În așteptarea reluării curselor civile de pasageri, Aeroportul Bacău este un adevărat șantier în zona operațională. Lucrările fac parte din proiectul „Creșterea capacității portante a pistei și a suprafețelor de mișcare aeroportuare”.

Profitând de absența procesărilor de pasageri pentru zborurile civile, dar și de temperaturile favorabile de afară, constructorul și-a mobilizat întreaga capacitate de personal și utilaje necesare la acestă etapă, pentru a menține un stadiu avansat la lucrările din proiectul noii piste. Se lucrează toată săptămâna, inclusiv duminica. Evident că pentru locuitorii care dețin imobile apropiate de perimetrul aeroportului apare uneori un grad de disconfort determinat de complexitatea lucrărilor și utilajelor de mare capacitate dar, înțelegând acest aspect, conducerea Aeroportului Internațional „George Enescu” Bacău face un apel la cetățenii din zonă pentru înțelegere, toți conștientizând că finalizarea lucrărilor va crea un important potențial de dez10voltare economică a întregii regiuni.

În tot acest timp, pista actuală este operațională și folosită de aviația militară, aparatele de tip SMURD și de cursele de tip charter.

Contractul are valoarea de aproximativ 36 milioane de euro. Banii vin în proporție de 85% de la Fondul European de Dezvoltare Regională, 13% de la bugetul de stat și 2% de la Consiliul Județean Bacău.

Modernizarea pistei presupune că aceasta va avea o lungime de 2500 m, o lățime de 45 m și va duce la creșterea portanței de la 20 la 65. Proiectul mai prevede o cale de rulare CHARLIE, o cale de rulare DELTA, platforme antisuflu, două platforme RESA (zone de siguranță pentru ieșirile accidentale în afara pistei), un sistem de balizaj nou, o racordare la platforma de staționare a aeronavelor și un drum de securitate. Acest lucru și asigurarea cerințelor de securitate va permite deservirea avioanelor de tip Boeing 737 și a celor similare. Aeroportul din Bacău și are un terminal modern, deschis în noiembrie 2017. Vechea pistă, construită în 1954, nu mai corespunde cerințelor actuale.

 Încâlcite sunt căile vieții. Nu că ni le-ar face așa „Cel de Sus!”, sătul de atâtea prosteli lumești, care nici măcar păcate nu sunt. Dușmanul binelui e caimacul, când tremură mâna și se adună în farfuriuța de sub ceașcă, risipind cafeaua. Ne mai cerem și osândă? Sau căutăm vinovați pentru mileul pătat? Doar ca să credem că suntem drepți? În subconștient, așa ne justificăm „dreptul”, asumat egocentric, de a judeca strâmb?! De-a lungul a trei generații am trecut dintr-o extremă în alta. Văzând cum un loc își recucerește istoria furată, rămâi  cu acel gustul amar, că ai fost îndoctrinat și mințit. Și ne mai mirăm când, prin ce am trecut noi, vor continua să mai treacă și alți semeni. Vezi Corea de Nord.

Punct de reper astăzi, Mânăstirea Măgura Ocnei și Mausoleul Eroilor, ridicat  în cinstea ostașilor căzuți în Primul Război Mondial. Sunt vizibile de la depărtare. Când vii cu mașina,  de la Onești spre Tg. Ocna, vezi crucile  dinainte de Măgirești.

Secretul locului.

De-a lungul vieții, ne atașăm fără să ne dăm seama, de locuri pe care nu le-am simțit sau înțeles îndeajuns. Au un mister al lor, care ne tot cheamă să-l deslușim. Prima oară când  am urcat spre Mausoleul Eroilor de la Tg. Ocna, a fost în 1974. Pe 24 iunie. De Ziua Pionierului! Treceam în clasa a VIII-a. Cineva din conducerea școlii, cu sprijinul bănesc al părinților, a venit cu ideea, în vacanță fiind, să marcăm evenimentul. S-a închiriat un autobuz, din ăla care arăta ca o caradașcă, și în ziua stabilită, chiori de somn de atâtea emoții, am plecat în excursie. Pe întuneric. Eram zece și zece copii, o învățătoare și profesoara de Română. Plus doi părinți și șoferul. Adică zece, din cei mai buni la învățătură, care urmam să devenim UTC-iști, în clasa a VIII-a, eram responsabili de alți zece, care treceau în clasa a III-a, și trebuiau să devină pionieri. Am repetat dinainte cum să le transmitem cravata roșie (tricolorul de pe margine a venit mai târziu), trecutul ei prin inele și agățatul insignei. Era vorba și de înmânarea unui steag – Drapelul unității cred – dar nu răspundeam eu de el. Mă uitam gură cască la câtă lume adunată era. Elevi veniți de la școli din tot județul. Cănd au sunat trompetele, am amuțit toți. Noroc că  jurământul l-am depus toți odată. Rostindu-l cu voce tare. Mai rețin vag cum s-a desfășurat apoi solemnitatea. Salivam după un băț bobinat cu vată din zahăr. Numărasem trei locații, dar la fiecare se formase deja coadă. Nu aveam voie să părăsim grupul, așa că mergeam toți, ținându-ne de mână.  Pe poteca pietruită, aceeași care urcă și astăzi de la mausoleu spre mânăstire, de o parte și de alta erau înșirate măsuțe. Tot felul de delicatesuri: baclavale, turtă dulce, nuga, rahat, halviță, ciubucuri. Tonete cu înghețată la cornet, și sucuri din tot felul de fructe, gazate cu borviz, la pahar. Sus, pe platou, era restaurant, bar și terasă. La mesele lungi, din lemn de pin, se serveau mici. Pentru cei care doreau să rămână peste noapte, se găseau și câteva camere cu paturi, unde se putea dormi. A fost prima mea întâlnire, cu locul care avea să devină, în timp, cu totul altceva. Fără să-mi imaginez, de câte ori aveam să mă mai intersectez cu energia de acolo.

