luni, 15 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2143

Tenis/ Cupa Municipiului Bacău: Încep calificările

Cea de-a 19-a ediție a Cupei Municipiului Bacău la tenis, turneu organizat de Consiliul Local Bacău și dotat cu premii în valoare de 25.000 dolari plus ospitalitate, își intră în pâine. Astăzi și mâine dimineață sunt programate cele două tururi de calificare, pentru ca de mâine după-amiază să înceapă meciurile de pe tabloul principal.

Pe tabloul de 32 figurează 20 de tenismeni calificați direct cărora li se adaugă opt veniți din calificări și patru posesori de wild-carduri. Trei wild-carduri au fost repartizate gazdelor de la SCM Bacău (Alexandru Manole, Petru Berdilă și Bogdan Manole), cel de-al patrulea fiind acordat de FRT lui Filip Cristian Jianu.

Nouă dintre participanții la ediția din acest an a Cupei Municipiului Bacău se regăsesc în Top 500 ATP, cel mai bine cotat fiind peruanul Juan Pablo Varillas (345 ranking ATP). Pe tabloul principal va fi prezent, alături de nume precum Alejandro Tabilo (Chile), Enrico Della Valle (Italia), Alafia Ayeni (SUA) sau Manuel Pena Lopez (Argentina) și câștigătorul din 2018, Jules Okala (Franța).

La coadă, la votare

Am crezut, sincer, că am trăit un miracol duminică dimineață, când la secția de votare din Bacău la care sunt arondat am găsit, la ușă, coadă. Ei, nu una sălbatică, ci așa, mai domestică, mai îngăduitoare. Parcă mi-am retrăit, totuși, câteva minute din tinerețe, când cozile, nu neapărat la secțiile de vot, dar și acolo, erau o banalitate. Parcă mi-a și părut rău că nu a durat mai mult, să mai aud vocea sinceră, neprefăcută, a lumii. Dar și așa tot am mai prins câte ceva.

Cozile la secțiile de votare, am aflat în cursul zilei de ieri, au fost mai peste tot în județ și în țară. Unii dintre colegii mei au văzut pe acolo mulți tineri. Eu, la ora la care am ajuns, am dat peste un lot consistent de seniori, care parcă erau împreună, poate vecini de bloc sau cam așa ceva, dacă nu cumva rude între ei.

Iar la nivel național, la ora prânzului se raporta o prezență la urne de aproape 15%.

Dar cozile adevărate la votare cred că au fost, duminică, tot în străinătate, ca în anii trecuți. La Torino, la Londra, la Paris, la Marsilia, la Londra sau la Roma cozile înconjurau clădirile. La Torino, de exemplu, nu erau înscriși în liste decât 289 de români, dar la coadă erau zeci și zeci și zeci de oameni, toți cu umbrele, pentru că dăduse și o sfântă de ploaie pe acolo.

Pe la noi cozile nu au fost chiar așa, dar dacă în București și președintele Klaus Iohannis a stat la coadă la vot tot e ceva. Dau acest exemplu pentru a nu spune că prin Occident compatrioții noștri probabil sunt ceva mai aproape de UE și au deja altă mentalitate. De aceea vin masiv la votare. Și îmi aduc aminte aici și de vorba unui fost și cunoscut procuror, deci om cu educație și judecată profundă, care îmi declara sincer că nu va ieși la votare duminică. Dădea și motive, dar despre acestea să o lăsăm pe altă dată.

Sorana Plotogea:„Totul mi-a fost scris, nimic din viața mea până acum nu a fost întâmplător…”

Scriam în una dintre edițiile Deșteptarea de luna trecută, că la a XX-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Limbă și literatură latină Certamen Ovidianum Sulmonense, lotul olimpic al României a urcat din nou pe podium, continuând tradiția rezultatelor excelente înregistrate la această competiție. Performanța a fost realizată și de Sorana-Diana Plotogea, elevă a Colegiului Național „Gh. Vrânceanu” din Bacău, clasa a XI-a, laureată cu premiul al III-lea și premiul pentru cea mai bună traducere. Este doar unul din premiile obținute de olimpica noastră, care se declară îndrăgostită de tot ce înseamnă limba latină. Un exemplu pentru mulți, un copil frumos și sincer, pe care astăzi îl lăsăm să se prezinte… Pentru că meritul este al ei pe deplin! 

„Sunt sigură că multora «latina» li se pare o pasiune foarte curioasă și neobișnuită. Mie mi se pare cât se poate de natural, de familiar și de corect: risc să par prea fatalistă, dar tind să cred că mi-a fost scris, că nimic din viața mea până acum nu a fost întâmplător, încă din clasele I-IV. Uitându-mă retrospectiv, realizez că nu este o coincidență faptul că doamna mea învățătoare, doamna Luminița Bujor, este mama unei foste latiniste, Ioana Bujor. Datorez doamnei Bujor apetența mea timpurie pentru studiu, aceasta învățându-mă importanța lecturii, a lucrului și a efortului, dumneaei fiind cea care a sădit în mine sămânța succesului. Mai departe, m-au cultivat distinși profesori care mi-au oferit prilejul de a mă dezvolta, de a aprecia toate domeniile învățăturii, și care m-au pregătit pentru următoarea etapă a vieții mele – liceul. La începutul acestuia, latina nu îmi era deloc străină: sora mea, cu patru ani mai mare, a fost o latinistă de excepție, olimpică națională și internațională. Timp de patru ani am fost martoră a unui efort monumental, am privit sacrificiile depuse în slujba performanței și am observat, în detaliu, anatomia unei olimpice la latină. Natural, după acești patru ani observând laurii surorii mele, s-a născut în mine curiozitatea: voiam să înțeleg ce anume a făcut-o pe sora mea să se îndrăgostească atât de tare de latină. Și am înțeles, ulterior. Inițial am respins ideea de performanță la latină, fără măcar să îi dau o șansă, căci nu voiam să mai fiu comparată sau asociată, în acest sens, cu sora mea mai mare. Îl vedeam ca pe «blestemul fratelui mai mic». Tot ceea ce voiam, însă, era să iau note bune la latină. Din primele săptămâni de liceu am manifestat, involuntar aproape, un interes mai mare pentru această materie, doamna profesoară văzând în mine un anume potențial și propunându-mi să particip la etapa județeană a Olimpiadei de limbi clasice. Nu pot să descriu toate lamentările mele, dar pot recunoaște că o mare influență spre decizia finală a fost doamna profesoară Florentina Neculau, un model de ambiție, de patientia, de devotament: un magistru în adevăratul sens al cuvântului. Și iată că, după ce am încercat să mă lupt cu destinul, mi-a venit și mie rândul efortului și sacrificiilor. Mulți ar da «efortului și sacrificiilor» o conotație negativă, dar eu le-am privit ca pe adevărate bucurii, căci lucram cu plăcere, citeam cu plăcere, descopeream constant lucruri noi și cunoșteam, în fiecare zi mai în detaliu, atât frumusețea culturii clasice, cât și frumusețea care rezidă în studiul aprofundat al unei materii.

