A patra ediție a târgului „Cafeneaua cu Joburi” în Bacău, organizată vineri, 14 februarie, de Agenției de recrutare și consultanță ECIM, în parteneriat cu OLX, a primit peste 2.500 de vizitatori. În standurile târgului au venit 19 angajatori din Bacău sau care lucrează și în Bacău. Târgul și-a propus să eficientizeze procesul prin care o companie își găsește angajații potriviți, indiferent de domeniul de activitate.

„În Bacău – a opinat Event manager-ul Cafenelei cu Joburi, Marius Petrea -, forța de muncă are încă tendința să migreze spre Vest, dar sunt tot mai mulți care își doresc să rămână acasă, din diverse motive. Mulți își doresc să și câștige ceva mai mult din munca lor, un motiv pentru care vin să caute oportunități de angajare, chiar dacă au deja un job. Unii se gândesc la completarea veniturilor, la munca în part-time. De aceea, la această ediție a târgului s-au format cozi la intrare chiar la deschiderea manifestării”.

Așa cum s-a întâmplat și la celelalte ediții, vizitatorii au putut sta de vorbă cu angajatorii la o cafea, s-au informat, și-au prezentat abilitățile și pregătirea profesională, după care au depus cv-uri pentru angajare.

Ofertele au fost din domenii diverse: producție, retail, transport intern și internațional, finanțe-bănci, asigurări, BPO (business process outsourcing – activități externalizate de o companie către un terț), industria aeronautică, domeniul medical, industria lemnului, industria grea, confecții, HoReCa, agricultură și zootehnie, construcții, industria petrolieră, IT, industria alimentară, inginerie și proiectare. Iar angajatorii au fost Aerostar, Lidl, Salbac, Almaviva, Lugera & Makler (Orange), Metalbac & Farbe, SCC Services România, Elmet Internațional, Valoris Center, A-E Electronics, Universitatea „George Bacovia”, NJoy Studio, NN Asigurări de viață, E-Cablaje Bistrița Năsăud, Fast Despatch Logistics, Cristal, FARMGrup Cumlabor, Cersanit și Hidroizolații REM.

Accent pe calificare profesională

Cei mai mulți dintre angajatori au căutat forță de muncă ajunsă la un anumit nivel de calificare, oameni cu studii superioare sau medii. „Peste tot e nevoie de oameni – ne-a spus Cristina Băluță, specialist în Resurse umane la Metalbac & Farbe. Suntem fabrică de lacuri și vopsele, avem două secții de producție (producție de vopsele și de materiale termoplastice) și avem nevoie de personal atât în secțiile de producție, cât și pentru echipele noastre specializate în aplicarea de marcaj rutier. Avem nevoie de gestionari, de agenți de pază, de responsabili de vânzări vorbitori de limba franceză, pentru că facem și comercializare de produse, acum mai ales în Franța, dar avem vorbitori de mai multe limbi europene”.

ELMET Internațional, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul prelucrărilor mecanice, avea pe listă șase meserii, între care frezori și strungari, dar și ingineri pentru centre de prelucrat automate. În schimb, pe lista Aerostar erau 15 meserii.

Șanse și pentru necalificați

Compania Salbac, din Grupul Agricola caută și personal calificat, dar și necalificat. Delia Dumbravă, referent de Resurse umane la Salbac, ne-a vorbit de nevoia companiei de tranșatori, dar și de electricieni, lăcătuși mecanici și sudori, precum și de ingineri de industrie alimentară. „La noi – a precizat referentul – fluctuația de personal nu este foarte mare, dar e mai greu astăzi să găsești oameni calificați în anumite meserii. Foarte greu, de exemplu, se găsesc tranșatori calificați, oameni care pe lângă cunoștințele profesionale trebuie să aibă și anumite abilități. Am primit cv-uri și le punem în baza comună de date ale Grupului Agricola din Care face parte și Salbac, pentru că se pot ivi oferte și din alte societăți ale grupului. Au venit la noi și tineri absolvenți, dar și tineri cu ceva experiență în producție, chiar și câte un pensionar care mai poate lucra și își mai poate completa veniturile”.

