Producătorii individuali vor putea crește maximum 5 porci, într-o gospodărie. Astfel, printr-un ordin al Ministrului Agriculturii, sunt stabilite noile dimensiuni ale tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul ţării noastre. Potrivit documentului, vor exista două tipuri de exploataţii de suine: necomerciale (de subzistență), cu un număr de maximum cinci porci, crescuți pentru consumul propriu, şi comerciale, în care numărul de suine nu este limitat, animalele fiind îngrășate în scopul valorificării pe piață. Fermierii care vor depăși numărul maxim de cinci porci pe gospodărie vor trebui să se înregistreze la Registrul Comerțului, funcționând ca persoane juridice – PFA, II, IF, SRL.

Sute de actuali ori foști salariați și-au reclamat anul trecut angajatorul, acuzându-l că le-a încălcat drepturi esențiale din Codul Muncii. Mai exact, pe parcursul anului 2020, la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău au fost depuse nu mai puțin de 585 sesizări, la adresa unui număr similar de agenți economici, unele semnate de două sau chiar mai multe persoane. Cum era de așteptat, marea majoritate a semnatarilor (480) i s-au plâns ITM-ului că angajatorul lor nu le-a plătit salariile, banii cuveniți pe concediul medical ori cel de odihnă sau sporurile cu caracter permanent.

Alte persoane au reclamat că le-a fost desfăcut abuziv contractul individual de muncă, nu le-a fost încheiat în formă scrisă acest document ori au fost concediate fără să li se acorde preavizul legal. Nu au lipsit nici cazurile în care semnatarii sesizărilor au reclamat că angajatorul le-a refuzat eliberarea adeverinței care să ateste că au lucrat în unitatea lui. Până la sfârșitul anului, inspectorii ITM au reșit să soluționeze toate reclamațiile depuse la instituția județeană în 2020. Ca de obicei, și de această dată, din păcate, în mai puțin de jumătate din cazuri răspunsul dat de ITM Bacău le-a fost favorabil celor care și-au incriminat angajatorul. În peste 50 la sută din situațiile reclamate, inspectorii ITM nu au găsit la angajator documentele care să confirme cele sesizate. Prin urmare, celor în cauză nu le rămâne decât să i se adreseze instanței care judecă în regim de urgență spețele ce țin de încălcarea drepturilor prevăzute de legislația muncii.

Peste 200 de case construite pe dealul Rotunda din comuna Gura Văii sunt scoase la licitație de administrația locala la prețuri infime, cuprinse între 270 și 1.250 de euro, informează www. unupetrotus.ro.

Casele au fost construite în perioada 2005-2006 pentru a-i strămuta pe locuitorii afectați de inundații. Însă sătenilor nu le-a plăcut dealul Rotunda, chiar dacă guvernul a cheltuit peste o sută de miliarde de lei vechi ca să le construiască un sat nou.

Cinci dintre case erau destinate a găzdui poliția locală, grădinița, școala, dispensarul și serviciul social al Primăriei. Zona era, însă, izolată, iarna bătea vântul, vara era prea soare, apa era departe, platforma industrială, de asemenea, departe. Au stat un an, apoi au plecat în Rădeana. Au cumpărat teren, vreo 2-3 hectare, l-au împărțit în loturi și au construit 50 de case. De la Rotunda, foștii sinistrați nu au plecat cu mâna goală.

Au luat ferestre, uși, instalații electrice. Prin 2007, autoritățile locale au decis să închirieze casele. După ce închirierea a adus numai datorii, Primăria Gura Văii a încercat să le vândă, evaluând o casă cu un teren de 300 mp la 2.500-3.000 de euro.Nu s-a prezentat nimeni.

S-a luat decizia în Consiliul Local să se facă o nouă evaluare și să scoată la vânzare din nou, prin 2018 la prețuri cuprinse între 5.200 și 7.000 de euro. Pentru că nu s-a reușit să se vândă nimic, s-a făcut o altă evaluare iar acum casele sunt scoase la licitație la prețuri infime. CP

Conform statisticilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), peste 25% dintre incendiile produse anul trecut au fost cauzate de instalații electrice de utilizare neconforme (subdimensionate, supraîncărcate, defecte sau improvizate). Incidența acestora crește pe perioada sezonului rece din cauza utilizării improprii a unor aparate de încălzire sau a folosirii unor surse de încălzire „artizanale” (cum ar fi: radiatoare ori reșouri improvizate).