Greutățile și impedimentele întâlnite pe parcurs nu m-au oprit nicidecum, iar experiența olimpiadei m-a învățat că nu poate fi tot perfect, toate acestea ambiționându-mă și mai tare pentru viitor. Însă avântul meu nu era animat doar de ambiția izvorâtă din mine, ci și de modelele sutelor de latiniste ale doamnei profesoare, de imaginea surorii mele, de îndrumarea intensă a doamnei profesoare, de sprijinul nestrămutat al părinților și prietenilor mei, de competiția puternică (latinista, prietena și colega mea de clasă, Cristina Dorodici) și, nu în ultimul rând, de dragostea sinceră față de lumea latinității. Fiecare etapă națională rămâne o amintire specială, fiind rare ocazii de a întâlni oameni care împărtășesc această dragoste și de a ne simți bine împreună, elogiind, totodată, cultura clasică. Olimpiada și eforturile pe care le presupune m-au trecut prin gama completă de sentimente: fericire, dezamăgire, frustrare, speranță… și multe altele. În urma acestor multiple trăiri, am ajuns și la performanța unui premiu internațional-un vis, un țel (în mintea mea) atât de puțin realizabil. Realitatea acestui premiu încă mă lovește. A avea acest lucru în comun cu sora mea este acum o onoare, nici pe departe un blestem. Gândul că am reușit să continui o tradiție de familie, gândul că am reușit să intru în rândul latinistelor internaționale ale doamnei profesoare… mă emoționează, mă încălzește. Mulți factori au dus la obținerea acestui premiu, nu numai studiul meu, iar eu pot rămâne doar recunoscătoare în fața Sorții, care m-a adus în această familie, în acest oraș, în mâinile acestei doamne profesoare.

După trei ani de liceu, pot spune că la începutul clasei a IX-a, nu știam ce mă așteaptă. Un drum lung, pe cât de sinuos, pe atât de dulce. Olimpiada nu a însemnat niciodată o simplă competiție, ci a fost (și este) prilejul meu de a mă întoarce cu gândul și cu spiritul la trecutul de care m-am îndrăgostit atât de ușor: Antichitatea. Ovidius, Cicero, Caesar și mulți alți autori și filosofi antici mi-au devenit, cu timpul, prieteni, mi-au devenit profesori și mi-au adus fiecare un alt tip de fericire. Cuvântul «pasiune» nu este destul pentru a descrie ceea ce mă îmboldește, căci premiile, pentru mine, nu au fost niciodată scopul ultim. Cel mai mare premiu este simplul gând că am adus măcar un gram de onoare acestor mari nume latine, că am elogiat cum se cuvine amintirea acestor mari personalități, căci acestea, pe lângă faptul că și-au lăsat puternic amprenta asupra culturii și civilizației moderne, m-au format pe mine ca om. «Pasiunea» mea nu ar fi fost materializată în lipsa distinsei mele profesoare, doamna Florentina Neculau, care mi-a insuflat dragostea pentru limba latină și tot ceea ce înseamnă originile antice, care m-a ambiționat întotdeauna și a cărei îndrumare datorez premiile mele: premiul al III-lea și două mențiuni în cadrul «Olimpiadei Naționale de limbi clasice», premiul I și două mențiuni în cadrul Concursului Național «Certamen Ovidianum Ponticum», premiul al III-lea și premiul «Tommaso e Marcone» pentru cea mai bună traducere în limba maternă în cadrul Concursului Internațional «Certamen Ovidianum Sulmonense». Mă consider «omul potrivit la momentul potrivit», căci, cumva, de undeva, un noroc aparte s-a alăturat efortului meu. Până la urmă, audentes fortuna iuvat…”

Vrei o țară ca afară? Pune mâna și fă-o!

Răzvan Bibire

Am auzit de atâtea ori tânguiala că la noi e ca la nimeni și că „afară” e altfel încât mi-a ajuns până peste cap. Și, da, am văzut și eu cum e „afară”. Dar, dincolo de curățenia, politețea, bunul simt, corectitudinea pe care le întâlnești în alte țări, mai găsești ceva: oameni care, de voie – de nevoie, respectă legile, obiceiurile și spiritul locurilor.

Cum ne explicăm, oare, că un român care în țară nu respectă nici o lege de circulație, care aruncă chiștocul pe trotuar, jonglează cu cutia de bere și, în general, înjură birjărește la orice oră din zi și din noapte pe stradă, cum trece granița, se cumințește brusc și devine un îngeraș? Cum de același român, în țară, se ia în gură cu agentul de poliție care îl amendează, îl amenință, îl filmează cu telefonul iar, „dincolo”, când e oprit, nu are curajul să scoată nici cel mai mic sunet?

