În acest weekend, la Clubul Sportiv Ecvestru „Decebal” din Hemeiuș s-a dat startul în singurul concurs de ciclism montan din Bacău, XC Maraton Bacău – Cycling for a better you, organizat și sprijinit de Door 2 Outdoor și Happy Sport. Acesta este un concurs dedicat atât cicliştilor profesionişti și amatori, cât şi familiilor cu copii, care promovează astfel activitățile fizice în aer liber și un stil de viață activ menite să combată sedentarismul și să îmbunătățească bunăstarea individuală și socială. Competiția s-a adresat participanților de toate vârstele în ideea implicării practice a comunităţii pentru promovarea unui comportament sănătos prin efectuarea de activități fizice în natură, precum şi prin atragerea şi promovarea practicării mountain biking-ului, a dezvoltării spiritului competiţional şi a obţinerii unor abilităţi tehnice pentru străbaterea unui traseu de ciclism.
Competiția a fost structurată pe trei categorii: Tură lungă (60 km) cu dificultate mare, Tură scurtă (36 km) cu dificultate medie și Tură family (15 km) fără dificultate, pentru familiile cu copii.

Au fost premiate locurile 1, 2 și 3 din clasamentul general al turei scurte și lungi, respectiv, Premiul 1 – 500 lei, Premiul 2 – 400 lei, Premiul 3 – 300 lei. Premiile 1, 2 și 3 de la fiecare categorie de vârstă au constat în produse pentru bicicletă oferite de producători consacrați. În clasamentul general, locul I a fost ocupat de Roland Szigyarto (Târgu-Secuiesc), locul II de Matei-Constantin Budacă (Moinești), iar pe locul III s-a situat Andrei-Silvu Mazilu (Bacău).

Printre cei care s-au ocupat de buna organizare și desfășurare a concursului s-a numărat și echipa Salvamont, din cadrul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău.

Romulus-Dan Busnea

Vestea că dr. Marin Buștuc a murit a căzut ca un trăsnet peste toți cei care l-au cunoscut și apreciat pentru profesionalismul de care a dat dovadă în cei peste 30 de ani cât s-a aflat la Direcția de Sănătate Publică Bacău, unde a fost chiar și director o perioadă îndelungată.

O infecție i-a răpus trupul, iar decesul a survenit în această după-amiază la un spital din Iași.
Pentru el, medicina era totul. O spunea mereu, așa cum a mărturisit și într-un interviu acordat ziarului Deșteptarea.
https://www.desteptarea.ro/medicina-la-tara-a-contat-mult-in-cariera-mea/

Dumnezeu să îl aibă în paza Sa!

Este declaraţia unui îndrăgit actor român, invitat special la Festivalul Naţional „George Bacovia”. Sala arhiplină a Teatrului „Bacovia” l-a aplaudat minute în şir pe George Mihăiţă, care a susţinut un spectacol cu titlul „Reconstituirea unei vieţi”, care s-a compus din patru cifre: 71 – vârsta, 60 de filme, 58 de spectacole jucate, 3 copii, toate făcute de un singur om: George Mihăiţă.
Născut la Moreni, a picat de trei ori la Teatru, a cunoscut un mare actor, care i-a marcat cariera şi viaţa – Toma Caragiu.

În deschiderea spectacolului lui George Mihăiţă a evoluat trupa ACT Bacău, cu o piesă semnată de Matei Vișniec.

Dar despre „visul american” și atmosfera din această minunată seară, veți afla mai multe din ediţia tipărită de luni a ziarului Deşteptarea.

