Am scris un text cu acest titlu, gândit ca o scurtă confesiune, pentru „Jurnalul unui teatru de provincie”, apărut cu prilejul sărbătoririi teatrului băcăuan. Care, iată, a împlinit rotunda vârstă de șaptezeci de ani. Reiau un fragment din cele spuse acolo.

Cuvântul teatru a intrat foarte devreme în existența mea. Cred că nu împlinisem cinci ani când l-am auzit prima dată, desigur neștiind ce înseamnă. Dar întâmplarea are partea ei interesantă (și amuzantă), oarecum premonitorie, așa că am s-o istorisesc în câteva cuvinte. Părinții mei locuiau în gazdă la o doamnă care se numea Țopa, nu altcineva decât mama vitregă a marii actrițe Sorana Țopa (care s-a retras definitv de pe scenă, la instaurarea regimului comunist).

Bătrâna doamnă era văduvă și avea o casă mare și frumoasă, în târgușorul Podu Turcului, chiar vizavi de școala unde mama era învățătoare. Iar eu, când nu mă țineam după ea, la orele de curs (stând cât de cuminte eram eu în stare, și nu prea eram), îmi făceam de treabă prin odaia gazdei noastre, care era croitoreasă. Adică dădeam iama prin cârpe, luam câte o bucată de material și mi-l aranjam în fel și chip în fața oglinzii, apoi defilam prin încăpere, ca la o paradă a modei, mă rog, imaginând un mic spectacol. Așa că doamna Țopa i-a zis într-o bună zi mamei: „Mica (de la Carmenica) o să se facă artistă”! Și-i povestea cum a văzut-o ea pe scenă, la teatrul cel mare din București, pe Sorana. Mamei i-a rămas ceva în cap de atunci și, cum ne-am mutat la Bacău, când am început eu să merg la grădiniță, mă căra cu ea la toate repetițiile ansamblurilor artistice din care făcea parte. Și tot cu ea am fost pentru prima oară la teatru, pentru ca, mai târziu, să devin o spectatoare pasionată.

Cuvântul teatru începuse, așadar, să se umple de conținut, pentru că vedeam cu ochii mei ce se petrece în cutia aceea magică, pe scenă. Și, da, multă vreme mi-am dorit să urc și eu acolo, să fiu actriță. Îmi plăcea să recit și participam la toate concursurile școlare, la serbări de tot felul, am urmat cursurile Școlii Populare de Artă, avându-l profesor pe minunatul domn Ghelu, am jucat teatru în liceu, făcând parte dintr-o echipă de „teatraliști”. N-am ajuns însă să dau examen la Institutul de Teatru, fiindcă m-am analizat cu un spirit foarte critic și mi-a displăcut rezultatul (mi-am găsit multe defecte, și, în plus, nu scăpam de un exagerat simț al ridicolului), așa că m-am îndreptat spre Facultatea de Litere.

În timpul căreia nu am renunțat la iubirea de teatru, dimpotrivă, am jucat în niște mici producții studențești dar, mai cu seamă, am văzut o mulțime de spectacole, frecventând cam toate teatrele bucureștene. În plus, am citit și toată bibliografia de la Facultatea de Teatrologie-Filmologie, unde aveam niște prietene, așa că m-am pregătit temeinic pentru ce avem de gând să fac, să lucrez în presa culturală și să scriu despre teatru.

Am povestit toate acestea ca o mărturie a strânsei mele legături cu teatrul, una profundă, aproape intimă, pentru că l-am cunoscut din interior, atâta timp cât am fost secretar literar. De aceea, despre teatrul băcăuan, cu care am strânse legături sentimentale, n-am scris niciodată cu răceala cronicarului, dând verdicte. Nici nu agreez, de altfel, acest tip de critic teatral. Eu am relații de amiciție cu mulți dintre profesioniștii acestui teatru, iar din scrisul meu transpare această empatie. Sunt însă și cazuri când trebuie să fiu mai severă, iar asta îmi produce multă mâhnire, așa vrea să se știe că nu am nicio satisfacție când semnalez aspectele precare, nereușite dintr-un spectacol. Fiindcă pentru mine teatrul înseamnă bucurie, mersul la o premieră, sărbătoare, și cel mai mult îmi place să transmit această senzație de plinătate, să-i contaminez și pe alții de iubirea mea pentru teatru. Care mi-a împlinit și mi-a colorat frumos viața.