Și mai e ceva: înainte de 1990, nici în România cetățeanul nu avea curajul să facă lucrurile pe care le face acum. Și nu doar pentru că îi era frică de bătaia miliției, ci, în primul rând, pentru că exista presiunea societății care îl obliga să se comporte în niște limite de bun simt. Când mi-a căzut o hârtie din buzunar în Gara Centrală din Frankfurt, imediat m-a atenționat o nemțoaică mai în vârstă.

La noi, dacă o bătrână ar îndrăzni să atenționeze pe cineva că a aruncat bidonul gol, cutia de bere, pachetul de țigări pe trotuar riscă să ajungă la spital. Cum, adică, să-i facă lui observație cineva?!

Așa am ajuns să avem orașele pline de gunoaie. Noi luăm la rost autoritățile că nu mătură, dar nu vedem că vina ne aparține în mare măsură.

Într-un oraș cu pretenții de civilizație, primăria ar trebui doar să golească dimineața coșurile de gunoi și să stropească puțin caldarâmul; nu să culeagă saci de gunoaie de pe fiecare trotuar în parte doar pentru că locuitorilor le e lene să caute un coș. Ca să nu mai spun de locatarii cărora le e lene să meargă până la ghenă și aruncă punga cu deșeuri menajere în fața blocului.

Și pe urmă tot ei se miră că țara noastră nu e „ca afară”…

Orga de la biserica „Sfinții Petru și Paul” aproape de final

    S-a dus vestea printer iubitorii de muzică clasică și religioasă despre „pădurea de fluiere” de sub cupola Bisericii „Sfinții Petru și Paul” din Bacău, la care lucrează de peste 4 ani de zile meșterul organist Ioan Bejan. Curaj, îndemânare, inovație. Din mâinile lui a ieșit ceva unic în Moldova: o orgă deosebită ca dimensiune și acustică.

    La sfârșitul săptămânii trecute, un grup de absolvenți de la Facultatea de Silvicultură Brașov (51 de persoane), promoția 1975, au ales stațiunea Slănic Moldova pentru a sărbători 44 de ani de la absolvire. Au venit din Arad, Oradea, Cluj, Craiova, Bacău, Iași, Brașov, București. Coordonatorul grupului, Virgil Cadar, le-a propus colegilor și o excursie în municipiul Bacău. Pe lângă Observatorul astronomic, Biserica Precista, vizitatorii au avut parte și de un mic concert surpriză, susținut de organistul Eduard Iosif Antal, venit să testeze orga aflată în stadiu de finalizare. Vizibil emoționat de aprecierile celor prezenți, meșterul Ian Bejan a prezentat câteva date despre orgă.

    „La finalul acestei lucrări care este în proporție de 99,9% gata, îi mulțumesc mult maestrului Eduard Antal care a venit special astăzi aici, și care mi-a scos în evidență valorile instrumentului. Am testat-o și eu destul, dar este pentru prima dată acum, când am stat atent să ascult cu urechile mele, să descopăr alte imperfecțiuni, pe care doar eu le-am auzit. Mai sunt de făcut câteva retușuri.”Este o prietenie și o colaborare profesională veche între cei doi.

    Organistul Antal Eduard Iosif va cânta la Slujba de Întâmpinare a Papei Francisc la vizita din București. „Nu este nimic special. O slujbă de sărbătoare care va fi în Catedrala Sf. Iosif, din str. General Berthelot, nr. 19, București.” Orga maestrului Bejan poate fi deja inclusă în itinerarul turistic al municipiului Bacău.

    Nimic de făcut

    Penultima etapă a ligii secunde, derulată în weekend, a dat ultimele verdicte. Chindia Târgoviște și Academica Clinceni au promovat în primul eșalon, „U” Cluj se pregătește de „baraj”, în timp ce Energeticianul este cea de-a cincea echipă retrogradată după Dacia Unirea Brăila, CS Balotești, ACS Poli Timișoara și Aerostar Bacău.

    Trebuie precizat că Energeticianul mai are, totuși, o șansă de salvare. Dacă până pe 30 mai nu-și achită datoria de aproximativ 80.000 de euro pe care o are la foștii jucători , bosniacul Bunoza și sârbul Vasiljevic, Pandurii va fi depunctată cu nouă puncte, ceea ce ar condamna echipa gorjeană și ar permite salvarea Energeticianului. Din această perspectivă, ar fi fost important ca și Aerostar să câștige sâmbătă, la Snagov.

    Cu trei puncte luate la Snagov, „aviatorii” ar fi fost la o singură lungime de undă în spatele Energeticianului, lucru care ar fi făcut ca, în cazul depunctării Pandurilor, cea de-a cincea retrogradată să se decidă în ultima etapă, dintre Energeticianul și Aerostar. Cum „aviatorii” au pierdut sâmbătă, la Snagov, în fața Sportului, cu 1-0 (gol marcat de Darius Buia, în min. 24), gruparea băcăuană antrenată de Andrei Vatră și-a văzut zădărnicită astfel și ultima fărâmă de speranță. La Snagov, Aerostar a evoluat în formula: Fl. Muntean- Mihălăchioae, Vișinar, Florescu, Carabela- Ciocâlteu, Chirilă, Adăscăliței, Vraciu – Buhăcianu, Bobîrnac (min. 70 H. Ilie).

    Rezultatele etapei a 37-a: Academica Clinceni – FC Argeș 2-1, Metaloglobus- Energeticianul 3-0, Pandurii- ASU Politehnica Timișoara 1-0, Sportul Snagov- Aerosta 1-0r, ACS Poli Timișoara – CS Mioveni 1-4, Ripensia- Daco-Getica 1-1, Dacia Unirea Brăila- Farul 0-2, CS Balotești – „U” Cluj 0-2, Chindia – Luceafărul Oradea 4-1. Meciul UTA Arad- Petrolul s-a jucat ieri.