Tinerețea bat-o vina.

Au trecut anii, școala. Hai în producție! La IPEP! Ce oameni și aici! Profesioniști! Iubitori de munte, drumeții. Treaba treabă, dar și distracția distracție. Împreună cu Vasile Trifan și Viorel Țampău am creat, în 1985, un nucleu care, în nici o lună, avea să reunească peste patruzeci de membri. Pentru a putea fi  acreditați de Ministerul Tineretului și Sportului, ca și Club de Turism, trebuia să fim  minim douăzeci și cinci de membri. După multe încercări și o noapte albă (nu știam pe atunci, că ce făceam noi seamănă a brainstorming), am denumit adunătura noastră… „Montbac”. Cu imnul: „În amurg se văd iar munți de cetini”, a fost mult mai ușor. Am primit confirmarea, și ne-am înscris în calendarul competițional. Cei de la București, dacă ne-au văzut așa de entuziaști, ce ne-au transmis? Ia organizați voi, în zona Slănic Moldova – Tg. Ocna, un concurs de orientare turistică, gen „Ștafeta munților”. Să invitați toate cluburile de turism din țară. Na! Unde-i ordin… cu plăcere. Noroc cu directorul Iorga, care susținea și echipa de baschet „Robotul IPEP”, că avea viziune. Am supralicitat puțin, că și vecinii de la Aviație au un club puternic:„Condorul”.  I-a plăcut provocarea. Mi-a pus însă o condiție. Ca să ne scoată timp de o săptămână din producție (adică primindu-ne salariul) pentru a ne ocupa de competiție, din cinci de pe listă să rămână trei. Și să mai fac – îi găsise și locul lângă scară – o gazetă de perete. Taman în  holul de la intrarea în întreprindere. Unde nu putea-i păși fără pantofii lustruiți. Acolo trebuia să  ilustrez rezultatele activității, la care ne-am înhămat toți membrii clubului. Adică, să ne facem singuri de râs, dacă nu facem față. Să ne arate cu degetul! De atunci și până când am venit, în 1990, la Deșteptarea, echipa „Montbac” a adunat, sub acea gazetă de perete, actualizată la fiecare ieșire, diplome, cupe, insigne, fanioane. Poate că era altă putere de cumpărare. Oricum, bani nu aveam niciodată.

Să ajung de unde am plecat.

Unde oare ne-am cazat? Normal că cel mai la îndemână loc era mai sus de mausoleu. Am dormit două nopți , sus pe platou, în cabana din stânga localului.  Trei visători ecologiști, hotărâți să ne punem bine pentru relevee, pe lângă topograful cu teodolit. Omul a venit cu drag  să ne ajute. Să ne asculte. Să ne mai tragă de limbă. Hărțile detaliate existau deja, la scara de 1:10 000. Numai bune pentru orientariști.

Cum se adună toate.

Pe părintele Epifanie, cel care avea să ajungă starețul mânăstirii Măgura Ocnei, l-am cunoscut în ianuarie 1987. Fusese numit stareț, la Schitului Durău, cu aproape un an în urmă. Participam, împreună cu membrii clubului de turism „Montbac”,  la o competiție națională  de orientare turistică. Alta! Era denumită generic „Lira Carpatină”, pentru că includea, pe lângă probele de cultură generală, alpinism, orientare, schiat,  expoziții de fotografie și programe artistice. Oricum chitarele erau nelipsite, indiferent de anotimp. Gazda competiției, clubul „Petrodava” din Piatra Neamț, datorită numărului mare de participanți, veniți din toată țara, ne-a lăsat pe noi mai la urmă. Și așa, ca vecini și prieteni… am rămas fără cazare. Toate cele trei mari hoteluri din Durău, erau full. Știindu-ne de oameni serioși, ne-au pus totuși o vorbă bună, să ne cazăm la Schit. Am fost primiți cum nu ne așteptam. Fetele au avut camera lor, noi alături. Rușinea am pățit-o a doua zi, seara. La astfel de competiții, organizatorii îți asigurau doar cazarea. De păpică trbuia să te ocupi singur. Și cât de greu făceai atunci rost de o conservă, când pâinea se dădea pe cartelă? Nu vreau să-mi mai aduc aminte. Părintele ne-a chemat pe toți, la prânz, la masă. Seara s-au desfășurat ultimele probe artistice, la Hotel Dobru. Am băut câte o bere, conform bugetului, și hai la culcare. Am ajuns la Schit. Foame Tataie. Pe lângă șuncă, brânză telemea și ceapă, mai rămăsese o conservă de gulaș. Din alea se mai găseau. Aveam cubulețe de spirt solid, numai bune de topit gelatina aia, îmbinată cu seu. Din trei pietroaie am făcut un suport. Am aprins două pastile , proptind cutia deasupra. În prealabil, i-am țepoșat în câteva locuri capacul, cu vârful cuțitului de vânătoare, marca „Puma”, lucrat la URA, că așa i-a rămas numele, și după ce a devenit IRAv. Auzim vocea părintelui  Epifanie. Fetele noastre erau curioase, să afle cum e viața la mânăstire. Părintele ne avertizase  să nu folosim fierbătoare, să nu fumăm în camere… Am ieșit și noi, să nu se simtă mirosul de gulaș. Mai bine stingeam spirtul. N-a trecut un minut până a început dezastrul. Găurile țâncoșate, obturate de bucățelele de carne, au acumulat presiune în conservă. Și când a bufnit, a naibii capac, n-a cedat. Conținutul ieșea prin orificii, ca la arteziană. În toate direcțiile. Tavan, perdele, pereți, cearșafuri. Că se mai și rotea, parcă luată de streche, mama ei de tinichea. Ne-a băgat în belele. Prima dată s-a speriat și părintele. Nu știa ce se întâmplă. Când s-a lămurit și ne-a văzut pe noi cum am vrea să ne ascundem în pămînt, l-a bufnit rîsul. Bine că nu a fost mai rău. Var este! Săpun este! Se repară! Ne-a liniștit el. În noaptea aia, a doua zi trebuia să plecăm, ne-am sacrificat fiecare câte un tricou. Fetele au spălat lenjeria. Noi am frecat toți pereții. Mama lui de gulaș. Părintele m-a ținut minte.