Istoria vocației sfântului Francisc din Assisi continuă să se facă auzită și în vremurile noastre. Probabil sunteți familiarizați cu ea. Francisc avea ambiții tipic cavalerești, de câștigare a popularității în orașul său, Assisi, dorind să-și confirme poziția socială de fiu al unui negustor înstărit. Dar în urma întâlnirii cu un lepros, Dumnezeu l-a pus în fața celor mai adânci frici personale pentru a-și înțelege propria dependență totală de Dumnezeu. Harul divin l-a făcut pe Francisc să renunțe la toate posesiunile sale, renunțare care i-a oferit lui Dumnezeu spațiu pentru a lucra mai departe în viața lui Francisc.
În evanghelia de astăzi avem o relatare similară, cu un sfârșit puțin diferit. Un om este dornic să obțină viața veșnică. A respectat cu strictețe poruncile lui Dumnezeu, așa că acum Isus îi propune o alegere radicală: să vândă totul și să dea săracilor, ca semn al dependenței totale de Dumnezeu. Din păcate, omul se îndepărtează, pentru că avea multe bogății.
Replica lui Isus este șocantă pentru discipolii săi. Cei mai mulți dintre evreii acelor vremuri considerau bogăția o binecuvântare, o garanție că Dumnezeu este de partea ta. Dar Isus spune: „Cât de greu vor intra în împărăția lui Dumnezeu cei care au bogății”. Isus evidențiază acest obstacol printr-o exagerare: „Mai ușor este ca o cămilă să treacă prin urechea acului decât ca un bogat să intre în împărăția lui Dumnezeu”. Problema este că posesiunile pot atât de ușor să ne posede, ne pot ademeni cu gândul că nu avem nevoie de Dumnezeu. Esențialul este că numai Dumnezeu poate face imposibilul; o autentică urmare a lui Cristos și viața veșnică sunt darul lui Dumnezeu, iar noi trebuie să ne deschidem harului și ajutorului său.
Este o realitate faptul că oamenii se înscriu într-un spectru larg, de la foarte bogați la foarte săraci. Dar trebuie să înțelegem că omul bogat din acest fragment evanghelic ne reprezintă pe fiecare. Acest text este în esență o istorie a vocației, indiferent de starea socială, de averea deținută sau de renunțările făcute. Calea spre împărăția lui Dumnezeu rămâne aceeași: ascultarea învățăturii lui Isus și deschiderea noastră spre puterea lui Dumnezeu. Pentru unii poate părea ca forțarea unei cămile prin urechea unui ac, dar la Dumnezeu nimic nu este imposibil.

Pr. Cojan Marius,
CN Catolic „Sfântul Iosif” Bacău

Evanghelia acestei duminici ne prezintă una dintre acele pilde magistrale- Pilda Semănătorului, pe care Iisus Însuşi ne-o tălmăceşte şi prin care El ilustrează soarta pe care o are Cuvântul Lui în sufletele oamenilor. Cuvintele Domnului sunt bine alese şi surprind o realitate valabilă şi pentru prezent : „Iată, semănătorul a ieşit să semene. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum, şi au venit păsările şi au mâncat-o. O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc. Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit; şi, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat. O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut şi au înecat-o. O altă parte a căzut în pământ bun şi a dat rod: un grăunte a dat o sută, altul, şaizeci, şi altul, treizeci. Cine are urechi de auzit să audă” (Matei 13:3-9).
Din pildă reiese că numai a patra parte din sămânţa cuvântului evanghelic aduce în suflete rodul aşteptat de Dumnezeu şi anume, sămânţa căzută în pământul cel bun, adică în inima bună şi curată care auzind îl păstrează şi-l cultivă cu sfinţenie şi cu răbdare.
Din cauza neînţelegerii Cuvântului, sămânţa căzută lângă drum nu are nici o relaţie cu pământul. Sămânţa însă căzută pe stâncă se pare că are o relaţie cu Cuvântul: “Sămânţa căzută în locuri stâncoase, este cel ce aude Cuvântul, şi-l primeşte îndată cu bucurie” . Persoana dată şi-a deschis inima la Cuvânt şi l-a primit dar nu este păstrat şi ascultat în inima acestei persoane. Dar atunci când vin necazuri şi prigoniri, din pricina Cuvântului în inima omului apare o contradicţie faţă de Cuvânt şi se leapădă îndată de el.
Atunci când pămăntul este bun şi sămânţa căzută în el prinde rădăcină, Cel Rău va încerca să înece Cuvântul înconjurându-l cu grijile veacului acestuia şi cu înşelăciunea bogăţiilor. Un Cuvânt înţeles şi acceptat poate fi înecat de focalizarea noastră pe lucruri pe care le mănâncă rugina şi moliile şi pe care le sapă şi le fură hoţii.
Singura categorie de pământ care are o relaţie cu sămânţa este pământul bun – inima care primeşte Cuvântul şi-L înţelege şi continuă să rămână în Voia lui Dumnezeu, aduce roade pentru Împărăţia lui Dumnezeu.
Fiecare om se poate încadra în anumite momente ale vieţii într-una din aceste patru categorii de pământ.
Cu învăţătura Evangheliei nu putem umbla ca şi cu un lucru fără preţ, care poate fi neglijat şi pus oricum şi oriunde. În faţa pericolului tot mai ameninţător pe care îl prezintă reducerea fericirii la plăcerile oferite de o bunăstare temporară, singurul remediu este trăirea conştientă în lumina destinului nostru ultim. Să ne rezervăm în fiecare zi câteva minute în care să convorbim prin rugăciune cu Dumnezeu, care ne va arăta ce avem de făcut pentru ca sămânţa cuvântului Său să se dezvolte nestânjenită în viaţa noastră.
Merită să reţinem încă un lucru important din Pilda Semănătorului: Dumnezeu ne iubeşte la fel, neselectiv, oferindu-ne aceleaşi seminţe ale adevărului indiferent de calitatea “pământului” din care este alcătuita inima noastră. Noi însă ne comportam diferit faţă de Evanghelie. Şi aceasta fie spre pierzarea , fie spre mântuirea noastră.