În programul Festivalului Armenesc Hayastan, care se desfăşoară timp de trei zile în Piaţa Tricolorului din Bacău (13-14-15 septembrie), sâmbătă, de la ora 17.00, a avut loc un eveniment care nu credeam că mai stârneşte interesul: lansarea unei cărţi, dar nu orice carte, ci una de bancuri: „300 de bancuri cu Radio Erevan”. Autorul este un tânăr de 30 de ani, născut în Armenia, cu studii la Erevan şi Bucureşti, adică două facultăţi, după care s-a stabilit în Bucureşti. Cine nu-şi mai aminteşte de glumele puse pe seama Radioului Public din Erevan, pe schema întrebare şi răspuns. Când a venit Arsen Arzumanyan în România a rămas mirat şi surprins de câte bancuri ştiau românii cu Radio Ereven. Sfătuit de prieteni, s-a apucat de adunat bancuri, pe filiera rusească, armeană şi română. A strâns peste 800 de asemenea „perle”, însă, după cum a mărturisit publicului, le-a ales pe cele mai bune 300. Aşa s-a născut cartea, apreciată şi gustată de amatorii de…bancuri. Cartea a fost prezentată, într-un formă elevată, documentată, pigmentată cu glume de la Radio Erevan (care se lipeau şi de inima românilor, într-o perioadă când şi la noi făcea carieră Bulă, adică în acei ani crunţi când, pentru a ajunge sănătos acasă, trebuia să-ţi ţii gura ferecată) de poetul Mircea Bostan, de loc din Bacău, adoptat de romaşcani. Nu, nu-i armean, însă are mulţi prieteni armeni, se simte bine în mijlocul lor, vine des la Uniunea Armenilor din Bacău, la prietenul lui, Vali Agop. Despre această carte voi scrie în altă ediţie, acum spun doar că autorul şi cartea se mai găsesc şi duminică, la standul din faţa Casei de cultură, tot acolo găsiţi şi un vin bun, armenesc, din rodie şi gutui, afacerea lui Arsen. Alte informaţii găsiţi şi pe pagina de Facebook a cărţii.

După o repriză de bancuri, Festivalul Armenesc a continuat cu dansuri tradiţionale armeneşti, cu formaţiile „Vartavar” din Bucureşti, „Nairi” din Constanţa şi Ansamblul „Bazmazan” din Tulcea, iar înainte de filmul artistic „Pierdut şi găsit în Armenia”, regia Gor Kiratosian, a cântat muzică armenească Jean Smbatyan.

Prezentatorul spectacolelor este actorul şi regizorul Florin Kervorkian.

Duminică, de la ora 18.30, după încă o suită de dansuri tradiţionale cu Ansamblul Areti, un concert extraordinar de jazz, cu Hary Tavitian (pian, voce) şi Cserey Csaba (tope, percuţie).

Suntem în a treia zi a Festivalului Naţional “George Bacovia” şi nimeni nu a obosit, tonusul şi calitatea se menţin. Unii pleacă, alţii vin. După superba seară de vineri, 13 septembrie, de la teatrul care poartă numele Poetului, când au fost încoronaţi cu premii “cei mai buni, dintre cei mai buni”, după cum au precizat membrii juriului, sâmbătă, de la ora 11.00, invitaţi şi localnici s-au adunat în grădina Casei Memoriale “George Bacovia”, acoperită de toamnă arată ca în poeziile Maestrului, după procesul de reabilitare, la fel ca şi casa, din anii trecuţi, cu toate că a mai fost ciuntită şi pare strangulată de clădirile ridicate în preajmă. Este toamnă, frunzele galbene plutesc în adierea vântului şi ne amintim de versurile poetului:

“(…) S-aude şi-un clopot de şcoală,/ E vânt, şi-i pustiu, dimineaţă;/ Hârtii şi cu frunze, de-a valma,/
Fac roata-n vârteje, pe-o piaţă.//
Se uită în zări catedrala,/ Cu turnu-i sever şi trufaş;/
Grădina oraşului plânge,/ Şi-aruncă frunzişu-n oraş.”

Dar poeţii, romancierii şi criticii literari, premiaţi, nominalizaţi sau doar invitaţi la Festival, au venit să-l vadă pe Poet, să-i vadă casa, odăile, manuscrisele, oglinda şi vioara. Şi au privit, ca şi Bacovia, prin ferestrele deschise spre oraş, spre grădină.

Mai întâi a fost lansată o carte, „Apocalipsis”, roman semnat de Adrian G. Romila, Editura Polirom, în colecţia „Ego Proză”, o „Evanghelie eretică”, o parabolă despre rău, alcătuită din vagi surse orale, dar şi despre sacrificiul inevitabil şi despre jocurile stranii ale omnipotenţei divine. Au “criticat” cartea Radu Vancu şi Adrian Jicu. Au fost şi întrebări suplimentare. Autorul a acordat autografe.
De aproape 50 de ani, era în 1971, în octombrie, aici îl sărbătorim pe Bacovia, cu o poezie, cu un festival, cu un gând.