Revelion ’89

Revoluție! Am ieșit toți în Centru, bucuroși că am scăpat de tiranie. În Bacău nu s-a tras! Comemorăm patru eroi care s-au jertfit, departe de casă, pentru Libertate.  „Ceaușescu nu mai e!”. La două zile după , în fața Prefecturii,  corpurile neînsuflețite primesc omagiul noilor autorități. Dar mai ales al miilor de cetățeni, care cred că jertfa lor va aduce o schimbare. S-au întors acasă, vegheați de o flacără veșnică. Patru străzi le poartă numele. Întrebările puse atunci au rămas tot fără răspuns: Cu ce-au greșit? Cine au tras în ei? De ce?

Gărzile patriotice, constituite pentru apărarea democrației, predau armele. Sunt zile de incertitudine. Teamă! Frică? Urma un Revelion în negru, glazurat cu mustrări de conștiință. O beznă în oraș, totală. Doar Coronavirusul ne-a adus, după treizeci de ani, la stadiul de a retrăi, aceeași stare de neputință. Abia după  29 decembrie,  am răsuflat ușurați: Sigur, nu se mai trage! Hai să ne vedem de viață!  Cei din clubul „Montbac”, hotărâserăm din toamnă să facem Revelionul împreună. De unde locuri de cazare pentru plebei ca noi?  În stațiunea Slănic Moldova, toate vilele erau rezervate.  Am trecut și pe la Măgura Ocnei. Ne aveam de prieteni cu gestionarul – să-i zicem azi administrator – pentru că eram clienți care apelam la cazare și în extrasezon. Și la preț… dădeam la pace! Doar nu decontam!  Rezervare? Nici gând! Acolo urmau să sărbătorească ăi mai mari din Târg. Omul chiar se gândea să mai ceară aprobare, să mai construiască o clădire, pentru a suplimenta  spațiul  de cazare. Na! Am mizat că poate nu s-a dus de râpă tot, odată cu „Împușcatu”. Și i-am dat un telefon: E liber ceva?  Eram patru în cabina telefonică, lângă Policlinica veche, când a spus că nu mai vine nimeni și ne așteaptă cu drag. Am dat mobilizare generală! Porcul tăiat, curățat. Sanie pentru cărat. Damigenele cu vin. Nu apăruseră  recipientele din plastic, ca acum. Fiecare să aibă în ruxac, ce poate duce pentru a supraviețui confortabil… trei – patru zile. Întâlnirea dimineață în gară, treizeci decembrie, peronul doi. La personalul de Adjud. Cinci plus cinci lei de căciulă pentru Nași, că de acolo schimbăm trenul!. Până la Tg. Ocna. Facem Revelionul la Măgura Ocnei…

1 de 5

Acest reportaj, transpus în timp, văzut prin prisma jurnalistului, este un omagiu adus Arhimandritului Epifanie Bulancea, starețul Mânăstirii Măgura Ocnei, plecat dintre noi pe douăzeci și cinci aprilie, acum doi ani. Aici, timp de 28 de ani din înălțimile culmilor cu fagi ale Măgurii, a dăruit „hrana duhovnicească” celor care poartă în suflet credința strămoșească.

Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice şi poliţişti locali au efectuat verificări privind modul de punere în aplicare a interdicţiilor privind activităţile societăţilor comerciale sau prestatorilor de servicii turistice, de servire şi consum al produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, organizate de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte locuri publice, activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, precum şi a serviciilor de coafură, frizerie şi a saloanelor de înfrumuseţare. De asemenea, au fost verificaţi şi operatorii economici ce desfăşoară activităţi de comercializare a produselor de strictă necesitate în scopul protejării intereselor consumatorilor şi verificării fiscalizării veniturilor realizate prin vânzarea acestor mărfuri ale căror preţuri au crescut în ultima perioadă. În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au verificat 82 de operatori economici şi au aplicat 13 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 57.000 de lei. De asemenea, au confiscat 2.528 de lei.