Pr.Liviu Burlacu
Centrul “Izvorul Tămăduirii”-Bacău

La prima vedere, nu e nicio legătură între artă și transportul călătorilor pe calea aerului. Cu toate acestea, Aeroportul Internațional „George Enescu” din Bacău tinde să transforme în tradiție organizarea de evenimente culturale.

Acestea au darul de a-l face mai prietenos cu pasagerii, după cum mărturisea Oana Chelaru, directoarea Aeroportului „George Enescu”, dar și de a lipi valorile Bacăului de inima străinilor care îl tranzitează.

Ziua Universală a Iei și expoziția de costume populare autentice, instalarea pianinei și concertul de jazz susținut de Sorin Zlat din vara aceasta au fost urmate de o manifestare cu totul și cu totul aparte: expoziția pictorului Ioan Măric, care a fost sărbătorit aici, la împlinirea a 73 de ani.

Vineri, la ora 12, în noul terminal al Bacăului, alături de artist și de gazde au fost prezenți numeroși prieteni și oficiali. Surpriza a fost pusă la cale de Clubul 60+ al Direcției de Asistență Socială (DAS) din cadrul Primăriei și RA Aeroportul Internațional „George Enescu”.

„Un artist cu care ne mândrim”

„Găzduim astăzi un eveniment foarte frumos, un eveniment special. Este adevărat că vine în continuarea lucrurilor cu care v-am învățat. Din ce motiv? Pentru că ne dorim ca acest aeroport să fie dinamic, să iasă din stereotipul pasagerilor care pășesc aici deoarece au nevoie de transport. Am acceptat cu multă plăcere invitația celor de la DAS de a le fi parteneri pentru că este, să recunoaștem, un eveniment de suflet și Ioan Măric este un om de suflet. Mi-ar plăcea să spun că este băcăuanul nostru. Dați-ne voie să vă numim băcăuanul nostru, artistul nostru! Sunteți un artist cu care ne mândrim”, a declarat Oana Chelaru, emoționată.

Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean, a mărturisit să se simte onorat să participe la „un eveniment cultural inedit, într-un cadru atipic”, dar și bucuros, chiar dacă a fost nevoit să se rupă pentru scurt timp de la treburile administrative. El adăugat că „în lumea satului se află rădăcinile noastre” și că „arta ne unește”, ceea ce în Anul Centenarului e de dorit.

„Excelență, vreau să vă urez la mulți ani! Am venit aici să omagiez o personalitate a județului nostru și a țării noastre și să mă încarc de energie stând în preajma dumneavoastră. Să vă răsplătească Dumnezeu cu mulți ani de sănătate de aici încolo, pe măsura a tot ceea ce ați făcut dumneavoastră în artă, bucurând atâta lume”, a spus Sorin Brașoveanu.

1 de 23

Urări frumoase au mai rostit Lucian Chindruș, administrator public al municipiului Bacău, Carmen Fifirig, director al DAS, care a mulțumit gazdelor că au dat curs ideii pornite de la Clubul 60+, și Carmen Diaconu, adjuncta DAS.

„Eu nu am avut culori în copilărie”

Ioan Măric s-a trezit asaltat de distincții, ceea ce l-a făcut și mai emoționat decât era la început: „Diplomă de merit”, o plachetă și un tort din partea DAS, „Diplomă de excelență” și un aranjament floral din partea RA Aeroportul Bacăui, „Diplomă de excelență”, stema județului și trandafiri din partea CJ Bacău.

„Eu sunt copleșit de atenția pe care ați dat-o, astăzi, artei și lui Ioan Măric”, a declarat prof. dr. Aurel Stanciu, crtic de artă, care a vorbit apoi despre talentul și unicitatea maestrului, despre cum arată lumea satului în viziunea lui și faptul că „Măric nu a cerut nimic, niciodată, el a oferit!”