Şi au venit poeţii… Din Bacău, Iaşi, Neamţ, Cluj, Sibiu, Chişinău, Suceava. Şi de unde or fi mai fost. Şi a fost grădina plină de poeţi. În ordine alfabetică, Violeta Savu, poetă şi critic literar, redactor la Revista Ateneu, i-a invitat să citească, să recite sau să rostească din creaţiile lor. Şi vocile, şi poeziile au umplut spaţiul şi grădina. Frumoasă idee, frumos omagiu. I-am ascultat pe Nina Becu, Nichita Danilov, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Leac, Ion Tudor Iovian, Radu Vancu, Emil Nicolae, Dan Petruşcă, Violeta Savu, Mirela Bălan, Adrian Creţu, Ileana Mălăncioiu, Tincuţa Horonceanu (gazdă şi custode al Casei şi grădinii), Matei Vişniec.

… Mi-ar fi plăcut să-l ascult şi pe Bacovia de pe banda care există în patrimoniul Casei, mi-ar fi plăcut să ascult şi poezii de Bacovia, rostite de poeţi, de actori. Poate la anul…
Mi-aş dori să-l ascult pe Bacovia în fiecare zi când trec prin faţa casei lui. Ca un fermecat orologiu, dimineaţa, la prânz şi seara. Cine s-ar supăra?

În incinta Batalionului 151 Infanterie „Războieni” din Iași a fost sfințită, la mijlocul acestei săptămâni, o troiță ridicată în memoria eroilor căzuți în teatrul de operații militare din Afganistan. Troița este o cruce sculptată în piatră de artistul plastic Cornel Solomon, din Slănic Moldova. La ceremonia de sfințire a crucii au fost prezenți sculptorul și o delegație formată din membri ai Filialei Bacău „Col. Corneliu Chirieș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, condusă de doi dintre vicepreședinții filialei, col. (r) Vasile Ilie și Constantin Dospinescu.

Monumentul a fost sfințit chiar în ziua în care s-au împlinit 16 ani de când un convoi al militarilor români din Afganistan, din batalionul „Lupii Negri”, a fost atacat cu foc masiv de talibani. Atunci au căzut la datorie cei doi eroi, slt. (pm) Iosif Fogorași și slt. (pm) Mihai Anton Samoilă.

Pentru sfințirea monumentului, un sobor de preoți condus de Înaltpreasfințitul Teofan, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a oficiat un serviciu religios. Reprezentanții autorităților locale au rostit, apoi, alocuțiuni privind semnificația evenimentului. „Cei doi militari – a spus lt. col. Daniel Cioran, comandantul Batalionului 151 Infanterie – erau pregătiți să execute cele mai periculoase misiuni și da, pot să afirm cu tărie, erau printre cei mai pregătiți dintre noi. Așa a fost destinul, amândoi militarii erau născuți în luna noiembrie. Silviu ar fi împlinit 33 de ani peste 4 zile, iar Mihai împlinise deja 35 de ani, de două zile”.

Alocuțiunile au fost urmate de ceremonialul pentru depunerea de coroane de flori la troiță. O coroană a fost depusă de reprezentanții Filialei Cultul Eroilor din Bacău.
Evenimentul de la Iași s-a înscris în seria manifestărilor prilejuite de împlinirea a 25 de ani de la înființarea Batalionului 151 Infanterie „Războieni”.
La final, delegații filialei Cultul Eroilor din Bacău i-au oferit lt. col. Daniel Cioran, comandantul Batalionului 151 Infanterie „Războieni”, o Diplomă omagială, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înființarea Societății Mormintele Eroilor Căzuți în Război, pentru merite deosebite în activitatea de cinstire a memoriei și jertfei eroilor neamului românesc, semnată de președintele Asociației, gl. mr. (r.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe.

În fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetăţeni sunt invitaţi să sărbătorească „Zilele Europene ale Patrimoniului” (ZEP), organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. Din 1992 şi în România, acest proiect oferă participanţilor ocazia să descopere nu numai monumente istorice, dar şi situri şi zone mai puţin cunoscute, precum şi informaţii care, în mod obişnuit, nu sunt accesibile publicului larg.