1 de 12

De nevoia de personal indiferent de calificare și pregătirea profesională, chiar și cu studii mai puține, ne-a vorbit și Ciprian Cimbru, administratorul societății Cristal, din Bacău, firmă din Tehnologia Comunicației și a Informației, importator și distribuitor de soluții de supraveghere sub brandul RoVision (camere și kit-uri de supraveghere). „Căutăm oameni care să demonstreze în primul rând inteligență – ne-a spus administratorul. Contează mai puțin școala absolvită. Pentru noi contează ca angajatului să-i placă ceea ce trebuie să facă și nu să profeseze doar pentru bani. De aceea căutăm și oameni fără o anumită pregătire de specialitate. Ei trebuie să știe să vorbească cu clienții, să învețe caracteristicile produselor noastre, să facă prezentarea lor, să cunoască ce se întâmplă cu produsele de la comandarea lor până la asigurarea de garanții tehnice. Învață toate acestea la locul de muncă”.

„Am avut un flux foarte mare de vizitatori, din toate categoriile care își doresc un loc de muncă. Am ajuns la a patra ediție în Bacău și la a 14-a manifestare de acest gen la nivel național. Feedbackurile pe care le-am primit de la participanți sunt pozitive și ne așteptăm la cel puțin 200-300 de angajări în firmele participante. Următoarea ediție în Bacău va fi în toamnă, dar în programul pe 2020 sunt deja cuprinse alte 19 manifestări, în tot atâtea orașe. Numai în luna februarie, Cafeneaua cu Joburi va fi deschisă în Piatra Neamț, Suceava, Ploiești și Brașov.”
Marius Petrea, Event Manager la „Cafeneaua cu Joburi”

Dorin Chirilescu, implicat în societatea civilă băcăuană, a documentat în detaliu o scrisoare a Comisiei Europene ce are legătură cu finanțarea proiectului de realizare a Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău. Redăm integral articolul său:

 Știu, ați auzit peste tot că europenii ne poartă pică și că niște broaște sau plopi s-au pus în calea realizării Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău. Unii au spus chiar că suntem blestemați. Totuși care e problema reală în legătură cu finanțarea europeană a acestui proiect atât de vital pentru județul și orașul Bacău?

Este vorba despre scrisoarea Comisiei Europene adresată Direcției Generale de Programe Europene Infrastructură Mare – Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene din data de 31.01.2020, în legătură cu finanțarea proiectului de realizare a Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău.

Am încercat să fac un scurt rezumat al documentului de cinci pagini redactat în limba engleză, care se adresează domnului Director General al Direcției Generale de Programe Europene Infrastructură Mare, Cristian Mărișteanu, document care vine ca răspuns la cererea de finanțare cu fonduri europene trimisă de către autoritățile române către Comisia Europeană la data de 22 noiembrie 2019 prin sistemul de schimb electronic de date SFC2014 – aplicarea de proiecte, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, pentru proiectul major CCI 2019RO16CFMP005 – Realizarea Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău.

Dl Erich UNTERWURZACHER, Director general adjunct pentru punerea în aplicare – Închidere, mari proiecte și implementarea programelor III (REGIO.DDG.F), expune câteva observații cu privire la impactul pe care proiectul de realizare a centurii ocolitoare l-ar putea avea asupra mediului, precum și alte mențiuni. Se notează că informațiile oferite în cererea de proiect indică faptul că proiectul nu este conform cu Articolul 6(3) din directiva Habitate – 92/43/EEC adoptată în 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, formulându-se următoarele observații:

1.Decizia de încadrare nu se bazează pe obiective de conservare specifice siturilor Natura 2000

România nu a stabilit încă obiective de conservare specifice siturilor Natura 2000 de pe traseul centurii ocolitoare, identificate în declarația emisă de Agenția de Protecție a Mediului Bacău în data de 7 noiembrie 2019 – ROSCI0435 Siretul Mijlociu, ROSPA0138 Piatra Șoimului – Scorțeini – Gârleni și ROSPA0063 – Lacurile de Acumulare Buhuși – Bacău – Berești. Declarația respectivă indică faptul că proiectul nu va avea un impact semnificativ aspura celor trei situri Natura 2000 și astfel nu sunt necesare măsuri specific conform cerințelor articolului 6(3) din Directiva Habitate.

Pentru cele două situri, ROSCI0435 Siretul Mijlociu și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni nu a fost stabilit niciun obiectiv de conservare, contrar obligațiilor indicate de Articolul 6(1) din Directiva Habitate. Pentru ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești, planul de management identifică „întreținerea stării favorabile de conservare a speciilor de păsări de interes comunitarli caracteristice habitatului” ca fiind un obiectiv general.