    Clasament: 1) Chindia 85p., 2) Clinceni 84p., 3) „U” Cluj 79p., 4) Petrolul 74p., 5) Snagov 70p., 6) FC Argeș 65p., 7) CS Mioveni 58p., 8-9) Luceafărul Oradea și Metalogolobus- câte 49p., 10) UTA 47p., 11-12) Ripensia și Farul- câte 46p., 13) ASU Politehnica 45p., 14-15) Daco-Getica și Pandurii- câte 44p., 16) Energeticianul 39p., 17) Aerostar 35p., 18) ACS Poli 29p., 19) CS Balotești 24p., 20) Dacia Unirea Brăila 19p.

    Programul ultimei etape (vineri, 31 mai- sâmbătă, 1 iunie): FC Argeș- Sportul Snagov, Aerostar – CS Balotești, Luceafărul Oradea- Dacia Unirea Brăila, Farul- Ripensia, Daco-Getica- ACS Poli, CS Mioveni- UTA, Petrolul- Academica Clinceni, „U” Cluj- Pandurii, ASU Politehnica- Metaloglobus, Energeticianul- Chindia.

    Itinerar Cultural European. „El Camino de Santiago” va trece prin județul Bacău

      Un traseu declarat „Itinerar Cultural European” de către Consiliul Europei – „El Camino de Santiago” – va trece prin județul Bacău. Asta deoarece Consiliul Județean a încheiat un acord cu Județul Iași, Județul Neamț și Asociația Prietenilor Camino de Santiago. Proiectul „Camino de Santiago”, varianta moldavă, constă în marcarea unui traseu de pelerinaj care va străbate cele trei județe, începând din Iași până la intrarea în județul Covasna.

      Traseul va face parte dintr-o rețea de peste 2.000 de kilometri, după cum propune asociația. „El Camino” reprezintă un drum milenar, care atrage anual peste 300.000 de pelerini din Europa, având ca punct terminus localitatea Santiago de Compostela, capitala regiunii Galicia din Spania. În Catedrala Santiago de Compostela se află rămășițele pământești ale apostolului Iacob, ale fratelui acestuia, Ioan Evaghelistul, și ale lui Petru, primul episcop al Romei.

      Din 1987, Camino de Santiago a primit din partea Consiliului Europei statutul de „Itinerar Cultural European”, fiind o rețea de drumuri care străbate continentul, oprindu-se la granița Ungariei cu România.

      Prin acest proiect, vor face parte din „Itinerarul Cultural European” și drumurile din județul Bacău. Asociația Prietenilor Camino de Santiago va sprijini prin contribuția sa și prin activitățile sale semnalizarea traseului propus, va îndeplini măsurile prinse în proiect și va promova traseul, iar Consiliul Județean Bacău va susține acțiunile asociației, va promova proiectul și va contribui la sustenabilitatea lui pe termen lung.

      În județul Bacău, „Il Camino” va trece prin Racova, Lespezi, Gârleni, Trebeș, Mărgineni, Barați, Bacău, Nicolae Bălcescu, Faraoani, Cleja, Somușca, Ciucani, Capăta, Dumbrava, Temelia, Gura Văii, Onești, Tuta, Pârâul Boghii, Tg. Ocna, Sl. Moldova, Izvor, Poiana Sărată.

      Traseul a fost stabilit pe baza dovezilor istorice ale plecării sau trecerii pelerinilor medievali pe teritoriul țării noastre către Santiago de Compostela.

      Cum au votat românii

        Rezultate parțiale ora 17.00

        Partidul Naţional Liberal a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 27,07% din voturile alegătorilor, Partidul Social Democrat – 23,59%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 19,99%, potrivit datelor parţiale furnizate, luni, de Biroul Electoral Central.

        Pe locurile următoare se situează: Pro România – 6,73%, UDMR – 6,48%, PMP – 5,45%.

        Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,19% din voturi, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,55%, George Nicolae Simion – 1,18% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,10%, UNPR – 0,56%, PRU – 0,54%, Partidul Socialist Român – 0,45%, Partidul Social Democrat Independent – 0,30% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,22%.

        Rezultate parțiale ora 15.00

        PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,95% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,44%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 20,08%, potrivit datelor parţiale furnizate, luni, de Biroul Electoral Central (BEC).

        Pe locurile următoare se situează: Pro România – 6,74%, UDMR – 6,62%, PMP – 5,42%.

        Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,21%, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,59%, George Nicolae Simion – 1,18% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,12%, UNPR – 0,56%, PRU – 0,53%, Partidul Socialist Român – 0,45%, Partidul Social Democrat Independent – 0,29% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,22%.

        Biroul Electoral Central a centralizat până la ora 14,27 – 4.113.238 de buletine de vot ajunse fizic la BEC.

        La alegeri s-au prezentat duminică 9.330.178 de alegători.

        Rezultate parțiale ora 11.00

        PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,23% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,68%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 20,51%, potrivit datelor parţiale furnizate, luni, de Biroul Electoral Central (BEC).

        Pe locurile următoare se situează Pro România – 7,01%, UDMR – 6,07%, PMP – 5,55%.

        Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,24%, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,66%, George Nicolae Simion – 1,21% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,17%, UNPR – 0,55%, PRU – 0,54%, Partidul Socialist Român – 0,45%, Partidul Social Democrat Independent – 0,29% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,21%.

        BEC a centralizat 27,15% din voturile valabil exprimate.

        Următoarele rezultate vor fi anunţate la ora 15,00.

        Rezultate parțiale ora 7.50

        PNL a obţinut la alegerile europarlamentare de duminică 26,79% dintre voturi, PSD – 23,38%, iar Alianţa USR PLUS – 21,40%, potrivit rezultatelor provizorii obţinute după centralizarea datelor din 18.705 secţii de votare din ţară din totalul de 18.730.

        Totodată, pentru UDMR au votat 5,44% dintre alegători, 6,61% – pentru Pro România, 4,24% – ALDE şi 5,65% – PMP.