Bădița Măric, mai sfios decât invitații, a povestit cum l-a impresionat, în copilărie, natura și satul, cum a început să picteze, cum s-a dezvoltat „câte-un pic” autodidact fiind. „Eu nu am avut culori în copilărie, că nu-mi lua tata culori… Adunam tot ce rămânea de la alții, mai foloseam frunze, pământ, luam și Gallus de la mama și lucram”, a povestit maestul, modest.

În timp ce invitații erau atenți la mărturisirile lui Ioan Măric, pasagerii ascultau cu vădită încântare concertul susținut de elevii Colegiului de Artă „George Apostu”. Evenimentul s-a încheiat cu un moment muzical dăruit de artiștii Clubului 60+ pictorului, invitaților săi și pasagerilor, care, uimiți, păreau să fi uitat de călătorie și se întreceau în a le fotografia pe bunicuțele îmbrăcate în costum popular.

Caravana celor 100 de filme ajunge în comuna Sascut din județul Bacău. Evenimentele din caravana celor 100 de filme dedicate anului centenar vor avea loc pe 20 și 21 octombrie, în sala Salonului LUX din localitatea băcăuană.

Programul caravanei Centenarului Filmului Românesc la Sascut, Bacău:

20 octombrie, ora 16.30: Vernisajul expoziției AGERPRES România: Evoluție; invitat special: Alexandru Ion Giboi (directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES);

20 octombrie, ora 17.00: Documentarul AGERPRES Marea Unire: România, la 100 de ani;

21 octombrie, ora 11.00: filmul Veronica, regia: Elisabeta Bostan, invitată specială: Ileana Popovici;

21 octombrie, ora 15.00: filmul Nea Mărin Miliardar, regia: Sergiu Nicolaescu, invitată specială: Ileana Popovici.

Toate evenimentele se vor desfășura în incinta Salonului LUX din Sascut, în parteneriat cu Primăria comunei Sascut.
Intrarea la evenimente este liberă, în limita locurilor disponibile.

COMUNA SASCUT INTRĂ PE HARTA CENTENARULUI FILMULUI ROMÂNESC

Primăria Sascut susține caravana Centenarului Filmului Românesc, tocmai în ideea de a oferi publicului și astfel de experiențe, legate de cinema: „Suntem încântați să facem parte din cele 100 de localități din România și din Republica Moldova, pe care le vizitează acest proiect cultural.

Am ținut neapărat să evidențiem Sascutul, una dintre cele mai importante comune ale județului Bacău, care își dorește un drum spre un viitor mai bun pentru locuitorii săi, pe harta României Centenare, iar acest eveniment este o ocazie foarte potrivită. Noi, românii, nu trebuie să ne uităm istoria, iar anul Centenarului Marii Uniri este un bun prilej pentru a ne reconecta într-un mod constructiv cu trecutul nostru comun.

În fiecare an, Primăria Sascut și Consiliul local Sascut organizează un festival de datini și obiceiuri, prin care promovează ansamblurile folclorice din comuna noastră, costumele populare autentice din zonă, jocuri cu urși și capre, pentru ca tradiția să nu se piardă și respectul pentru strămoșii noștri să dăinuiască peste timp.

Dar, în același timp, ne dorim să îmbogățim viața culturală a comunității noastre. Astfel, primim cu mare bucurie Centenarul Filmului Românesc la Sascut. Sascutul este o mare familie, și cred sincer că familia trebuie să fie întotdeauna pe primul loc. Acesta este motivul pentru că îmi doresc, ca primar, să deschid comuna pentru mai multe și mai diverse evenimente culturale, iar anul Centenar este cel mai bun început pentru acest proiect”, declară Primarul comunei Sascut, Ioan Răuță.

Expoziția ROMÂNIA: Evoluție, marca AGERPRES, la SASCUT

Expoziția România: Evoluție, care cuprinde unele din cele mai importante momente din istoria țării, deschide seria de evenimente de la Sascut, sâmbătă, 20 octombrie, de la ora 16.30, iar de la ora 17.00, publicul va putea urmări o adevărată lecție de istorie într-un documentar realizat de AGERPRES Marea Unire: România, la 100 de ani.

DOCUMENTARUL AGERPRES „ROMÂNIA LA 100 DE ANI” VA FI PROIECTAT LA SASCUT

Co-organizator al evenimentului – AGERPRES – va prezenta în deschiderea evenimentelor, documentarul dedicat Centenarului României, Marea Unire: România la 100 de ani. Redacţia Video din cadrul Agenţiei Naţionale de presă AGERPRES prezintă în documentarul realizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri de la 1918 cum a fost realizat acest deziderat al românilor. Povestea pleacă de la contextul istoric internaţional, ajungând la trăirile oamenilor de rând, care şi-au dorit un singur lucru: o ţară în care există acelaşi grai, acelaşi port, aceeaşi simţire, fără graniţe.