Este necesar ca România să stabilească obiective concrete de conservare a siturilor Natura 2000 care ar putea fi afectate de construcția centurii ocolitoare, luând în considerare nota Comisiei privind obiectivele de conservare a acestor tipuri de situri. După stabilirea acestor obiective, autoritățile române vor trebui să revizuiască decizia de încadrare și declarația privind siturile Natura 2000 considerând acele obiective formulate. Dacă decizia va indica un impact major, autoritățile vor trebui să ia măsurile specific de conservare.

2. Decizia de încadrare emisă de autorități nu conține suficiente dovezi

În afară de lipsa obiectivelor specifice conservării siturilor, mai există o problemă legată de decizia de încadrare și declarația emisă de APM, în sensul că acestea nu conțin nicio dovadă precum că nu va exista un impact asupra celor trei situri Natura 2000. Aici mi se pare interesantă afirmația: „Evaluarea impactului pe care realizarea centurii ocolitoare l-ar putea avea asupra acestor situri este extrem de limitată (o jumătate de pagină de expuneri) și nu este furnizat niciun motiv care ar sta la baza concluziei la care s-a ajuns” (că nu există un impact major asupra siturilor Natura 2000).

Spre exemplu, declarația emisă de APM confirmă că reproducerea, creșterea, hrănirea sau zonele de amenajare pentru păsări, mamifere, reptile sau pești protejate în aceste situri nu vor fi afectate, însă sunt menționate doar 7 specii protejate de păsări din ROSCI0435 Siretul Mijlociu, iar speciile din ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni nu sunt deloc menționate ca fiind luate în considerare.

Având în vedere că nu există un plan de management al sitului și nicio hartă a habitatului pentru sit este neclar pe ce s-au bazat informațiile din declarație.

Considerând informațiile expuse, nu se poate exclude posibilitatea ca proiectul de realizare a centurii ocolitoare să nu aibă un impact și asupra acestor situri. Comisia a evaluat și un document numit „memoriu de prezentare” care susține concluziile prezentate în decizia de încadrare, chiar dacă nu există o referire clară la acest memoriu în decizie.

Fără a cosidera obiectivele de conservare, memorandumul prezintă câteva dintre punctele de impact al proiectului de realizare a centurii asupra siturilor ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSCI0435 Siretul Mijlociu. Totuși e neclar cum au fost clasificate punctele de impact după următorul punctaj: 0 – fără impact; -1 sau -2 pentru impact negativ nesemnificativ; -3 impact negativ semnificativ.

3. Lipsa de explicații privind absența impacturilor cumulate

Decizia de încadrare și declarația APM afirmă că proiectul nu va avea niciun efect cumulativ în legătură cu alte proiecte, fără a oferi suficiente informații pentru a susține această stare de fapt. Memoriul prezentat menționează doar faptul că nu există alte proiecte cu impacturi cumulate cu excepția locațiilor de extracție a pietrișului în amonte, la o distanță de 7 km depărtare și zonele de exploatare în aval supuse aprobării la o distanță de 24 de km.

4. Execuția proiectului de realizare a centurii ocolitoare era deja începută

Comisia a notat că execuția proiectului de construire a centurii începuse deja la momentul înaintării documentelor menționate, ceea ce întărește ideea că nerespectând articolul 6(3) din Directiva Habitate, există îngrijorări cu privire la posibile deteriorări ale Siturilor Natura 2000 în speță ROSCI0435 Siretul Mijlociu, ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni.

5. Localizarea proiectului

Proiectul include construirea unor parcări care nu sunt suficient argumentate în documentație. Parcarea este planificată a fi construită pe tronsonul de ocolire Sud-Vest la km 6+300 (în apropiere de intersecția cu DN11), și are finanțare eligibilă ca parte componentă a proiectului.

Nu se explică însă următoarele puncte:

• Motivul amplasării parcării la capătul vestic al centurii (drum cu o bandă pe sens);

• Nu sunt specificate informații precum costul de realizare, dimensiune și capacitatea parcării. Această informație trebuia furnizată odată cu justificarea includerii costurilor cu realizarea parcărilor în proiectul eligibil de finanțare europeană.