        În ceea ce priveşte votul în diaspora, după centralizarea datelor din 309 de secţii din cele 441 deschise în străinătate, pe primul loc în preferinţele alegătorilor se află Alianţa USR PLUS – 41,42%, urmată de PNL – 31,34%; PMP – 9,80%; PSD – 3,09%; Pro România – 2,86%; ALDE – 1,22%. AGERPRES

        Rezultate parțiale ora 23.00

        PNL a obţinut la alegerile europarlamentare de duminică 29,43% dintre voturi, PSD – 28,51%, iar Alianţa USR PLUS – 11,57%, potrivit rezultatelor parţiale obţinute după centralizarea datelor din 3.332 secţii de votare din ţară din totalul de 18.730.

        Totodată, pentru UDMR au votat 10,17% dintre alegători, 5,98% – pentru Pro România, 4,55% – ALDE şi 4,35% – PMP.

        În ceea ce priveşte votul în diaspora, după centralizarea datelor din 41 de secţii din cele 441 deschise în străinătate, pe primul loc în preferinţele alegătorilor se află USR PLUS – 61%; PNL – 15,00%; PMP – 4,54%; PSD – 4,51%; Pro România – 3,76%; ALDE – 2,47%.

        ––––––––––––––––

        Exit Poll

        Partidul Social Democrat a obţinut 25,8% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare de duminică, Partidul Naţional Liberal – 25,8 %, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 23,9 %, potrivit sondajului realizat la ieşirea de la urne de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) şi Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL.

        Datele sunt valabile pentru ora 19.30, precizează autorii cercetării, într-un comunicat de presă.

        Partidul Pro România a obţinut 5,7 %, UDMR – 5,4 %, PMP – 5,2 %, ALDE – 4,9 %. Celelalte formaţiuni au întrunit un total de 3,3% din opţiuni.

        Eşantionul pentru exit-poll a fost format din 400 de secţii de votare. Acesta a fost stratificat, pe mediile urban şi rural şi pe regiuni istorice. Au fost utilizaţi 450 de operatori de interviu, operatori de introdus date şi experţi în coordonarea cercetării şi analiza datelor, din partea celor două institute.

        Numărul de persoane intervievate a fost de peste 20.000. Ponderea refuzurilor de a răspunde la chestionar a fost de circa 18%. Având în vedere ponderea refuzurilor şi alte dificultăţi întâmpinate în secţiile de votare, independente de institutele de sondare, marja teoretică de eroare prevăzută pentru ancheta realizată în eşantionul de secţii de votare din România este de +/-2%, la un nivel de încredere de 95%, precizează autorii cercetării.

        Eşantionul construit pentru exit-poll nu a inclus secţii de votare din străinătate.

        Prezența la ora 19

          Diferențele s-au păstrat cam aceleași în orele care au trecut, dar Bacăul a trecut pe locul II în regiune, după Neamț. Astfel, la ora 19, acesta avea o prezență la urne de 39,79%, iar Bacăul, de 39,60%. Urmau județele Iași – 38,93, Suceava – 38,15, Botoșani – 35,65 și Vaslui – 30,99.

          Primele pe țară, cu o prezență care trecea de 50 de procente, erau Ilfov – 53,19% și Cluj – 52,60%, apoi Sibiu – 48,72% și Brașov – 47,84%.
          Ultimul în clasament erau județul Vaslui, cu 30,99, urmat de Ialomița – 36,16, Satu Mare – 36,87 și Călărași – 37,30.

          La Referendum, județul Bacău avea o prezență de 33,70% în județul Bacău, cu trei procente sub media națională.

          Festivalul Florilor – două poveşti de neuitat

            Este luna mai, este luna florilor. Au înflorit zambilele, bujorii, lalelele, narcisele, crizantemele, iasomia, garofiţele, crăiţele, dediţelul…, şi sunt numai bune pentru a organiza un festival al lor, al florilor, dar şi al „floricelelor”, „boboceilor”, „mugurilor de stejar”, al tuturor celor care, îndrumaţi de prof. Maria Şalaru, cunoscuta şi îndrăgita interpretă a muzicii populare, cântă florile, primăvara, doinele, bucuriile, dragostea, dar şi tristeţele acestei lumi, indiferent de vârstă.

            Sâmbătă, de la ora 16.00, la Complexul Turistic „Podu’ cu lanţuri” s-a desfăşurat prima ediţie a „Festivalului florilor”, organizat de Maria Şalaru, preşedinta Asociaţiei „Floricica”, în parteneriat cu Şcoala Populară de Arte şi Meserii Bacău. A fost un festival al poveştilor, o poveste venită de demult, redată, în premieră absolută, o dată cu lansarea cântecului „Podu’ cu lanţuri”, compus şi interpretat de Maria Şalaru, o poveste cu iz medieval, cu drumeţi osteniţi, cu domniţe şi cavaleri, al cărui clip s-a filmat în această ambianţă de început de festival. Şi a mai fost o poveste fabuloasă a cântecului şi dansului popular, interpretată de copiii de la grupurile „Floricica” şi „Boboceii”, din Bacău, de cei de la „Muguri de stejar” şi „Gospodinele” din Deleni – Iaşi, toţi şi toate fiind „florile” doamnei Maria Şalaru, care, de peste 40 de ani îndrumă, pregăteşte, învaţă copiii să iubească cântecul popular.

            Sărbătoarea şi defilarea cântecului popular

            „M-am gândit că este luna mai, luna florilor, şi cum eu sunt mereu înconjurată numai de flori şi floricele, de «bobocei», m-am gândit să facem un festival al lor, «Festivalul Florilor». Nu este un concurs propriu-zis, este o sărbătoare, o defilare a cântecului popular, a florilor pe care le vor purta copiii, de altfel, fiecare şi-a ales un nume de floare. Dar nu avem numai muzică şi dansuri populare, avem şi muzică uşoară, romanţe, muzică de petrecere, pentru că va fi un fel de petrecere aici, la «Podu’ cu lanţuri», partenerul nostru la acest festival, un loc de poveste, un loc unde călătorul ostenit se opreşte din drum, aşa cum se întâmpla în vremuri de demult şi cum spune cântecul. Vor fi şi surprize, pe care publicul le va descoperi în timpul festivalului. Vreau să mulţumesc managerului acestui complex, Roxana Neculcea, pentru sprijinul major pe care ni l-a acordat, o gazdă primitoare şi deschisă proiectului nostru, dar şi unei frumoase doamne care ne-a oferit tot aranjamentul floral de excepţie, pe care îl vedeţi, Mădălina Bejenaru, managerul Florăriei «Expresii florale»”.