Filmările au fost realizate pe teritoriul României, dar şi în Bucovina de Nord şi în Basarabia. Filonul istoric, cu date precise, este păstrat în documentar prin intervenţiile mai multor istorici, care preiau rolul naratorilor, iar latura dramatică, emoţională este pusă în scenă prin intermediul oamenilor care, prin mărturiile lor, evocă momentele trăite de străbunii lor sau chiar de ei.

Documentarul Marea Unire – România, la 100 de ani este realizat de Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu şi Sergiu Olteanu.

Imaginea este semnată de Alfred Schupler, Sergiu Olteanu şi Andrei Cârlan. Reporteri au fost Marilena Stănescu, Mihuţ Năstăsache şi Camelia Moise. Grafica, sunetul şi montajul sunt semnate de Andrei Cârlan, asistent tehnic fiind Alex Vintilescu.

DESPRE FILME

Veronica (1972)
Regizor: Elisabeta Bostan
Durată: 90 minute
Gen: Familie, Musical
Rating: Audiență generală
Distribuție: Dem Rădulescu, Manuela Hărăbor, Cornel Patrichi, Margareta Pâslaru, George Mihăiță, Adrian Vâlcu, Lulu Mihăescu, Vasilica Tastaman, Ștefan Thuri
Veronica este filmul copilăriei și al viselor magice, care marchează primii ani de viață și pe care, datorită unor asemenea producții cinematografice, putem să le descoperim la orice vârstă. Filmul deschide poarta în pădurea fermecată din lumea basmelor unde Veronica, fetița drăgălașă de numai cinci ani, parcurge un drum al inițierii și devine mai bună, mai înțeleaptă, mai cuminte.
Lecțiile de bună purtare care se regăsesc în această fantezie muzicală vor fi utile atât pentru micii spectatori, cât și pentru toți cinefilii, indiferent de vârstă. Filmul permite o evadare în tărâmul fanteziei, motiv pentru care, după multe decenii, rămâne la fel de iubit și de căutat.
Premii
Medalia de bronz pentru cel mai bun muzical pentru copii, Moscova, 1973
Mențiune specială, Giffoni Valle, 1973
Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=VMd-aGKp7tg

Nea Mărin Miliardar (1979)
Regizor: Sergiu Nicolaescu
Durată: 88 minute
Gen: Comedie
Rating: Audiență generală
Distribuție: Amza Pellea, Draga Olteanu Matei, Jean Constantin, Sebastian Papaini, Stela Popescu, Puiu Călinescu, Vladimir Găitan, Mircea Albulescu, Colea Răutu
Cea mai cunoscută și iubită comedie românească, Nea Mărin Miliardar, rămâne populară și la a treia generație. Povestea unui simplu om de la țara, plecat la mare pentru o scurtă repriză de relaxare, care se trezește peste noapte în rolul unui miliardar american, nu încetează să cucerească publicul. Nea Mărin a știut să intre în această nouă ipostază și s-a adaptat repede mediului în care roiesc mafioții, presa și toate atributele vieții de lux. Bărbatul trăiește un vis, până când soția sa, venită în grabă mare pe litoral, îl trezește din reverie.
Trailer: http://www.220.ro/trailer/Nea-Marin-Miliardar-Trailer-2016/f1EOVJxYpf/

DESPRE INVITAȚI

Ileana Popovici
Mulți o recunosc datorită aspectului ei aparte, părul scurt și stilul simplu, totodată remarcabil, dar care a avut un impact mare în lumea filmului și a televiziunii.

Este absolventă a Conservatorului de Muzică din București. A apărut în filme precum Reconstituirea, Zile fierbinți, Pentru patrie, Filip cel bun, Accident, 100 de lei, Neînfricații, Prea mic pentru un război atât de mare. A lucrat la TVR din anul 1966, unde a fost producătoare și redactor muzical.

După 1989, actrița a apărut în emisiuni precum Bună dimineața și Album duminical. Destinul său a fost schimbat de regizorul Lucian Pintilie, oferindu-i un rol în filmul Reconstituirea, acesta fiind debutul în actorie. Se consideră în primul rând, om de televiziune, cu toate că lumea o știe mai mult ca actriță.
Ileana Popovici este consultant în cadrul proiectului Centenarul Filmului Românesc.

ALEXANDRU ION GIBOI

Alexandru Ion Giboi este directorul General al Agenției de Presă AGERPRES și este Secretar General al Alianței Europene a Agențiilor de Presă. În cadrul AGERPRES a introdus conceptul de Evoluție, prin care a adus agenția la standardele tehnologiilor moderne de comunicare în media.

Alexandru Ion Giboi a fost consilier parlamentar în perioada ianuarie – mai 2009, având un rol important în menținerea bunelor relații cu mass-media. Un an mai târziu, a fost desemnat Șef al Biroului de Presă al Senatului, funcție pe care a ocupat-o timp de un an.