Exemplu: La punctul de lucru al unei societăţi comerciale din Bacău, unitate ce comercializează produse alimentare, a fost identificată în casieria societăţii suma de 1.200 lei care nu a fost înregistrată în casa de marcat electronică fiscală şi nu a fost justificată prin alte documente legale. Faţă de cele constatate, poliţiştii au aplicat societăţii în cauză o sancţiune contravenţională în valoare de 20.000 lei, în conformitate cu prevederile OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, dispunând totodată confiscarea sumei de 1.200 lei nefiscalizată.

O patrulă de poliţie, în timp ce se afla în îndeplinirea atribuţiunilor de serviciu în comuna Mărgineni, a prins în flagrant delict două tinere, de 25 şi 27 de ani, având asupra lor produse alimentare neachitate. Din investigaţiile efectuate s-a stabilit că bănuitele ar fi sustras conserve şi preparate din carne pe care le-ar fi introdus în câte un sac artizanal confecţionat sub vestimentaţie.  Prejudiciul în valoare de 500 de lei a fost recuperat de poliţişti şi restituit societăţii comerciale păgubite, iar făptașele s-au ales cu dosar penal.

Și Poliţiştii din Oneşti au fost sesizaţi de un bărbat de 43 de ani, angajat al unei societăţi comerciale, despre faptul că o tânără ar fi sustras bunuri de pe raft. Era vorba despre o fată de 18 ani care ar fi sustras mai multe produse alimenatre fără a achita contravaloarea acestora, circa

100 de lei . Un alt hoț a fost prin de o patrulă mixtă formată din poliţist şi jandarm, în zona de patrulare pe strada Mioriţei din Bacău. Acesta, un tânăr de 18 ani, încerca să sustragă o husă din material plastic de pe o motocicletă parcată. I s-a întocmit dosar penal pentru tentativă la furt calificat, dar, în plus, a fost și amendat cu 2.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor prevederilor ordonanţei militare.

Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău, acuză Direcția de Sănătate Publică de faptul că a aprobat prea târziu testarea angajaților de la Centrul De Recuperare Și Reabilitare Neuropsihiatrică Dărmănești iar acum 20 de salariați și 41 de beneficiari sunt bolnavi de COVID-19!

Conform președintelui Brașoveanu, Direcția de Asistență Socială a solicitat înca din 21 aprilie testarea personalului de la Dărmănești. Este vorba despre personalul care urma să intre în schimbul de două săptămâni pentru a îngriji pacienții.

Pentru că DSP nu a dat nici un răspuns, s-a revenit cu o nouă adresă, pe 23 aprilie.

Nici de data aceasta nu s-a primit un răspuns și personalul a intrat în schimb în data de 25 aprilie, fără să fie testat.

Testele au început abia pe 3 mai.

„Ați ignorat apelul nostru. V-ați trezit abia pe 3 mai să faceți testările pentru COVID-19! Sunteți direct responsabili de rezultate: 20 de salariați și 41 de beneficiari sunt bolnavi de COVID-19! Unii sunt internați deja în spital. V-ați jucat cu Viețile Oamenilor!
Nu încercați să mușamalizați gravitatea situației pentru a ascunde tardividatea intervenției din partea Direcției de Sănătate Publică Bacău!”, a declarat președintele Sorin Brașoveanu.

La Centrul de la Răchitoasa, s-a făcut testarea din timp și nu există niciun caz de COVID-19!

DSP recunoaște focarul și spune că s-a instituit carantina

Desteptarea a solicitat punctul de vedere al Direcției de Sănătate Publică.

„Conform Metodologiei de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), actualizata la data de 28.04.2020, DSPJ Bacau, a recoltat in data de 03.05.2020, la nivelul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Dărmănești un numar total de 99 de probe, atat de la beneficiari cat si de la personal, dintre care s-au confirmat pozitiv COVID-19, 64 de persoane”, se arată în răspunsul primit de la DSP Bacău.

Conform directorului executiv Mihaela Arim, începând cu data de astazi s-a dispus măsura carantinării Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Dărmănești, județul Bacău.

Beneficiarii depistați pozitivi și asimptomatici, vor rămâne la nivelul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Dărmănești, județul Bacău, împreună cu personalul depistat pozitiv și asimptomatic în vreme ce beneficiarii depistați negativ, împreună cu personalul depistat negativ, vor fi mutați în structura exterioară a unității, în corpul administrativ.

„Personalul unității, care se afla la domiciliu anterior acestei testări, rămâne la domiciliu cu întreaga familie, până la împlinirea termenului de 14 zile de la ieșirea din centru; acest personal urmează a fi testat.

Direcția de Sănătate Publică a Județului Bacău, prin Compartimentul Supraveghere Boli Transmisibile, are în continuare sub supraveghere focarul de COVID-19 de la nivelul unității. Precizam ca toate datele menționate sunt în dinamică și se pot schimba de la o oră la alta.
Dr. Mihaela Arim, director executiv DSP Bacău

Cu 58 de noi cazuri de COVID 19, judetul Bacău a depășit Iașiul, ajungând la 330 de persoane infectate cu noul coronavirus.