Cu această ocazie, în instituţiile Complexului Muzeal „Ion Borcea” vor avea loc următoarele evenimente culturale:
• la Muzeul de Ştiinţele Naturii, ora 10.00, vizitatorii vor putea descoperi o lume mai puţin cunoscută publicului larg – universul din spatele expoziţiilor (activităţile desfăşurate de specialiştii de muzeu în realizarea expoziţiilor în scopul asigurării accesului la cunoaştere, educare şi recreere), pot vizita expoziţiile permanente: „Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei”, precum şi Sera muzeului; expoziţiile temporare: „Mirodeniile, poveşti cu gust”, „O lume dispărută”, „Personalităţi băcăuane – Victor Nadolschi”, „Superorganismul – viaţa complexă a termitelor”, „Superorganismul – viaţa ascunsă a furnicilor”
• la Subunitatea Vivariu – Istoria locului, începând cu ora 9.00 prezintă publicului interesat detalii cu privire la monumentul istoric în care îşi desfăşoară activitatea, dar şi detalii inedite legate de istoricul expoziţiilor organizate de-a lungul timpului în acest lăcaş de cultură băcăuan.
• la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” – de la turnul de apă la un centru educaţional modern – începând cu ora 10.00, vizitatorii sunt invitaţi să descopere informaţii mai puţin cunoscute cu privire la monumentul istoric care, la începutul secolului, era rezerva de apă a oraşului Bacău.
La Observatorul Astronomic, publicul poate vizita expoziţia permanentă: „Universul – de la Pământ la stele” şi expoziţia temporară: „Noutăţi în astronautică”, iar prin spectacolul de planetariu poate face o călătorie virtuală prin Univers, prilej de cunoaştere şi delectare.

Cu ocazia acestui eveniment, accesul este gratuit.

Aceste cuvinte, care au sensibilizat şi emoţionat numerosul public au fost rostite sub cupola Teatrului Municipal „Bacovia, vineri seara, la festivitatea de decernare a Premiilor Festivalului Naţional „George Bacovia”. Au aparţinut Elenei Mălăncioiu, una dintre cele mai mari poete ale României, care, dezvăluim încă de la început, a fost câştigătoarea Premiului Naţional „George Bacovia”, premiu înmânat de Adrian Jicu, directorul Festivalului. Răspunsul Elenei Mălăncioiu a fost un emoţionant şi vibrant omagiu adus lui Bacovia, poet care i-a însoţit tinereţea şi i-a capacitat maturitatea. Nu a fost pentru nimeni o surpriză că poeta premiată a cucerit sala cu rostirea, în stilul ei propriu, a mai multor poezii semnate de Bacovia, atunci când a trebuit să exemplifce similitudinile dintre poezia ei şi cea a celui considerat de Elena Mălăncioiu cel mai mare poet după Eminescu. La sfârşit a venit şi cu remarcă dar şi cu o propunere: George Bacovia trebuie să devină membru onorific, post-mortem, al Academiei Române.

Revenim la subiect. Juriul Festivalului, format din tinerii critici literari Bianca Cernat (Bucureşti), Radu Vancu (Sibiu), Alex Goldiş (Cluj), Bogdan Creţu (Iaşi) şi Adrian Jicu (Bacău), au făcut nominalizările pe premii şi apoi au stabilit câştigătorii. La prima şi noua secţiune, „Debut poetic”, căştigător a fost Ioana Vintilă, care nu a fost prezentă la premiere.

Premiul pentru Critică literară a poeziei a fost acordat lui Alexandru Cistelecan, cel mai consecvent şi apreciat critic de poezie. Despre activitatea sa a vorbit criticul Alex Goldiş.

Premiul pentru Poezie a fost acordat poetului  Emilian Galaicu – Păun (Chişinău), unul dintre poeţii aliniaţi la valoarea poeziei româneşti, şi el un împătimit după Bacovia.

Premiul Asociaţiei „Patrimonium Bacoviensis” a fost acordat poetului şi dramaturgului Matei Vişniec.
Seara s-a încheiat cu un concert extraordinar al formaţiei „Trei parale”-Bazar.

Vom reveni cu alte detalii, în ediția tipărită a ziarul Deşteptarea de luni, 16 septembrie.

Programul Festivalului Naţional „George Bacovia” a continuat şi vineri, 13 septembrie, de la ora 12.00, cu vernisarea unei expoziţii de fotografii, organizată în colaborare cu Institutul Polonez din Bucureşti: „De la Solidaritatea la Masa rotundă”, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de când au început, în Polonia, mişcările anticomuniste, de la primele alegeri libere, după care s-a declanşat în întreaga Europă de Est prăbuşirea regimurilor comuniste, ceea ce s-a întâmplat şi în România, însă puţin mai târziu. Aveţi, deci, ocazia să vedeţi, în imagini, întreg procesul revoluţionar al Solidarităţii, până la aşezarea la Masa rotundă pentru instaurarea democraţiei în Polonia.

