prăbușită.

                    Astăzi, 13 octombrie 2018, de la ora 13.40, s-a desfășurat ședința Comitetului județean pentru situații de urgență (CJSU) Bacău, la sala mică a Palatului administrativ, convocată, în regim de urgență, ca urmare a desfășurării, la nivel național, a exercițiului intitulat „Seism 2018”.

                    Deși este un exercitiu care nu prevede a fi afectat direct județul Bacău, întrucât, potrivit scenariului, există direcția de manifestare a cutremurului Vrancea – Iași – Chișinău, a fost necesar a se întruni CJSU Bacău, cu scopul de informare și operaționalizare, la nevoie. Exercițiul este în dinamică și, oricând, pot apărea situații de intervenție și la nivelul județului Bacău.

                    În acest sens, structurile județene, în special ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Drumuri județene din subordinea Consiliului Județean Bacău, Secției Drumuri naționale Bacău, Direcției de Sănătate Publică și ale Serviciului de Gospodărire a Apelor, sunt activate.

                    De asemenea, s-a activat Centrul județean de coordonare și conducere Bacău, la sediul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență „Mr. Constantin Ene”, și se asigură permanență în următoarele ore.

                    Cronica rutierã: 198 de amenzi în 24 de ore

                      În ultimele 24 de ore, polițiștii au intervenit la 46 de evenimente, au aplicat peste 190 de sancţiuni contravenţionale, au constatat peste 40 de infracțiuni, iar pentru neregulile constatate în trafic au reținut 20 de permise de conducere.

                      La data de 12 octombrie a.c., poliţiştii băcăuani au acționat, la nivel întregului judeţ, pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea ordinii şi siguranţei publice.

                      Au fost organizate 3 acțiuni punctuale și s-a intervenit la 46 de evenimente, dintre care 38 au fost sesizate prin 112.

                      În urma activităților au fost constatate 49 de infracţiuni, iar 6 persoane au fost prinse în flagrant delict.

                      Totodată, pentru neregulile constatate, polițiștii au aplicat 198 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 74.332 de lei.

                      Poliţiştii rutieri au desfăşurat activităţi pentru prevenirea accidentelor de circulaţie, fiind constatate 5 infracțiuni la regimul rutier.

                      Au fost reținute 20 permise de conducere și au fost retrase 8 certificate de înmatriculare.

                      Activităţile de asigurare a ordinii şi liniştii publice şi pentru siguranţa traficului rutier vor continua şi în perioada următoare.

                      Festivalul Toamnei adună bacăuanii la vin fiert și la pastramă

                        Început de ieri, pe platoul de la Sala Sporturilor, Festivalul Toamnei aduce un mozaic de divertisment în care băcăuanii pot petrece în voie.

                        Concertele de seară, asezonate cu terasele care aduc explozii gastronomice (de la pastramă și mici până la mâncăruri gătite de sezon), toate stropite cu vin fiert, pălinci și bere, împreună cu iujurile moderne, oferă un punct de atracție pentru acest sfârșit de săptămână.

                        Oferta este destul de variată și dacă luăm în calcul și vremea absolut de superbă pentru această dată din calendar, rezultă o rețetă numai bună de luat în calcul.

                        Posesor de mandat de executare a pedepsei cu închisoarea prins de poliţişti

                          La data de 12 octombrie a.c., poliţiştii din Solonţ, în urma investigaţiilor specifice efectuate au identificat un bărbat de 30 de ani, din localitate, care poseda mandat de executare a pedepsei închisorii emis de Tribunalul Bacău.

                          Acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani şi o lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

                          Persoana în cauză a fost încarcerată în Penitenciarul Bacău.

                          Dosar penal pentru conducerea unui autovehicul neînmatriculat

                            Poliţiştii din Buhoci au depistat în trafic un bărbat de 41 de ani, din localitate, în timp ce conducea o autoutilitară fără plăcuţe de înmatriculare.

                            În urma verificărilor efectuate poliţiştii au constatat că autoutilitara figura ca fiind radiată din circulaţie din luna februarie a acestui an.

                            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

                            Hublou / Pasiunea pentru teatru mi-a împlinit și mi-a colorat viața

                            Am scris un text cu acest titlu, gândit ca o scurtă confesiune, pentru „Jurnalul unui teatru de provincie”, apărut cu prilejul sărbătoririi teatrului băcăuan. Care, iată, a împlinit rotunda vârstă de șaptezeci de ani. Reiau un fragment din cele spuse acolo.