Sunt mai multe aspecte care țin de instalațiile electrice de uitilizare (interioare) cărora nu le acordăm o prea mare importanţă, din necunoaștere sau ignoranță, dar care pot duce la incidente cu urmări catastrofale, frecvent ireversibile, atunci când este vorba despre sănătatea, siguranța şi viaţa oamenilor.

Ar trebui să conștientizăm că este preferabilă prevenirea producerii unor astfel de incidente, decât înlăturarea efectelor lor. O abordare preventivă, bazată pe informare, prin identificarea din timp a potenţialelor cauze de producere a unor tragedii şi eliminarea acestora, ne poate feri de pericole.

Specialiştii Delgaz Grid recomandă respectarea unui set minimal de zece reguli pentru evitarea unor incidente cu consecinţe dramatice:

• Nu folosiţi instalaţii electrice improvizate;
• Nu alimentaţi mai multe receptoare electrocasnice de putere mare din aceeaşi priză (circuit);
• Utilizaţi doar siguranţe calibrate la tabloul electric din locuinţă;
• Orice modificare a instalaţiei de utilizare din gospodărie poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de către personal autorizat;
• Efectuaţi verificarea periodică a instalaţiei de utilizare, cu personal autorizat;
• Verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;
• La suplimentarea aparatelor electrice sau creșterea puterii acestora asiguraţi-vă, prin personal autorizat, că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;
• Amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede; majoritatea accidentelor de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau în contact cu apa;
• Instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului;
• Nu utilizaţi aparate electrice neomologate.

Dimensionarea instalaţiilor pentru majoritatea locuinţelor, la momentul construirii acestora, nu a avut în vedere utilizarea mijloacelor electrice de încălzire/producere apă caldă sau de preparare a hranei (plite, centrale termice electrice, boilere, reşouri, radiatoare, calorifere etc.). În plus, la casele vechi, mai ales din mediul rural ( așa numitele ”case bătrânești”), instalațiile au fost dimensionate pentru un consum redus, corespunzător pentru un minim de iluminat și receptoare electrice de mică putere, disponibile în acea vreme (radio, TV, frigider).

De aceea, la achiziţionarea unor electrocasnice în plus faţă de dotarea iniţială este obligatorie verificarea instalaţiilor pentru a determina dacă acestea pot prelua în siguranţă consumul suplimentar.

Alimentarea aparatelor de încălzit prin instalaţii subdimensionate sau improvizate implică riscuri majore de producere a unor incendii, cu urmări extrem de grave asupra vieţii sau bunurilor oamenilor. Aceleaşi urmări le poate avea şi utilizarea unor aparate electrice neomologate/artizanale sau care prezintă deficienţe funcţionale.

Instalaţiile de utilizare (interioare) se află în proprietatea consumatorilor, fiind în responsabilitatea acestora să le utilizeze corect, să verifice şi să remedieze eventuale defecţiuni cu ajutorul specialiștilor. O deficienţă aparent minoră (contactele slăbite, comutatoare, prize sau tablouri electrice uzate) poate duce la incidente cu urmări dintre cele mai grave.

Orice intervenţie asupra instalaţiilor interioare trebuie realizată doar de către specialişti autorizaţi, care oferă garanţia respectării normelor tehnice şi de siguranţă. Solicitarea serviciilor unor „meşteri de ocazie”, chiar dacă aparent presupune costuri mai mici, implică riscul executării unor lucrări defectuoase ce pot duce la incendii cu distrugerea de bunuri materiale, rănirea sau decesul unor persoane.