Cu toate că era abia mijlocul zilei, Sala Multimedia de la Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza” a devenit neîncăpătoare, tineri, foarte mulţi tineri, dar şi un public matur, scriitori, oameni de cultură, profesori, au venit la întâlnirea cu invitatul special al zilei, poetul şi dramaturgul Matei Vişniec, prezentat publicului de Adrian Jicu, director al Festivalului. Timp de mai bine de o oră, acesta a susţinut conferinţa cu tema: „50 de ani de poezie. Amintiri şi evocări literare”.

Mai întâi, cine este Matei Vişniec?
S-a născut pe 29 ianuarie 1956, la Rădăuţi, este un poet şi dramaturg român, activ în acest moment în Franţa, cunoscut în special pentru scrierile sale în limba franceză. A studiat istoria şi filozofia la Universitatea din Bucureşti. Publică primele poeme în revista şcolii, „Lumina”, apoi în revista „Cutezătorii” unde este prezentat de poetul Virgil Teodorescu. În luna octombrie 1972 se va produce debutul literar naţional, printr-o serie de poeme publicate în revista Luceafărul.

Se mută apoi la Bucureşti unde are acces la toate bibliotecile, toate formele de scriere, la literatura clasică şi modernă. Intră în atenţia cenzurii, i se interzic unele piese de teatru, publică doar poezie. Între 1980 şi 1987 va fi profesor de istorie şi geografie în comuna Dorobanţu-Plătăreşti din judeţul Călăraşi.
Piesele scrise între 1977 şi 1987 au fost cenzurate şi circulau pe ascuns. Între 1977 şi 1987 scrie cu aviditate câteva volume de poezie, numeroase piese de teatru, un roman şi câteva scenarii de film.
A fost membru activ al Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu. Înainte de 1989 i-au apărut în România: “La noapte va ninge” (Editura Albatros, 1980), “Oraşul cu un singur locuitor” (Editura Albatros, 1982), “Înţeleptul la ora de ceai” (Editura Cartea Românească, 1984). Debutează în volum la Editura Albatros în 1980 cu culegerea de poeme “La noapte va ninge”.

În 1987, fuge din România şi cere azil politic în Franţa, unde obţine cetăţenia franceză în 1993. În prezent, locuieşte la Paris, unde este jurnalist la Radio France Internationale, şi colaborează la diferite alte reviste franceze.

În lunile august 1988 – octombrie 1989, locuieşte la Londra unde lucrează ca jurnalist la Secţia Română de la RADIO BBC, unde are un contact benefic cu teatrul anglo-saxon şi scrie o piesă în limba engleză – The Pit (Groapa).
Se întoarce în Franţa îşi ia doctoratul, începe să scrie piese de teatru direct în limba franceză. După aceea, se va dedica teatrului şi activităţii de jurnalist la Secţia Română de la RADIO FRANCE INTERNATIONALE.
După 1989, devine autorul cel mai jucat în România, în Bucureşti şi în provincie, la radio şi la televiziune.
Din 1992, piesele lui Matei Vişniec se joacă în străinătate. Matei Vişniec este al doilea dramaturg român care reuşeşte să se impună în lumea selectă şi extrem de conservatoare a teatrului francez, după Eugène Ionesco. Din 1992, va fi prezent cu una sau mai multe piese la fiecare ediţie a Festivalului Internaţional de teatru de la Avignon, prestigios festival de teatru din Franța şi unul din cele mai mari din lume.
Referitor la această dublă apartenenţă culturală, Matei Vişniec declara într-un interviu: “Sunt omul care trăieşte între două culturi, între două sensibilităţi, care are rădăcinile în România şi aripile în Franţa.”
Piesele sale sunt jucate în peste 30 de ţări. Conferenţiază în toată lumea, piesele lui sunt traduse în peste 25 de limbi, în jur de 30 de piese scrise în franceză sunt publicate de editurile franceze.