            Maria Şalaru, solistă de muzică populară, director al „Festivalului Florilor”

            Timp de mai bine de cinci ore, la microfon şi în faţa camerelor de luat vederi, întreg festivalul a fost preluat de EstTv, s-au perindat peste 100 de copii, frumoşi şi talentaţi, de la patru la 19 ani, dar şi profesionişti ai genului, Anton Achiţei, care a entuziasmat publicul cu melodia „Lalele, lalele”, George Cojocărescu, Constantin Bahrin, Diana Farcaş, Cosmin Timofte, Lenuţa Filip Cucu, George Pascal, Robert George, Nicoleta Lela – Balan, Gheorghiţă Rotaru, care a fost sărbătorit la împlinirea unei frumoase vârste, Diandra Bancu, Bianca Elena Rotaru – sărbătorită şi ea pentru cei 18 ani împliniţi, la fel ca Adelina Frantz, cu ai ei 19 ani, Trupa DANCESPORT (coordonatori Adriana Mitrea, Florin Ştefănescu).

            „Este o bucurie pentru noi că suntem gazda, dar şi unul dintre partenerii acestui foarte frumos festival de folclor. De altfel, este prima şi cea mai importantă manifestare artistică de acest gen, care are loc la Complexul Turistic «Podu’ cu lanţuri», în acest superb decor medieval, în care domină florile, este luna mai, nu?, întreg festivalul este filmat, şi după cum aţi ascultat, a fost lansat şi cântecul „Podu’ cu lanţuri”, compus şi interpretat de doamna Maria Şalaru, special pentru noi. Este un super succes, a fost frumos şi suntem decişi să continuăm acest gen de manifestări.”

            Roxana Neculcea, general manager Complexul Turistic „Podu’ cu lanţuri”

            A plouat cu trofee şi premii

            După ce ploaia s-a mai răzbunat, la finalul festivalului, juriul, condus de Carmen Pâţu, director al Şcolii Populare de Arte şi Meserii Bacău, a acordat premiile şi trofeele festivalului, care au încununat talentul, munca şi profesionalismul tinerilor câştigători: Trofeul Floarea Florilor – Bianca Elena Rotaru; Cel mai frumos cântec pentru copii – Ariana Cojocaru; Trofeul Aniversar – Adelina Frantz; Trofeul pentru muzică patriotică – Nicu Cojocaru (5 ani); Trofeul pentru doină – Vlad Amariei; Trofeul festivalului l-au mai primit grupurile „Gospodinele” şi „Muguri de stejar” din Deleni (coordonator prof. Ionela Pleşcuţă), „Boboceii” şi „Floricica” din Bacău.

            „Ideea acestui festival este mai veche şi doamna Maria Şalaru, director al acestui festival, l-a plasat în luna mai, luna florilor. Participă solişti şi grupuri de la clasa dumneaei de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii Bacău, din Deleni – Iaşi, dar şi din Neamţ, copii cu talent, cu dragoste de cântecul popular, iar asemenea festivaluri sunt un bun prilej de întâlnire cu publicul, de verificare a stadiului unde sunt, dar, de ce nu, de a câştiga premii, răsplata muncii lor şi a părinţilor.”

            Carmen Pâţu, director al Şcolii Populare de Arte şi Meserii Bacău

            „Sunt la doamna Maria Şalaru de 10 ani, vin de la vârsta de opt ani la Şcoala Populară de Arte şi Meserii, îmi place folclorul, am cântat cu „Boboceii”, dar şi solistă. Am albume cu piesele mele pe care le cânt de mulţi ani. Acest festival este unul foarte important şi bine organizat aici, în acest cadru foarte frumos. Zilele aceste împlinesc 18 ani şi Trofeul «Floarea florilor», pe care l-am câştigat este cel mai frumos cadou de ziua mea.”

            Bianca Elena Rotaru, câştigătoare a Trofeului „Floarea florilor”

            Grav accident la Sascut

              Trei persoane au fost rănite într-un grav accident petrecut lângă Sascut. Un TIR a ieșit în afara acarosabilului în urma impactului cu un microbuz.

              Toate victimele sunt minore. Doua sunt conștiente, cu traumatisme craniene, toracice și ale mebrelor inferioare. O a treia a fost descoperita în stop cardio-respirator.

              Vom reveni cu amănunte.

              De la cununie, la secția de vot

                Adriana și Alexandru Manea au decis să-și unească destinele chiar în ziua alegerilor pentru Parlamentul European. Așa că, după cununia de la Biserica Sf. Ioan din Bacău, în drum spre restaurantul unde era programată petrecerea, mirii s-au oprit la Școala Nicu Enea, unde erau trei secții de vot.

                „Am votat pentru un viitor mai bun, pentru o lume mai bună. Cred că așa cum nunta este un început în viața de familie, și votul trebuie să fie un început pentru o viață nouă” , a spus mirele Alexandru Manea. Adriana Manea a votat „pentru un viitor mai bun al copiilor”, după cum ne-a declarat.

                Deocamdată, mirii au descoperit că e mai ușor să dorești să votezi decât să o și faci. Primele două secții la care au încercat să voteze pe lista suplimentară i-au refuzat.

                Una dintre secții epuizase locurile de pe listele suplimentare. La alta, președintele secției de vot a refuzat prezența presei. Abia la ultima secție li s-a permis mirilor să voteze.

                IScratch 2019 – ReGala Informaticii

                În perioada 25-26 mai 2019, a avut loc CONCURSUL NAȚIONAL ISCRATCH, ediția a-II-a, inclus în Calendarul Concursurilor Școlare, fără finanțare (Anexa 5 la OMEN nr. 3016/09.01.2019, pozitia 52).