„Cer public autorităților PNL (Prefectură & DSP) să deschidă URGENT spitalele din Moinești și Comănești pentru preluarea și îngrijirea cazurilor de infecție cu virusul Covid19! Nu vă bateți joc de un județ întreg și nu vă jucați cu sănătatea băcăuanilor”, a declarat europarlamentarul Dragoș Benea.

Acesta spune că spitalele Bacău, Onești și Buhuși nu pot ține, la nesfârșit, de unele singure, frontul anti-Covid19.

„Încetați să vă mai protejați primarii scriitori de comunicate și interviuri pentru că sănătatea băcăuanilor, inclusiv a celor de la Moinești – Comănești – Dărmănești, este mai importantă decât politrucii voștri”, acuză Dragoș Benea.

Europarlamentarul băcăuan spune că sunt zeci de infectați la Centrul de la Dărmănești, care – pentru că suferă de dizabilități mentale – nu au părăsit niciodată acel centru – deci virusul a fost adus din afară iar peste jumătate din angajații centrului sunt din Comănești!

Știm că în localitățile din nord – vestul județului Bacău sunt cele mai importante focare de infecție, cu cei mai mulți „covizi”, așa că lăsați politica și mizele meschine și deschideți URGENT cele două spitale! Nu vă jucați cu focul Covid19 pentru că, mai devreme sau mai târziu, vă veți arde!
Dragoș Benea, europarlamentar

În primul rând, s-a instalat frica. Frica de a nu se lua decizii care să șteargă de pe fața orașului importanța teatrului, a oamenilor care îl creează. Peste tot se vehicula șomajul tehnic, închiderea Teatrului, lipsa nevoii de noi…

Noemi Eliza Judeu, director al Teatrului Bacovia: „Oamenii au nevoie de teatru”. „Doar că, aici, în Bacău, nimeni dintre decidenții bugetelor nu a pus problema așa (nu până la momentul în care sunt scrise aceste rânduri – 29 aprilie 2020); fie pentru că problemele apărute erau mult mai importante, fie pentru faptul că ne-am adaptat imediat situației, iar ei au văzut că Teatrul Municipal «Bacovia» se reinventează și își face loc în orice context, își continuă existența, pune preț pe public, onorează spectatorul, dar rămâne fidel menirii de a servi arta și comunitatea. Îmi place să cred faptul că ne-au înțeles rostul în comunitate, pentru că oamenii ne-au spus în fiecare zi, în diferite moduri, pe pagina noastră de Facebook, că au nevoie de noi și că noi îi ajutăm, prin efortul nostru artistic, să-și mențină o stare psihică satisfăcătoare.”

Programul de Teatru Online. „Am creat imediat, încă din luna martie, un repertoriu pentru spațiul online, cu spectacole din arhiva teatrului. Proiectul «Teatru Online» a fost conceput pentru perioada 20 martie 2020 – 3 mai 2020. Am ales spectacole ale căror texte sunt în programa școlară, dar și spectacole care umpluseră sălile în anii trecuți: Baltagul, Romanul adolescentului miop, D-ale carnavalului, Oamenii cavernelor, Iar te sinucizi, iubito?, Piațeta, Lecția, A douăsprezecea noapte, Miss Julie, Opt femei, Play Strindberg, iar pentru copii au fost Motanul încălțat, Stafia familiei Canterville, Rățușca cea urâtă, Ronț, Ronț Shakespeare, Dumbrava minunată… Deci autori precum Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Eugene Ionesco, Ion Creangă, Carlo Goldoni, William Shakespeare, August Strindberg, Hans Christian Andersen ș.a.m.d.”

Revedere cu actorii îndrăgiți. Prin acest proiect, teatrul a prilejuit publicului revederea unor actori îndrăgiți ai scenei băcăuane: Florin Crăciunescu, Viorel Baltag, Ioana Ene Mihail, Despina Prisecaru, Doina Iacob, Stelian Preda, Constanța Zmeu, Ligia Dumitrescu (Cetățeni de Onoare ai Bacăului, Societari de Onoare ai Teatrului Municipal „Bacovia”) sau pe păpușarii Sorina Moian, Liliana Isbândă, Mihaela Murafa, Andreea Sandu, Laurențiu Budău, Puiu Marian Gheorghiu, Marlene Duduman, Mihai Chihaia.

În cadrul programului de Teatru Online s-a sărbătorit și Ziua Mondială a Teatrului de Animație și Ziua Mondială a Teatrului, cu spectacole de colecție și cu publicarea unor video – povești realizate de actorii băcăuani și a unor testimoniale video despre importanța teatrului, ca artă, în general, și ca instituție, în care au crescut spiritual, în mod particular, pe care le-au tranmis elevi de gimnaziu și de liceu, voluntari ai Teatrului Municipal „Bacovia”.