Au mai fost observate următoarele aspecte:

• Cererea de aplicare acoperă o secțiune de 16 km din drumul de conexiune dintre București și regiunea Moldovei. Până în acest moment, doar o secțiune de 55.5 km adiacentă Bucureștiului a fost realizată (București – Ploiești) iar secțiunile rămase de executat sunt estimate în mod optimist a fi finalizate până în 2027 (peste 350km). Totuși, acest proiect va funcționa ca centura ocolitoare a municipiului Bacău indiferent dacă vor exista progrese în cadrul celorlalte secțiuni menționate.

„Vă rugăm să ne furnizați informații cu privire la implementarea planificată a celorlalte secțiuni, cu indicarea costurilor estimate și surselor de finanțare”.

6. Planificarea proiectului privind inclusiv achizițiile

Nu au fost specificați indicatorii de progres, doar cei de ieșire. Secțiunea G.1.2. (progresul financiar) indică o aproximare a progresului financiar, cu costurile principale prevăzute pe intervalul 2021-2023. Se solicit informațiile legate de indicatorii de progres în realizarea construcției proiectului.

7. Costurile cu operarea și întreținerea proiectului

Costurile de operare și întreținere estimate sunt de 25.000 de euro per km pe an pentru drum în regim de autostradă (2 benzi pe sens) și de 12.500 de euro per km pe an pentru drumurile naționale cu o bandă pe sens. Pentru sezonul de iarnă, costurile de întreținere per km pe an sunt de 5.000 de euro pentru drumuri cu o bandă pe sens și de 10.000 de euro pentru drum în regim de autostradă.

Aceste estimări sunt diferite de alte proiecte similare din România înaintate spre finanțare către Comisia Europeană (Sibiu-Pitești Proiect faza 1) presupune un cost de operare și întreținere per km de 79.600 de euro pentru drum în regim de autostradă și costurile pe timp de iarnă sunt estimate la 42.500 de euro per km.

Costurile estimate de operare și întreținere a centurii ocolitoare a municipiului Bacău conform standardelor atât europene cât și românești sunt subevaluate.

Pentru a se asigura un management de proiect eficient, toate aceste informații trebuie furnizate și explicate.

Termenul de adoptare a proiectelor mari prevăzut în Articolul 102(2) din Regulamentul European 1303/2013 ce stă la baza aplicației sus-menționate este astfel întrerupt până la primirea clarificărilor necesare într-un termen de două luni de zile de la recepționarea acestei scrisori.

În cazul lipsei unui răspuns sau în eventualitatea în care clarificările furnizate nu vor fi suficiente, Comisia poate adopta decizia de a refuza finanțarea din fonduri europene pentru acest proiect.

Concluzii

Nu au existat analize amănunțite cu privire la conținutul acestei scrisori, despre care doar G4media.ro a relatat în spațiul public, fapt ce îmi întărește suspiciunea că ori nu ne descurcăm să lecturăm un document oficial în limba engleză, ori nu ne interesează prea mult, pentru că subiectul poate fi oricum folosit pentru atacuri politice din orice direcție, fie ea putere sau opoziție.

Sunt surprins de articolele din media care redau un interviu cu domnul Prefect al județului Bacău care dă asigurări că proiectul de execuție continuă fără impedimente. Sigur, el poate continua, dar finanțarea europeană a primit un mare semn de întrebare odată cu documentul trimis de către Comisia Europeană.

Comisia Europeană ne spune că Agenția de Protecție a Mediului Bacău a emis un document prin care se specifică faptul că nu există impact negativ asupra siturilor Natura 2000 deși nu există obiective de conservare formulate așa cum prevede Directiva europeană Habitate, ceea ce ne ridică un semn de întrebare în legătură cu cunoașterea și înțelegerea legislației europene de către personalul administrativ implicat. Nu broaștele sau plopii sunt de vină, ci instituțiile noastre care nu cunosc legislația europeană și nu pot elabora corect o cerere de finanțare, respectând niste reguli clare. E ca și cum te duci să ceri un credit la bancă, iar printre documente ți se solicită o adeverință de salariat pe care tu nu o furnizezi. Banca te antenționează că nu vei primi creditul și tu ieși în fața sediului să protestezi că nu îl primești din cauza unei hârtii.

Avem șansa să accesăm fonduri europene nerambursabile, dar acestea vin în urma respectării unor reguli și condiții clare.