Despre Delgaz Grid

Delgaz Grid, compania de distribuție din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de peste 23.000 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău) şi o reţea de electricitate de aproape 81.900 km în şase judeţe din Moldova: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. De la intrarea pe piaţa locală, în anul 2005, E.ON a investit circa 1,7 miliarde de euro în principal pentru modernizarea reţelelor de gaze şi electricitate şi a virat către stat impozite şi taxe de 2,3 miliarde de euro.

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău marchează, marți, 2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede, stabilită prin Convenția semnată la Ramsar, în Iran, în anul 1971. Tema anului 2021 este „Zonele umede și Apa”.

Obiectivul declarat al Convenției semnată la Ramsar este conservarea zonelor umede care servesc ca habitat al florei și faunei acvatice, pentru că acestea constituie resurse importante cu valoare economică, naturală, științifică și recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.

Zonele umede susțin umanitatea și natura, dezvoltarea economică și socială, prin multiple servicii.

România este o țară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și de specii. Ecosistemele naturale și seminaturale din România reprezintă aprox. 47% din suprafața țarii. Au fost identificate și desemnate 435 de situri de importanță comunitară și 172 de arii de protecție specială avifaunistică, reprezentate majoritar de zone umede. Din acestea, 20 sunt înscrise pe Lista Ramsar: Rezervația Biosferei Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Comana, Lunca Mureșului, Tinovul Poiana Stampei, Complexul Piscicol Dumbrăvița, Lacul Techirghiol, Lacul Bistreț, Confluența Olt – Dunăre, Lacul Iezer Călărași, Balta Suhaia, Lacul Blahnița, Brațul Borcea, Dunărea – sectorul Calafa-Ciuperceni, Canaralele de la Hârșova, Ostroavele Dunării Bugiac – Iortomac, Dunărea Veche – Brațul Măcin, Confluența Jiu – Dunăre și Eleșteiele Jijiei și Miletinului (ultima zonă umedă fiind înregistrată în anul 2020).

Județul Bacău are o rețea hidrografică bine dezvoltată, fiind reprezentată de râurile Siret, Bistrița, Trotuș și afluenții acestora. Lacurile din județul Bacău au luat naștere ca urmare a amenajărilor antropice: Poiana Uzului, Berești, Răcăciuni, Galbeni, Bacău II, Lilieci, Gârleni și Racova. O mare parte din ariile naturale protejate din județul Bacău prezintă în componența lor zone umede, având un regim special de ocrotire și conservare. Toate adăpostesc specii de floră și faună protejate și dețin un rol foarte important în cadrul culoarului de migrație est-european al păsărilor migratoare.

„În prezent, ne confruntăm cu o intensificare a crizei apei care amenință populația planetei. Folosim mai multă apă decât poate natura s-o acumuleze și distrugem ecosisteme de care viața și apa depind cel mai mult – zonele umede. Doar 2,5% din apa planetară este apă dulce, majoritatea stocată în ghețari, calote de zăpadă montană si acvifere. Mai puțin de 1% din apa dulce este potabilă. Râurile și lacurile dețin 0,3% din apa de suprafață. Prin urmare, avem o cantitate finită de apă, iar modul actual de consum al acesteia este nesustenabil.”
Petrică Ilieș, director executiv al APM Bacău

Copiii se vor bucura efectiv de o alocație de stat mai mare începând din această lună. Majorarea cu 20 la sută a intrat în vigoare în ianuarie, dar legea prevede că acest tip de beneficiu social se achită în luna curentă pentru cea anterioară.

Astfel, copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani vor primi 214 lei față de 185 lei, cât au luat până în decembrie 2020. Cei care au până în doi ani, dar și cei cu dizabilități, cu vârsta între zero și 18 ani, vor beneficia de 427 lei, cu 58 lei mai mult decât au luat anul trecut.

Amintim că ultima creștere a alocațiilor a fost în august 2020 tot cu 20 la sută, deși încă din ianuarie, anul trecut, conform legii, ar fi trebuit majorate cu 100 la sută. În județul Bacău sunt aproape 150.000 copii. Anul trecut, după majorare, lunar pentru achitarea alocațiilor au fost cheltuite peste 25 milioane de lei.