Teatru – Maraton „Nichita Stănescu. Până la sfârșitul lunii martie, actorii au creat, din izolare, momente individuale din lirica lui Nichita Stănescu, pe care le-au prezentat în 31 martie, pe pagina de Facebook a teatrului – Teatrul Municipal Bacovia – într-un program maraton, de opt ore, care s-a încheiat cu publicarea filmului „Bun, dar cu noi cum rămâne?”, o producție realizată în parteneriat cu Chromatique Studio Bacău, ce a inclus toate aceste mini recitaluri actoricești. A fost o muncă susținută atât a actorilor, cât și a departamentelor de Secretariat literar și PR, care a fost foarte bine primită de publicul virtual, local, național și internațional.

Laura Huiban, secretar literar. Prezentarea sună așa: „Din casele lor, din sufletele lor, 19 actori, de la Secția Dramă și de la Secția de Animație, vă oferă cele mai frumoase poeme ale lui Nichita Stănescu. Cu onestitate. Fără machiaj de scenă, fără efecte speciale, fără miraj. Doar cord deschis. Cu actorii băcăuani. Împreună. Pentru dumneavoastră. Pentru că nu vrem să ne  îndepărtăm, în ciuda necesarei distanțări sociale. Pentru că avem nevoie unii de alții”.

Povestea mea, povestea ta. Începând cu data de 1 aprilie, Teatrul Municipal „Bacovia” a propus publicului un nou proiect „Povestea mea, povestea ta”, și a prilejuit întâlniri cu actorii Teatrului Municipal „Bacovia” și cu texte din literatura română și universală, clasică și contemporană.

Zilnic, timp de cinci săptămâni, 38 de actori ai teatrului și-au dat măsura valorii, din izolare, alegând cu grijă texte, filmându-se singuri (în casă, pe străzile pustii, în fața blocului, în curtea casei, pe balcon etc) în ipostaze inedite, creând, de fapt, mici spectacole, scurte monodrame cu sensuri și mesaje cu rezonanță contemporană, care au atins sufletele spectatorilor, din diferite categorii de vârstă, de la copii (prin video – povești), la adulți, prin episoade de teatru – online cu umor, dar și cu încărcătură filosofică. Au oferit hrană spirituală fiecăruia, după suflet, minte și vârstă, și ne-am ajutat unii, pe alții, să mergem mai departe, pentru că #artamergemaideparte, un hastag, sub care ne-am postat fiecare poveste.

Colectivul tehnic al teatrului (mașiniști, croitori, pictori scenografi, sunetiști, luminiști) a avut în vedere mentenanța echipamentului tehnic, a refrișării costumelor, păpușilor; au lucrat, prin rotație, asigurând și reasigurând funcționalitatea elementelor ce constituie parte integrantă a oricărui spectacol.

Bacău Fest Monodrame. Festivalul Recitalurilor Dramatice, Bacău Fest Monodrame, care ar fi trebuit să aibă loc în perioada 23 aprilie-29 aprilie, ediția a XXVI-a, s-a amânat, dar trebuie menționat faptul că anul acesta s-au înscris pentru concursul de recital 38 de actori, atât din țară, cât și din străinătate, iar pentru concursul de dramaturgie – monodramă s-au înscris 18 dramaturgi.

Teatrul Municipal „Bacovia” a decis ca textele nominalizate pentru Premiul de dramaturgie – monodramă „Valentin Nicolau”, la această ediție, să fie prezentate publicului online, prin intermediul actorilor teatrului, în a doua jumătate a lunii mai.

Tot în acest timp, cu sprijinul Fundației „Camil Petrescu”, s-a realizat primul volum de dramaturgie monodramă în care sunt prezenți câștigătorii concursului de dramaturgie din perioada 2014-2019 (Mircea M.Ionescu, Crista Bilciu, Ada Lupu, Elise Wilk, Gabriel Sandu și Maria Manolescu).

Încheiem tot cu directorul Teatrului: „Timpul pare să stea în loc. Dar oamenii de teatru și-au continuat activitatea de creație. Am constatat faptul că publicul și breasla a conștientizat menirea artei, mai ales în vreme de pandemie, iar cifrele vizualizărilor, like-urilor, share-urilor activităților teatrelor în spațiul virtual sunt dovada clară a nevoii pe care spectatorii o resimt de a găsi în noi uneori un sprijin, un reper pentru echilibru, alteori, un educator, alteori un prieten alături de care să uite de griji, oricum cineva de care ai nevoie pentru a fi bine… în interior.

Bugetele alocate instituțiilor de spectacole din țară au fost mereu la limită. Și cu toate acestea, instituțiile de spectacole și-au văzut de treaba lor, cu majoră responsabilitate, atât a creațiilor, cât și a bugetelor. «Bun, dar cu noi cum rămâne?» este, din păcate, într-o Românie pandemică, întrebarea noastră, a oamenilor de artă, care, cu certitudine, trebuie să mențină umanitatea într-o stare de grație… de grație.”

Primarul municipiului Onești, Nicolae Gnatiuc, a semnat, luni, 4 mai, Autorizația de construcție, Ordinul de începere pentru execuția lucrărilor și Ordinul de începere pentru serviciile de dirigenție de șantier pentru reabilitarea Grădiniței cu program prelungit nr. 14.

Investiția este de peste două milioane de lei, cu finanțare din Programul Național de Dezvoltare Locală II, iar prin Contractul de finanțare nerambursabilă se suportă suma de 1.890.490,74 de lei. Contractul de proiectare și execuție lucrări a fost încheiat între Municipiul Onești, în calitate de beneficiar, și Asocierea companiilor Mindav, BAC Cosada și Trust Proiect, în calitate de executant. Durata de realizare a lucrărilor este de 12 luni de la data semnării ordinului de începere.