Din februarie 2013, este Directorul General al AGERPRES (Agenția Națională de Presă), funcție pe care o ocupă până în momentul de față.

DESPRE SASCUT

Sascut, așezarea de pe drumul principal care străbate Moldova, are un nume de proveniență maghiară, care are la bază o sursă de apă. Denumirea localității s-ar traduce ca „o sută de fântâni” sau, în alte variante, „fântâna sasului”.

Se pare că localitatea a fost creată la cererea regilor Ungariei, pentru a avea, în zona Moldovei, arii de influență.

În 1639 însă, Dafina Buhuș, soția domnului Moldovei, Eustatie Dabija, a cumpărat aproape tot satul.

Istoria Sascutului a început să prindă contur în 1875, când Menachem Jakcues Elias, un afacerist bogat din București, a hotărât să-și investească banii în construcția unei fabrici de zahăr, pe care a localizat-o în Sascut. Astfel, în foarte scurt timp, o mică așezare de pe unul dintre dealurile Moldovei a devenit unul dintre cele mai importante puncte industriale ale Țării. Acest aspect a schimbat considerabil fața Sascutului, care a început să evolueze fulgerător.

DESPRE CENTENARUL FILMULUI ROMÂNESC

Inițiat de ARTIS și Asociația Obștească MIA, organizat de Primăria Municipiului Iași şi Ateneul din Iaşi, Centenarul Filmului Românesc a fost lansat anul acesta, pe 3 februarie, la Iași, orașul care a înregistrat momente importante din cadrul Marii Uniri a României.
Centenarul Filmului Românesc este un proiect desfășurat în cadrul programului Centenar al Primăriei Municipiului Iași (2017-2020).

Despre ARTIS (Iași)
Din dragoste pentru film și din pasiune pentru organizarea de evenimente, s-a conturat, în anul 2016, Asociația ARTIS. Echipa este alcătuită din membri alumni ai Asociației Studenților Jurnaliști (ASJ), împreună cu care organizează, de 9 ani, festivalul Serile Filmului Românesc.

Anul acesta, pentru a celebra împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, ARTIS a inițiat un nou proiect, produs și organizat de Primăria Municipiului Iași, în colaborare cu Asociația Obștească MIA: Centenarul Filmului Românesc. Co-organizator al proiectului este Agenția Națională de Presă AGERPRES.

Despre Asociația Obștească MIA (Chișinău)

AO „MIA” este o asociație non-profit, creată cu scopul de a stimula producția independentă de film și TV, de a promova cultura audiovizuală și de a educa consumatorul prin intermediului imaginilor în mișcare.
Fondată în anul 2000, „MIA” a realizat diverse proiecte – de la producții video, TV și film la campanii sociale de amploare, de la training-uri, seminare și instruiri la evenimente de impact național.

Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău organizează cea de-a XXIII-a ediție a Simpozionul Naţional de Estetică, în perioada 17 – 19 octombrie 2018, sub genericul Timp și ficțiune.

În ediția din acest an dedicat Centenarului Marii Uniri, Centrul de Cultură „George Apostu” va marca, încă o dată, legăturile culturale, artistice, istorice și literare dintre cele mai importante regiuni ale României, prin ample manifestări ce vor contribui la conștientizarea eforturilor, sacrificiilor și talentului pus la temelia construcției naționale, cu participarea unor cunoscuți și apreciați academicieni, universitari, scriitori, actori și artiști plastici, din țară și din Republica Moldova.

Deschiderea Simpozionului Naţional de Estetică va avea loc miercuri, 17 octombrie 2018, ora 17.00, la sediul Centrului de Cultură „George Apostu” cu expoziția artistului plastic Tudor Zbârnea -„Dispersie Temporală”, ce va fi prezentată de Maria Bilașevschi și Petru Bejan. Evenimentul este însoțit de lansarea albumului de artă Tudor Zbârnea, editat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Bacău.

Tudor Zbârnea – cunoscut și apreciat pictor din Republica Moldova, director general al Muzeului Național de Artă al Moldovei. Laureat al PREMIULUI NAȚIONAL, acordat de Guvernul Republicii Moldova, pentru merite deosebite în dezvoltarea artelor plastice în anul 2014, primește Titlul Onorific Maestru în Artă, acordat de Președintele Republicii Moldova, în anul 2009, pe 27 martie 2018 la Chișinău, primește diploma Centenar din partea Centrului de Cultură „George Apostu” din Bacău, precum și numeroase premii, medalii, trofee și alte mențiuni în cadrul multor concursuri și saloane de artă naționale și internaționale.

O importanță deosebită îi revine lansării numărului 49 al revistei „Vitraliu”, în care sunt publicate studii/eseuri/opinii etc. consacrate unei mari teme: Procesul de formare a statului național român (1821-1918).
Editarea revistei „Vitraliu”, nr.49, a beneficiat de sprijinul financiar al Consiliului Județean Bacău.