                Concursul este un eveniment marca ,,Ferdinand I” organizat în colaborare cu Universitatea ,,Vasile Alecsandri” din Bacău, un concurs de creativitate unic prin formatul său. Organizat pe două secțiuni, Scratch (Programare) și ScratchX (Robotică), evenimentul a adus în prim plan aproape 200 de copii din 8 județe (Bacău, Brăila, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Olt, Vaslui), copii dornici să-și demonstreze talentul, creativitatea, inteligența.

                Comisia de evaluare în cea mai mare parte a fost constituită din membrii Comisiei Naționale de Informatică și TIC de la nivel național. Președintele concursului a fost domnul rector al Universității ,,Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky iar Președintele de Onoare a fost doamna Nușa Dumitriu – Lupan, reprezentant MEN.

                Punctul culminant al evenimentului a fost recunoașterea calității proiectelor realizate și premierea acestora de către sponsorul concursului, S.C. CLASSIC WAY, manager Mariana Burghelea, care a fost din nou alături de Ferdinand, încurajând performanța și deschizând căi de succes.

                Felicitări tuturor participanților! Lista premiilor poate fi consultată pe site-ul concursului http://iscratch.ro/.

                Mulțumim celor care au făcut ca “Ferdinand I” să fie, din nou, emblema informaticii din județul Bacău: profesorilor din Catedra de informatică, celor 32 de voluntari din clasele a XI-a D, a XI-a E, a X-a E, a X-a C, a IX-a C și a IX-a E și tuturor colaboratorilor!

                Coadă la secțiile din Șerbănești

                  La secțiile de votare organizate în Școala „Nicu Enea” din Șerbănești s-au format cozi în prima jumătate a zilei. La ora 11, rândul din fața Secției 123 ajungea până la mijlocul holului. Aici erau arondați alegătorii de pe Calea Bârladului, str. Câmpului și str. Triumfului. „E o noutate faptul că oamenii stau la rând ca să voteze, mai ales la secția noastră. De dimineață e așa, cu pauze foarte mici”, a declarat Mihai Năstruț, președintele Secției nr. 123.

                  Din 1307 de cetățeni arondați, votaseră deja 174. „Așa cum se vede, prezența la urne e mult mai bună decât la alte alegeri”, a precizat și Cătălin Tăbăcaru, președintele Secției nr. 124, unde era la fel de aglomerat. Aici, din cei 1308 de alegători înscriși pe listele pentru Parlamentul European trecuseră pe la urne 178, iar alături, la Secția 125, din 1370, 150, adică peste 10 la sută.

                  Votăm ca să nu plecăm!

                  Nu a fost doar „un val”, ca în alți ani, înainte sau după slujba de la biserică, înainte sau după vizita la supermarket. Familii întregi continuau să sosească, mânate parcă de o inexplicabilă energie. „Am fost prezent întotdeauna la vot pentru că e un drept fundamental al fiecărui cetățean. Nu e obligatoriu prin lege, dar ne obligă conștiința”, a mărturisit Constantin Huiban, 68 de ani. Alexandru S., 40 de ani, a declarat scurt:

                  „Am venit să votez ca să nu fim nevoiți să plecăm din țară, noi sau copiii noștri!” Unii dintre alegători s-au prezentat, duminică, la urne cu speranța că vor trăi mai bine. Ei au vorbit despre lipsa locurilor de muncă, prețurile mari, salariile mici și imposibilitatea de a-și cumpăra o casă. Alții, deși vârstnici, aveau așteptări precise față de viitorii aleși. Unul dintre aceștia a fost Elena Bufnilă, 64 de ani, care a declarat:

                  „Eu sper ca europarlamentarii să aducă bani în România, iar ai noștri, din Guvern, să-i valorifice bine. Și mai sper ca fondurile acelea, despre care se vorbește mereu, să ajungă unde trebuie!” Despre Referendum nu a dorit nimeni să facă declarații.

                  La ora 14, prezența vot în județul Bacău era de 24,24%.

                    Celelalte județe ale Moldovei aveau procente mai mici: Neamț – 23,58%, Iași – 21,99%, Suceava – 20,80%, Botoșani – 19,85%, iar Vasluiul doar 17,12, fiind ultimul și la nivel național.

                    Prezență slabă mai aveau Satu Mare, cu 19,46%, și Ialomița, cu 19,61%.

                    Cea mai bună prezență pe țară o înregistra Ilfov, cu 28,92%. Urmai Constanța – 26,33%, Dîmbovița – 26,30% și Prahova – 26,25.

                    Prezența la vot la ora 12.00

                      Județul Bacău și-a menținut poziția de lider în regiune, cu o prezență la vot de 15,62% la ora 12. Urmează județul Neamț, cu 15,09%, Iași – 13,84%, Botoșani – 12,65% și, pe ultimul loc, județul Vaslui, cu 11,25%.

                      La Referendum votaseră 12,79 % din alegători față de media pe țară de 12,03 %

                      Cea mai mare prezența la alegeri:

                      Cea mai mică prezență:

                      Statistici demografice:

                      Județul Bacău, fruntaș în Regiunea Nord-Est

                        Îndemnurile de a merge la vot, exprimate de politicieni sau societatea civilă, au dat rezultate, prezența fiind mai bună decât la scrutinul pentru Parlamentul European din 2014.

                        La ora 10, județul Bacău avea un procent de 6,54%, cel mai mare din Regiunea Nord-Est.

                        În celelalte județe, prezența la urne arăta astfel: Vaslui – 5,04%, Suceava – 5,07%, Botoșani – 5,37%, Iași – 5,77%, Neamț – 6,38%.

                        Pe țară, cel mai bine stăteau Giurgiu, Constanța, Mehedinți și Ilfov, care aveau peste 8%, iar cel mai slab Covasna, Satu Mare și cele două județe ale Moldovei, Vaslui și Suceava.