„Proiectul își propune reabilitarea și modernizarea completă a întregii clădiri a grădiniței, precum și amenajări care țin de sănătatea utilizatorilor și siguranța în exploatare a clădirii.”

Nicolae Gnatiuc
primarul municipiului Onești

De vânători nu-mi fac grijă. În păduri crește șeptelul. Mistreții vor „ara” iar, cu noile progenituri, culturile oamenilor. Selecție naturală după Pesta porcină. Dar dacă restricțiile de circulație vor continua, poate vom ajunge și noi, la un alt nivel în a aprecia calitatea peștelui. Așa cum o fac canadienii. Unde crapul, purcelușul bălților noastre, odată prins și pupat pe botic, dacă-l arunci, nu în portbagaj, ci  înapoi în apă, primești amendă. Este bine că datorită perioadei de prohibiție și limitării accesului, peștele va avea anul acesta mult mai multe șanse, să se înmulțească. Fără plase monofilament și curent de la baterii, vânduți la margine de drum sau pe unde se mai poate.

Datorită acestui nou virus, care nu iartă pe nimeni, mai respiră și pădurea. Și apele. Și pământul avid de apă. Românul are o vorbă: ,,Tot răul spre bine!”. Dar ce fac pescarii, care tratează această îndeletnicire ca pe un sport? Magazinele de profil stau închise. Târgurile, la fel. Unde sunt concursurile? „Cupa presei” la pescuit?  Șuetele, din jurul standurilor cu ustensile și alte produse de profil? Momeala vie – viermișori, râme, coropișnițe – poate hrăni și găini sau porumbei. Dar care-i randamentul? Costurile? Comparând cu biftecul acela special, din mușchi de vită, crescută ca în Eden prin fermele americane, un kilogram de viermișori – tot proteină – ajunge cam la același preț. Un pescar sportiv totdeauna cheltuie mai mult decât valoarea a ceea ce prinde.

Când este vorba de pasiune, pescarii și vânătorii fac parte din lanțul trofic. Sunt un gen aparte de oameni. Nu o specie cu instincte ciudate,  de neînțeles pentru unii dintre semenii lor. Intervin pentru a crea un echilibru. Când e dezlegare la pește și stau oamenii la coadă, unii se gândesc nu la cum a fost recoltat peștele, ci doar la miros. Să nu afle vecinii! Singurul dușman, care mișună atât în pădure, cât și pe lângă ape, este braconierul!

Izolarea acutizează simțurile. Pescarul este obișnuit să aștepte. Antrenamentul răbdării, dobândit când peștele nu trage toată ziua și drilurile sunt soldate cu monturi pierdute, îi prinde bine acum. În cada plină cu apă își lestează plutele, testează voblerele, jigurile, lingurițele. Mulinetele au fost deja degresate și unse. Lansetele au inele noi. Internetul este plin de sfaturi și scheme, pentru tot felul de monturi. Până și soțiile au ajuns mai împăciuitoare, când văd cum ne perpelim.

Să avem răbdare la ce va urma după 15 mai. Perioada de prohibiție se încheie luna viitoare. Marți, 2 iunie, este ultima zi. Să sperăm că, până atunci, vom primi și dezlegare de mers la pescuit. În bălțile private.

1 de 5

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a inițiat o serie de măsuri pentru susținerea producătorilor români, prin care aceștia pot comercializa mult mai repede echipamente, dispozitive medicale și nemedicale destinate luptei împotriva COVID-19. Deciziile ministerului vin și în sprijinul directorilor de spitale care au la dispoziție o complexă bază de date, unde pot verifica existența necesarului pentru lupta împotriva epidemiei de coronavirus. Anunțul a fost făcut de prefectul Bacăului, Liviu Miroșeanu.

„Pentru facilitarea accesului tuturor celor interesați, a fost lansată aplicația „Registrul Național al Producătorilor” de echipamente, dispozitive medicale și nemedicale, materiale de necesitate destinate populației în lupta cu COVID-19. Baza de date este o interfață între operatorii economici sau instituțiile de interes sau utilitate publică ce au nevoie de produse, echipamente și servicii în lupta cu COVID-19 și cei care le produc sau le importă”, arată prefectul Liviu Miroșeanu.

Prin intermediul Societății de Administrare a Participațiilor din Energie (SAPE) se facilitează achiziționarea de la furnizori şi producători din România, de produse şi echipamente medicale la cel mai bun preţ, care vor fi comercializate către spitale, instituţii publice sau persoane juridice private sau de stat interesate de achiziţia unor astfel de echipamente. Astfel, managerii de spitale din România, pot trimite cerere de ofertă pentru lista cu necesitățile spitalului la adresa de email: vanzari@sape-energie.ro. În ceea ce-i privește pe furnizorii și producătorii de echipamente și aparatură medicală, aceștia își pot face cunoscute ofertele la adresa de email: achizitii@sape-energie.ro.

Recent, și procedura de depunere a cererii și a documentelor prevăzute de lege, pentru  acordarea ajutorului de deces în cazul pensionarilor și al asiguraților ori al unei rude a acestora, a fost modificată din cauza pandemiei cu coronavirus.