Aşadar, Matei Vişniec s-a adresat în primul rând tinerilor din sală. “Singura mea avere, când am plecat în Franţa, a fost limba română. Am citit, am citit, l-am citit pe Eminescu, l-am recitit pe Eminescu, iar după el m-a fascinat George Bacovia. Un poet extraordinar, o poezie fascinantă”. A povestit apoi cu har şi dragoste despre profesorii lui, care l-au îndemnat şi îndrumat spre lectură. A avut ocazia, debutând de mic, să intre în contact cu lumea literară, cu mari poeţi, de la care a învăţat şi a “furat” tot ceea ce i s-a părut valoros. “I-am cunoscut foarte bine pe Virgil Teodorescu, care m-a debutat în «Cutezătorii» şi apoi la «Luceafărul», pe Eugen Jebeleanu, pe filozoful Mihail Şora, pe Nicolae Manolescu etc. Mi-au plăcut Poezia şi Cuvântul, am simţit şi am ştiut că am ceva de spus şi, foarte important, am luptat pentru fiecare volum, pentru fiecare piesă de teatru, am fost propriul meu agent de promovare. Îmi permit să vă sugerez ca, de la această vârstă să citiţi, orice, numai să citiţi, vin apoi şi lecturile prefrate, şi lecturile fundamentale. Limba română este una dintre cele mai frumoase, însă ea trebuie iubită, pur şi simplu să te îndrăgosteşti de ea. Eu nu am scris poezie decât în limba română, am scris teatru în franceză şi engleză, însă poezia mea, dar şi a lui Eminescu, Bacovia, nu se poate traduce, îşi pierde farmecul şi esenţa”.

A urmat o ploaie de întrebări şi tot atâtea răspunsuri. Nimic nu a rămas neexplicat.
A urmat apoi proiecţia filmului “Parisul lui Matei”.
Întâlnirea cu Matei Vişniec a fost una dintre surprizele ediţiei din acest an a Festivalului Naţional “George Bacovia”.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Maior Constantin Ene” al Județului Bacău (ISUJ) a sărbătorit, vineri, 13 septembrie, Ziua Pompierilor din România. La sediul Inspectoratului a avut loc un ceremonial la care au fost prezenți prefectul Valentin Ivancea, Teodor Iulian Gheorghe, director general al Direcției generale pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului din Ministerul Afacerilor Interne, primarul Cosmin Necula, comandorul Leonard Baraboi, comandantul Garnizoanei Bacău, comandantul Centrului Militar Bacău, col. Petrică Marinel Voicu, inspectorul șef al Inspectoratului de Poliție Județean, chestorul Vasile Oprișan, președintele Filialei Bacău Cultul Eroilor, col. (rtr.) Paul-Valerian Timofte, comandanți de unități militare și reprezentanți ai unor instituții și organizații băcăuane.

În acest an, pe 13 septembrie pompierii din România au marcat împlinirea a 171 de ani de la celebra bătălie din Dealul Spirii. Considerată un act eroic al pompierilor militari pentru apărarea Revoluției de la 1848.
La ISUJ Bacău ceremonia început cu scurtă slujbă susținută de doi preoți, prin care a fost binecuvântată unitatea militară, dar și memoria eroilor militari pompieri.

Comandantul ISUJ, col. Ovidiu Cărășel, a transmis, apoi, mesajul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (ISGU), gl. de brigadă Dan Paul Iamandi, iar prefectul Valentin Ivancea mesajul premierului României.
Cu prilejul sărbătoririi Zilei Pompierilor 2019, prin ordine ale inspectorului șef al IGSU au fost înaintați în grad ofițeri și subofițeri ai ISUJ Bacău înaintea expirării stagiului minim în grad, militari care s-au distins prin modul de îndeplinire a atribuțiilor, prin pregătirea profesională și prin comportare demnă. Noile grade au fost înmânate de Teodor Iulian Gheorghe, Valentin Ivancea.

De asemenea, au fost acordate insigne onorifice „Pompier de onoare al județului Bacău” și „Salvator de onoare al județului Bacău” militarilor care s-au remarcat în timpul intervențiilor. Insignele au fost înmânate de Valentin Ivancea. Unor membri ai Lotului sportiv care a reprezentat ISIJ Bacău în competiții sportive i-au fost conferite Diplome de onoare. Membrii lotului au primit și premii în bani de la Asociația Sportivă a Pompierilor din România. Diplomele și premiile au fost înmânate de Cosmin Necula.

Diplome de merit au fost ferite și pentru neobosita activitate de voluntariat în acțiunile militarilor de la ISUJ.
Personalul ISUJ a primit și alte recompense, citare prin ordin de zi pe unitate și felicitări.
Mesaje cu ocazia Zilei Pompierilor au fost adresate, la final, și de col. (rtr.) Paul-Valerian Timofte, de col. Petru Dobrin – de la Inspectoratul Județean de Jandarmi, de chestorul Vasile Oprișan, de comandorul Leonard Baraboi și de primarul Cosmin Necula.