                            Cuvântul teatru a intrat foarte devreme în existența mea. Cred că nu împlinisem cinci ani când l-am auzit prima dată, desigur neștiind ce înseamnă. Dar întâmplarea are partea ei interesantă (și amuzantă), oarecum premonitorie, așa că am s-o istorisesc în câteva cuvinte. Părinții mei locuiau în gazdă la o doamnă care se numea Țopa, nu altcineva decât mama vitregă a marii actrițe Sorana Țopa (care s-a retras definitv de pe scenă, la instaurarea regimului comunist).

                            Bătrâna doamnă era văduvă și avea o casă mare și frumoasă, în târgușorul Podu Turcului, chiar vizavi de școala unde mama era învățătoare. Iar eu, când nu mă țineam după ea, la orele de curs (stând cât de cuminte eram eu în stare, și nu prea eram), îmi făceam de treabă prin odaia gazdei noastre, care era croitoreasă. Adică dădeam iama prin cârpe, luam câte o bucată de material și mi-l aranjam în fel și chip în fața oglinzii, apoi defilam prin încăpere, ca la o paradă a modei, mă rog, imaginând un mic spectacol. Așa că doamna Țopa i-a zis într-o bună zi mamei: „Mica (de la Carmenica) o să se facă artistă”! Și-i povestea cum a văzut-o ea pe scenă, la teatrul cel mare din București, pe Sorana. Mamei i-a rămas ceva în cap de atunci și, cum ne-am mutat la Bacău, când am început eu să merg la grădiniță, mă căra cu ea la toate repetițiile ansamblurilor artistice din care făcea parte. Și tot cu ea am fost pentru prima oară la teatru, pentru ca, mai târziu, să devin o spectatoare pasionată.

                            Cuvântul teatru începuse, așadar, să se umple de conținut, pentru că vedeam cu ochii mei ce se petrece în cutia aceea magică, pe scenă. Și, da, multă vreme mi-am dorit să urc și eu acolo, să fiu actriță. Îmi plăcea să recit și participam la toate concursurile școlare, la serbări de tot felul, am urmat cursurile Școlii Populare de Artă, avându-l profesor pe minunatul domn Ghelu, am jucat teatru în liceu, făcând parte dintr-o echipă de „teatraliști”. N-am ajuns însă să dau examen la Institutul de Teatru, fiindcă m-am analizat cu un spirit foarte critic și mi-a displăcut rezultatul (mi-am găsit multe defecte, și, în plus, nu scăpam de un exagerat simț al ridicolului), așa că m-am îndreptat spre Facultatea de Litere.

                            În timpul căreia nu am renunțat la iubirea de teatru, dimpotrivă, am jucat în niște mici producții studențești dar, mai cu seamă, am văzut o mulțime de spectacole, frecventând cam toate teatrele bucureștene. În plus, am citit și toată bibliografia de la Facultatea de Teatrologie-Filmologie, unde aveam niște prietene, așa că m-am pregătit temeinic pentru ce avem de gând să fac, să lucrez în presa culturală și să scriu despre teatru.

                            Am povestit toate acestea ca o mărturie a strânsei mele legături cu teatrul, una profundă, aproape intimă, pentru că l-am cunoscut din interior, atâta timp cât am fost secretar literar. De aceea, despre teatrul băcăuan, cu care am strânse legături sentimentale, n-am scris niciodată cu răceala cronicarului, dând verdicte. Nici nu agreez, de altfel, acest tip de critic teatral. Eu am relații de amiciție cu mulți dintre profesioniștii acestui teatru, iar din scrisul meu transpare această empatie. Sunt însă și cazuri când trebuie să fiu mai severă, iar asta îmi produce multă mâhnire, așa vrea să se știe că nu am nicio satisfacție când semnalez aspectele precare, nereușite dintr-un spectacol. Fiindcă pentru mine teatrul înseamnă bucurie, mersul la o premieră, sărbătoare, și cel mai mult îmi place să transmit această senzație de plinătate, să-i contaminez și pe alții de iubirea mea pentru teatru. Care mi-a împlinit și mi-a colorat frumos viața.

                            ULTIMELE ȘTIRI