Evenimentul va fi urmat de Spectacolul cărții ce are în program volumele:

„Perfectul (des)compus” – Ion Hadârcă, prezintă poetul Dan Petrușcă și lector univ. dr. Adrian Jicu
„Prin subteranele dostoievskiene” – Ion Fercu, prezintă poetul Leo Butnaru și prof.univ.dr. Liviu Antonesei.
„Jurnalul unui trăsnit”– Mircea M. Ionescu, prezintă Georghe Popa

Joi, 18 octombrie, la Universitatea „George Bacovia” din Bacău, ora 10.30, în cadrul Conferinței Naționale de Estetică, cu titlul Timp și ficțiune, vor conferenția prof.univ.dr. Petru Bejan, prof.univ.dr. George Bondor și prof.univ.dr. Ștefan Afloroaei, iar în cadrul spectacolului cărții vor fi prezentate volumele „Le Beau” – coordonatori Petru Bejan et Daniel Schulthess și „Fabula existenţială” – Ștefan Afloroaei.

Seara, de la ora 18.00, la Teatrul Municipal „Bacovia”, va avea loc lansarea cărții „Rainer Maria Rilke. Epifanii dintr-o biografie interioară” – Gheorghe Iorga, cu Marius Manta, Constantin Călin, Daniela Vrînceanu și Geo Popa.
Evenimentul va fi urmat de un concert extraordinar al grupului vocal de pop-opera „Ad Libitum Voices” (Cluj-Napoca).

Vineri, 19 octombrie, Ora 10.30, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău în cadrul Conferinței Naționale de Estetică, cu titlul Timp și ficțiune, vor susține alocuțiuni acad. Alexandru Boboc și actorul Dorel Vișan, iar în cadrul spectacolului cărții va avea loc prezentarea volumelor „Genurile biograficului” și „Ficțiunea jurnalului intim” de acad. Eugen Simion ce vor fi prezentate de conf.univ.dr. Ioan Cristescu și conf.univ.dr. Nicoleta Popa Blanariu.

În aceeași zi, de la ora 18.00 la Teatrul Municipal „Bacovia”, va avea loc ceremonia de decernare a Marelui Premiu „George Apostu”, actorului Dorel Vișan. Momentul va fi marcat de laudatio pentru personalitatea premiată, rostită de către prof.dr. Gheorghe Iorga și regizorul Alexa Visarion.

Cu acest prilej, Dorel Vișan va susține spectacolul „Vai, epoca mea!” iar artistul Alexandru Tomescu va concerta la celebra sa vioară Stradivarius Elder Voicu, alături de care, a scris povestea unor concerte și turnee memorabile în ultimii ani.

Dorel Vişan(n. 1937) este actor, profesor şi poet. A interpretat peste 40 de roluri în teatru, în cea mai variată gamă, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în film a avut peste 50 de roluri în producții românești și internaționale, fiind unul dintre cei mai importanţi actori de film din România și unul dintre puținii, care au ajuns la o solidă reputație europeană.

În anul 1974, a debutat pe marele ecran în comedia «Păcală», iar patru ani mai târziu este magistral în «Între oglinzi paralele», în regia lui Mircea Veroiu. În anul 1987, Mircea Daneliuc l-a distribuit în filmul «Iacob», film în care Vișan a realizat rolul său de referință. În anul 1985 a jucat rolul Tudor Bălosu în filmul «Moromeții», iar în anul 1995 a primit rolul principal în filmul «Senatorul melcilor».

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Dorel Vișan a debutat literar cu poezii, în 1995, publicând patru volume de versuri: De vorbă cu Domnul (1997), Vremea cireșelor amare (1998), Păcate… (2000), Psalmi (2003).
La evenimentele ce compun întregul program cultural sunt invitaţi să participe oameni de cultură, oficialităţi locale şi judeţene, parlamentari, directori de instituţii, oficialități din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Programul Simpozionului Naţional de Estetică:

Miercuri, 17 octombrie 2018

Ora 17.00 Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău
Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu”
Deschiderea oficială a Simpozionului Național de Estetică, ediţia a XXIII-a
Alocuţiuni de întâmpinare
Vernisajul expoziției „Dispersie temporală” a artistului plastic Tudor Zbârnea (Republica Moldova)
Prezintă: criticul de artă Maria Bilașevschi și prof.univ.dr. Petru Bejan
Lansarea albumului de artă „Tudor Zbârnea”
Lansarea Revistei „Vitraliu”, nr. 49
Spectacolul cărții: „Perfectul (des)compus” – Ion Hadârcă,(Republica Moldova)
Prezintă: poetul Dan Petrușcă și lector.univ.dr. Adrian Jicu
„Prin subteranele dostoievskiene” – Ion Fercu
Prezintă: poetul Leo Butnaru și prof.univ.dr. Liviu Antonesei
„Jurnalul unui trăsnit” – Mircea M. Ionescu
Prezintă: Gheorghe Popa
Decernarea Diplomei CENTENAR