                        Cea mai buna prezență în județ:

                        Cea mai slabă prezență în județ:

                        Statistici demografice ale alegătorilor din județul Bacău (cei care au votat până la ora 11.40)

                        Prezența la vot: 4,86%

                          La ora 9.30, prezența la vot în județul Bacău era de 4,86%, cu doua sutimi sub prezența medie pe țară.

                          În județul Bacau votaseră 26.786 de alegători pe listele permanente și 3.232 pe listele suplimentare.

                          Cea mai mare prezență se înregistreaza la Secția de vot 476 de la Căminul Cultural Oncești – 17.00% iar cea mai mică la Secția 483 de la școala din satul Cădărești (comuna Palanca) – 0%

                          În municipiul Bacău, cea mai mare prezență se înregistreaza la Secția 68 de la Școala 10 – 9,03% iar cea mai mica la Secția 39 de la CT NV Karpen – 1,85%

                          –––––––––––––––––––––
                          A început votarea

                          În Bacău a început procedura de vot la alegerile pentru Parlamentul European.

                          Alegătorii sunt aşteptaţi la urne pentru a-i desemna pe cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, dar şi pentru a vota la referendumul naţional consultativ convocat de preşedintele Klaus Iohannis pe teme legate de Justiţie.

                          Alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

                          În confruntarea electorală au intrat candidaţi din partea PSD, Alianţa 2020 USR PLUS, Partidul Pro România, UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale – BUN. În competiţie sunt şi trei candidaţi independenţi – Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

                          Potrivit ultimei informări a AEP, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la 31 martie este de 18.949.141.

                          BEC, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parţiale, începând cu ora 9,00, ora României, din data de 27 mai.

                          Ora la care informaţiile vor fi disponibile şi date publicităţii sunt 11,00, 15,00, 17,00, 20,00 pentru ora de referinţă a datelor 9,00, 13,00, 15,00, 18,00.

                          Vals în scaunul cu rotile

                            Moment inedit în cadrul Bacau Dance Open, sâmbăta seara, cu colegul nostru Florin Ștefănescu.

                            Oxigen mental și emoțional

                            Am fost în weekend la Suceava, unde se petrec Zilele Teatrului „Matei Vișniec”, care se întind pe vreo două săptămâni pline de evenimente dintre cele mai diverse, începând cu spectacole (în sală, în aer liber, în autobuz și în alte spații neconvenționale), conferințe, simpozioane, ateliere, expoziții, concerte. E un amplu festival internațional, bine gândit, atent structurat, cu o foarte bogată ofertă, stând sub genericul „Teatrul și democrația”, temă despre care s-a discutat mult la câteva interesante întâlniri cu personalități culturale de primă mărime, din țară și din străinătate.

                            Câteva dezbateri s-au realizat în colaborare cu Revista „Dilema veche”, în prezența lui Sever Voinescu (redactorul-șef al publicației) și a lui Andrei Cornea, care au purtat un viu și substanțial dialog despre „Comedia anticilor, comedia zilelor noastre”, în altă zi s-a discutat despre „Teatrul și spiritul timpului”, apoi despre „Teatrul în cetate: școală a democrației și dimensiune identitară a Europei”. La ultimul colocviu, moderat de Matei Vișniec, au participat cunoscutul om de teatru George Banu, profesor la Sorbona, Alain Timár, director de teatru din Avignon, regizorii Serge Barbuscia (Théâtre du Balcon, Avignon), Mihai Măniuțiu (Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj), scriitorul Mirel Taloș.

                            S-a vorbit mult despre faptul, deloc întâmplător, că teatrul și democrația s-au născut în același timp, acum două mii de ani, în Grecia antică, și că e bine, și mai ales necesar în aceste vremuri cam tulburi, să reflectăm asupra unor străvechi și valoroase simboluri. Vremurile sunt tulburi pentru că ele par că amenință democrația, care nu este cucerită o dată pentru totdeauna, pentru ea trebuind mereu să lupți, ca să fie reală, să funcționeze, să o păstrezi cu toate valorile ei. S-a amintit, la colocvii, și despre alte perioade sumbre din istorie, când democrația era în pronunțat regres, și când, la teatru, spiritul critic nu adormea, acolo, pe scenă, fiind exprimate idealurile de libertate ale oamenilor. Pentru că teatrul a fost mereu o școală de libertate și de demnitate, și de aceea el nu a fost pe placul dictatorilor niciodată.

                            „Ceva magic, un fel de torță imposibil de oprit, s-a extins în lumea greacă odată cu primii dramaturgi (Sofocle, Eschil, Euripide), apoi în lumea latină, iar mai târziu în ceea ce numim astăzi Europa. Sub forme diferite, uneori populare și alteori elitiste, teatrul a devenit un element identitar al Europei, și de pe continentul nostru s-a răspândit în lume devenind componentă a civilizației umane” Scriind aceste rânduri de prefațare a a evenimentului de la Suceava, dramaturgul Matei Vișniec a adăugat că oamenii au nevoie de acest „tip de oxigen mental și emoțional”, de acest plămân vital care este arta teatrală. Fiindcă ea a generat mereu reacții, a provocat atitudini, a trezit neliniști, sentimente, râsul și plânsul, a încurajat și a fortificat oamenii.

                            Le-a dat încredere, i-a îmbărbătat. În timpurile sumbre ale dictaturii comuniste, oamenii mergeau la teatru pentru a asculta mesaje subversive, pentru a se bucura de aluziile strecurate de actori (printr-un gest, o intonație, un accent pus cu intenție sau o anumită pauză cu sens, etc.), în ceea ce s-a numit limbajul esopic, unde, dincolo de apriga cenzură și în pofida ei, se petrecea miracolul complicității și comuniunii cu spectatorii. Știm că istoria se repetă când uităm. Iar teatrul, care este cea mai democratică dintre arte, și singura vie, petrecută în prezența creatorilor ei, ne întreține memoria și ne învață lecția libertății și a democrației, fiind o minunată sursă de oxigen mental și emoțional.