Ceri finanțare și pentru construirea unor parcări, dar nu indici niciun detaliu legat de dimensiune, capacitate sau rol. Interesant!

Aplici pentru finanțare europeană pentru centură, motivând ca ea face parte dintr-un proiect de realizare a unei autostrăzi ce conectează București de regiunea Moldova, dar nu specifici informații cu privire la implementarea planificată a celorlalte secțiuni, cu indicarea costurilor estimate și surselor de finanțare.

Ce putem face noi ca cetățeni?

Să îi trimitem domnului director general din Ministerul Fondurilor Europene câte un mail în care să îl întrebăm dacă a pregătit deja răspunsul pentru Comisia Europeană pentru a evita anularea finanțării europene: cristian.maristeanu@fonduri-ue.ro

Dorin Chirilescu

Mihai Jitaru și Aurel Craioveanu sunt doi militari de la Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacau, care s-au alăturat trupelor internaționale de menținere a păcii din Afganistan. Întorși acasă, după ce au stat timp de șase luni în periculosul Kabul, cei doi subofițeri au fost medaliați de ministrul Apărării , precum și de Armata Statelor Unite, cu distincția Army Achievement Medal, ca semn de apreciere față de activitatea strălucită pe care au avut-o pe timpul executării misiunii.

Misiunea militarilor băcăuani a avut loc în perioada februarie – septembrie 2019, când cei doi jandarmi au făcut parte dintr-un contingent de 24 de români trimiși să instruiască și să consilieze forțele afgane de securitate. Practic, cei doi militari aveau sarcina de a-i proteja pe colegii lor jandarmi care-i instruia pe afgani.

Înainte de ajunge în teatrul de operațiuni, jandarmii băcăuani au trecut printr-o serie de testări extrem de dure, în urma cărora au căpătat deprinderi practice legate atât de cultura, tradițiile și situația operativă din Afganistan, cât și de acordare a primului ajutor medical în condițiile specifice teatrelor de operații, tragerile speciale, tehnicile și tacticile de protecție a personalului.

„Cei doi colegi au fost decorați și de partenerul strategic, Statele Unite ale Americii, ceea ce demonstrează că militarii români, militarii jandarmi au atins acel nivel de pregătire, de încredre și de compatibilitate cu profesioniștii militari din celelalte armate. Personal, sunt efemer comandantul acestor doi colegi, printre care se numără și adjunctul meu, colonelul Mătăsaru, care este un deschizător de drumuri, el tocmai întorcându-se, în urmă cu un an, de la o asemenea misiune. Așadar, cu toții au experiența din teatrele de operațiuni.

De fiecare dată, ne bucurăm că sunt mesagerii profesionalismului și ai competenței militarilor români și, mai ales, că se întorc sănătoși acasă”, a declarat col.Ion Sandu, comandantul Grupării de Jandarmi Mobile din Bacău. Urmare a curajului celor doi jandarmi băcăuani, aceștia au fost medaliați, săptămâna trecută, la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, de către însuși ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, care le-a înmânat emblema de onoare a Ministerului Afacerilor Interne cu însemne de război.

Totodată, militarii au primit și Army Achievement Medal, din partea armatei SUA, ca recunoaștere a serviciului merituos și a realizărilor avute în timpul desfășurării turului de serviciu.

„Army Achievement Medal este o medalie pe care Statele Unite o acordă din 1971 doar militarilor americani, dar și celor cu care armata SUA desfășoară activități împreună. Iar, din cele zece cadre care au participat de-a lungul timpului la misiuni în Afganistan, doar cei doi colegi au primit această medalie”, a subliniat col. Adrian Mătăsaru, adjunctul Grupării Mobile de Jandarmi Bacău.

Îngeri păzitori, în iadul din Kabul

„Tot ce trebuia să facem era să oferim protecție consilierilor români, pe timpul deplasării din baza unde eram dizlocați în baza afgană, chiar și pe timpul consilierii. Efectiv, intram cu ei în birouri sau unde se deplasau consilierii. Eram, practic, îngerii lor păzitori”, povestește plutornierul major Mihai Jitaru. Interesant este că, în tot acest răstimp, în zona de război, avuseseră loc mai multe atacuri ale talibanilor care se infiltrau printre polițiștii afgani.