Joi, 18 octombrie 2018

Ora 10.30 Universitatea „George Bacovia” din Bacău
Conferința Națională de Estetică „Timp și ficțiune”
„Ficțiune și adevar în artă” – prof.univ.dr. Petru Bejan
„Timp, fictiune, lumi posibile” – conf.univ.dr. George Bondor
„Voinţa de aparenţă este mai metafizică decât voinţa de realitate” (Nietzsche)
prof.univ.dr. Ștefan Afloroaei

Spectacolul cărții: „Le Beau. Actes du XXXVI-e Congrès de l’Association des Sociétés de Philosophie de Langue Française (ASPLF)”.Coordonatori: Petru Bejan și Daniel Schulthess Editura Universității „Al.I.Cuza” Iași, 2018
Prezintă: Prof.univ.dr. Ștefan Afloroaei
„Fabula existenţială. Cu privire la distanţa dintre a trăi şi a exista şi alte
eseuri” – Ştefa Afloroaei (Editura Polirom, Iaşi, 2018)
Prezintă: prof.univ.dr. Petru Bejan și prof.univ.dr. George Bondor
Decernarea Diplomei CENTENAR

Ora 18.00 Teatrul Municipal „Bacovia” Bacău
Spectacolul cărţii: „Rainer Maria Rilke. Epifanii dintr-o biografie interioară” – Gheorghe Iorga
cu: Marius Manta
Constantin Călin
Daniela Vrînceanu
Geo Popa
Concert extraordinar : Ad Libitum Voices
grup vocal de pop-opera (Cluj-Napoca)

Vineri, 19 octombrie 2018

Ora 10.30 Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Conferința Națională de Estetică „Timp și ficțiune”
„Timp și creație în arte” – acad. Alexandru Boboc
„Omul și taina lui” – Dorel Vișan
Spectacolul cărţii: Eugen Simion – „Genurile biograficului”
„Ficțiunea jurnalului intim”
cu: Conf.univ.dr. Ioan Cristescu
Conf.univ.dr. Nicoleta Popa Blanariu

Ora 18.00 Teatrul Municipal „Bacovia” Bacău
Ceremonie de decernare:
Marele Premiu „George Apostu” pentru anul 2018, actorului Dorel Vișan
Laudatio: prof.dr. Gheorghe Iorga și regizorul Alexa Visarion
Seara de gală:
Vai, epoca mea! – Dorel Vișan
Recital instrumental: Alexandru Tomescu
(Vioara Stradivarius Elder Voicu)

Asociatia “Centrul Daniel” Bacau organizează în zilele de 12 şi 13 octombrie (vineri şi sâmbată) cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Uşoară pentru Copii „Stea printre stele”. Evenimentul se va desfăşura în sala mare a Teatrului Municipal “Bacovia”, fiind organizat în cadrul proiectului co-finanţat de către Municipiul Bacău, prin programul de finanţare nerambursabilă în baza L. 350 / 2005 pentru anul 2018, domeniul Tineret.

Scopul proiectului este organizarea unui festival internaţional de muzică uşoară pentru copii şi tineri, cu sau fără dizabilităţi, cu vârste cuprinse între 5 şi 25 de ani, eveniment ce ne dorim să contribuie la o viaţă integrativă şi participativă la viaţa socio – culturală a comunităţii din care aceştia fac parte.

Noutatea acestei ediţii a fost introducerea categoriei “Centenar” prin care ne dorim marcarea evenimentului naţional al împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire – secțiune de muzică ușoară în care se vor interpreta doar melodii din repertoriul românesc  – melodiile se încadrează în categoriile etno, etno-pop, muzică ușoară în limba română.

Şi-au anunţat participarea la festival 159 copii din toată ţara şi de peste hotare, aceştia concurând pe zece categorii de vârstă plus categoriile „Centenar Junior” şi „Centenar Adolescent”. Gala de premiere va avea loc sâmbătă, 13 octombrie, începand cu ora 17.30 şi va cuprinde recitalurile artiştilor: Bianca Lixandru, Alessia Popa, Aurelian Temişan şi Cezar Ouatu.

Juriul festivalului va fi compus din artişti consacraţi:

Mihai Alexandru – compozitor şi preşedintele juriului;
Cezar Ouatu – contratenor, interpret de muzică uşoară şi pianist;
Aurelian Temişan-interpret de muzică uşoară;
George Vanvu-realizator emisiuni Radio România,
Bogdan Dragomir – Radio România Bucureşti,
Claudiu Bulete – compozitor – manager CB Media şi compozitorul imnului festivalului,
Marcel Iorga – instrumentist şi compozitor.