Prin urmare, solicitanții îi vor transmite Casei Județene de Pensii (CJP) Bacău cererea-tip și actele necesare, prin poștă (str.I.S.Sturza, nr.63) sau e-mail (comunicare.cjpbacau@cnpp.ro), cu precizarea unui număr de telefon de contact. De reținut că nu se mai impune ca documentele să fie în original, ci doar în copie. Măsura va fi valabilă pe perioada stării de urgență și încă 60 de zile după ridicarea acesteia. Ajutorul de deces va fi trimis beneficiarului, potrivit opțiunii lui, prin mandat poștal sau în cont bancar, caz în care cererea va fi însoțită de un extras de cont.

Amintim că în cazul morții unui pensionar ori a unui asigurat în sistemul public de pensii, ajutorul de înmormântare este de 5.429 lei. Cât privește sprijinul financiar, pentru înmormântarea unui membru al familiei pensionarului sau a asiguratului, suma acordată este de 2.715 lei.

Potrivit legii, membri ai familiei sunt considerați soțul, copiii proprii, cei adoptați, cei aflați în plasament familial sau cei încredințați spre creștere și educare. Condiția este ca acești copii să aibă până în 18 ani sau, dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 ani. Tot membri ai familiei sunt și copiii incapabili de a lucra, dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menționate mai sus, părinții și bunicii oricăruia dintre soții decedați (pensionar sau asigurat). Pentru a beneficia de ajutor, solicitantul va transmite, în copie, la CJP Bacău cererea, certificatul de deces, actul lui de identitate și documentul care să-i ateste gradul de rudenie cu persoana decedată. Totodată, va înainta dovada (facturi fiscale și alte documente financiare, în copie) că a suportat el cheltuielile ocazionate de deces, inclusiv declarația pe propria răspundere în acest sens. Sumele care nu au fost încasate de către pensionarul decedat, respectiv pensia pe luna în care a survenit moartea ori drepturile restante, vor fi plătite soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, moștenitorilor. Pentru achitarea drepturilor neîncasate vor fi transmise cererea, precum și copiile certificatului de deces, actului de identitate al solicitantului și, după caz, ale certificatului de naștere (fiu ori fiică) sau al celui de moștenitor.

Niciun caz de infectare cu noul coronavirus COVID-19 a salariaților și beneficiarilor de la Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu dizabilități Răchitoasa! Anunțul a fost făcut de Consiliul Județean Bacău, care are în subordine această instituție. Cei 37 de salariați ai centrului de la Răchitoasa au fost testați iar rezultatele au ieșit negative, semn că sunt respectate cu strictețe măsurile impuse de ordonanțele militare.

Ei sunt împărțiți în două grupe, care lucrează 14 zile în centru, în izolare, unde au asigurată masa și cazarea, apoi 14 zile stau în izolare la domiciliu. Este un sacrificiu pe care îl fac în această perioadă angajații Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău pentru a asigura sănătatea beneficiarilor din centre, se mai arată în comunicatul Consiliului Județean.

Ieri, 4 mai 2020, s-a emis Ordinul de Începere a lucrărilor de reabilitare a Colegiului Tehnic „Grigore Cobălcescu” din municipiul Moinești. La predarea amplasamentului, alături de primarul Valentin Vieru și de directorul instituției, prof. Stelian Ivan, a participat și prefectul județului Bacău, Liviu Miroșeanu, care a efectuat o vizită de lucru în zonă.

Așa cum am mai amintit și cu alte ocazii, este vorba despre o investiție în infrastructura de educație cu o valoare și cu o dimensiune a lucrărilor foarte mari: 3,1 milioane euro, din care 1.650.000 euro provin din fonduri locale, iar 1.450.000 euro din fonduri europene. Intervențiile acoperă aproape întreg ansamblul de clădiri pe care îl gestionează această instituție de învățământ și care cuprind următoarele lucrări:

– reabilitare termică a șase clădiri: centrala termică, cămin elevi, cantină, baza de practică școlară, corpurile A,B,C, sala de sport;
– reparații învelitoare și sistem de preluare a apei pluviale;
– reparații șarpantă;
– înlocuire tâmplărie exterioară;
– termoizolare planșee inferioare și superioare;
– instalare sistem termoizolație pentru fațadă;
– înlocuire instalații electrice și termice;
– înlocuire sisteme de ventilație;
– instalare panouri solare;
– refacere canal termic.

Contractul de lucrări a fost atribuit, în urma licitației, societății Inter Trade Group LTD Bacău, care a mobilizat deja lucrătorii și a început în forță organizarea de șantier. Lucrările vor începe cu clădirea internatului și centrala termică, urmând cantina și celelalte corpuri.

„Ne bucurăm pentru faptul că, în ciuda perioadei dificile pe care o traversăm din punct de vedere epidemiologic și a faptului că s-au amânat cursurile școlare până la toamnă, majoritatea lucrărilor de investiții nu sunt afectate. Mai mult, acestea se derulează conform graficelor din proiecte și, după cum putem vedea cu toții, rezultatele concrete apar zi după zi. Acest lucru este încurajator și am încredere că toate vor merge spre bine, desigur cu aportul fiecăruia dintre noi, ca și până acum.”

Valentin Vieru, primarul municipiului Moinești