„Din păcate, partnenerii noștri croați au fost atacați de tabilani, unul dintre ei și-a pierdut viața, iar alți doi au ajuns în stare gravă la spital. Erau în convoi și un individ care purta o vestă cu explozibil s-a lipit cu motocicleta de mașina croaților după care s-a detonat. S-a întâmplat la o distanță de vreo doi kilometri de noi, pe un drum pe unde mergeam foarte des”, își amintesc militarii.

De altfel, chiar cu puțin timp înainte de a ajunge în Afganistan, pe un alt traseu de deplasare, avusese un astfel de atac cu un dispozitiv exploziv improvizat, în urma căruia și-a pierdut viața un ofițer afgan pe care îl consiliau ofițerii români. Acolo, riscurile erau la tot pasul, mai ales când ieșeai din baza militară, dar și când te aflai în interiorul acesteia. De regulă, alertele erau date de specialiștii aliați care culegeau informații vitale pentru misiunile militarilor. În practică, însă, doar Dumnezeu te mai putea ferea să nu te afli la momentul fatidic lângă mașina care, aparent, se plimba prin oraș, încărcată la refuz cu explozibil care, ulterior, sărea în aer.

Dificil era și să-ți dai sema când un afgan antrenat de militarii străini întorcea armele, alăturându-se talibanilor, cu tot cu cunoștințele acumulate, inclusiv cu hărțile, în original, ale bazelor militare. Pericolul putea exista și în simpla prezență a unui copil, la prima vedere, nevinovat, militarii fiind instruiți să le acorde maximă atenție și acestora. „Copiii afgani se atingeau pur și simplu de mașinile noastre, în felul lor de a se juca. Și, chiar nu era deloc confortabil să auzi, bum bum bum, cum băteau cu pumnii lor în caroserie. În general, localnicii au un cult de a se sacrifica, e mântuirea lor, iar pentru copii, se știe, arma e o jucărie, ei știu să tragă de mici”, mai arată militarii.

Dorul de cei dragi

Printre momentele extrem de grele pe care le-au trăit a fost și cel în care au fost nevoiți să-i conducă la avionul care avea să-i repatrieze pe colegul militar MAN, precum și pe angajatul Ministerului Afacerilor Externe, omorâți în atentantul care a avut loc lângă baza lor din Kabul.

„Astfel de trăiri intense am mai avut, de exemplu, când ne aflam pe traseul de deplasare și ne-a anunțat prin căile de comunicații «Enemy in the area». Nu se mai întâmplase până atunci și ne-am gândit la mai multe, că o să ne atace. Atunci, am mărit viteza și am reușit să ieșim din acea zonă, recunoscută prin multiplele atentate”, ne destăinuie, la rândul lui, plutonierul major Aurel Craioveanu.

Însă, cel mai greu le-a fost să stea departe de cei dragi de acasă. Puțini dintre noi pot înțelege că nici măcar partea financiară nu putea compensa riscurile la care erau expuși, dar și depărtarea de familie. Astfel că, pentru moment, cei doi bravi militari se bucură de frumusețea familiilor, ambii fiind căsătoriți, având fiecare câte un copil minor.

„Probabil, vom mai participa, dar de data asta și familia va avea un cuvânt de spus. Pentru că fost greu. E drept că ne-a ajutat cumva tehnologia, dar nu putea aduce aproape de ai noștri, mai ales în momentele grele. Am avut probleme cu copiii noștri, atunci când plecam de acasă, chiar și când duceam gunoiul, plângeau, crezând că nu o să ne mai întoarcem”, mai spun cei doi militari.

Aurel Craioveanu este din Adjud și a făcut Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani, între anii 2006 și 2008, după care a ajuns la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, trecând pe la Detașamentul de Ordine Publică. În 2013, a început pregătirile pentru a intra Detașamentul de Intervenție Antiteroristă, timp în care a participat, în colaborare cu BCCO, DIICOT, DNA, la diverse percheziții în dosare de trafic de droguri, mită, trafic de persoane etc.

Mihai Jitaru a absolvit Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Petru Rareș” în orașul natal, Fălticeni, în 2010, apoi a fost repartizat la unitatea de jandarmi din Bacău, unde a activat în cadrul Detașamentului de Ordine Publică, până în 2014. De atunci și până în prezent, este coleg cu Aurel Craioveanu la Detașamentul de Intervenție Antiteroristă.

1 de 4