Este una dintre primele tipărituri pe 2021 ale Editurii „Junimea” (sau măcar ale seriei în care a apărut: Exit) și aparține unui condeier proteic – Ion Fercu. În 2020 am auzit mai des numele lui, pentru că a avut parte de un succes răsunător: Academia Română i-a acordat Premiul „Ion Petrovici” pentru o lucrare dedicată creației lui Dostoievski, publicată în serial de Revista „Ateneu”.

Născut la 8 ian. 1952 (în satul Valea lui Ion, comuna Blăgești, județul Bacău), Ion Fercu a pătruns cu legitimitate în spațiul literar de după 1990, tipărind la edituri din țară și din Bacău poezii („Iadul de paradă”, Bacău, Editura „Deșteptarea”, 1996; „Prizonierul prizonierului”, București, Editura „Cartea Românească”, 1998; „Amanții absurdului”, Iași, Editura „Junimea”, 2002), eseuri („Agonia umanului”, Bacău, Editura „Plumb”, 2000; „Prin subteranele dostoievskiene”, Iași, Editura „Junimea”, 2018), romane („Oaspetele”, București, Editura „Cartea Românească”, I-2004, II-2008; „Z”, Iași, Editura „Junimea”, 2009; „Audiența”, Iaşi, Editura Fundaţiei Academice „Axis”, 2012; „Ostaticul Umbrariei”, Iași, Editura „Junimea”, 2015) și un volum monografic: „Teatrul «Bacovia» – 50. Frumoşii nebuni ai marilor iluzii”, Bacău, Editura „Plumb”, 1998. Pentru unele dintre acestea, a fost distins cu premii începând cu anul 2010.

Debutul publicistic și l-a făcut cu proză în 1970, în revista „ABC…” a Liceului Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău (îngrijită de profesorul său de română Mihail Andrei), și cu poezie în același an, în „România literară”. De la absolvirea în 1977 a facultății (de istorie-filozofie), a activat ca profesor în orașul Buhuși și, în paralel, a înregistrat una dintre cele mai dinamice vieți social-culturale pe care o poate susține un intelectual. Printre altele, este de mulți ani corespondentul pentru orașul Buhuși (și zona adiacentă) al cotidianului „Deșteptarea” din Bacău. Ion Fercu nu este doar un constatator al realității, ci un om al cetății, avansând propuneri generate de o vie conștiință, a responsabilității fiecăruia dintre noi. De pildă, într-un editorial din ziarul județean se întreba recent de ce elevii liceelor pedagogice, viitori învăţători şi educatoare, nu ies în stradă pentru a protesta față de eliminarea (de vreo două decenii!) a limbii române din pregătirea lor profesională. Chiar! (Din păcate, nu-i târziu nici acum să o facă.)

Dacă poezia lui „se desprinde din «hohotul» interior bacovian” (Eugen Budău; nu întâmplător Ion Fercu, după pensionare, slujește cartea la Biblioteca Orășenească „George Bacovia” din Buhuși), proza lui este subordonată actualității imediate. „Dac-aș fi fost Dumnezeu” depune mărturie despre cât de prezent este autorul în viața curentă nu din satul natal, nu din comuna Blăgești sau din orașul în care trăiește (acestea le aflăm cu regularitate din coloanele cotidianului „Deșteptarea”), ci din spațiul european, unde au ajuns „diasporenii” noștri. Termenul „diaspora” merită o minimă descriere: „1. Totalitatea comunităților evreiești dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de către Nabucodonosor II, regele Babilonului. 2. P[rin] ext[ensiune]. Grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine”; din fr. diaspora, adus din neogreacă, însemnând „deseminare, dispersare” (DEX, 2016). Evident că al doilea sens, cel din roman, este azi de circulație mondială. Dicționarul academic anunță că termenul „diaspora” este atestat în scrierile lui Mihail Sadoveanu. Mă grăbeam să vestesc că Ion Fercu este părintele derivatului, diasporean, dar obișnuințele etimologice mă îndeamnă să consult și alte cărți de profil. Îl găsesc doar în „Dicționarul de cuvinte recente” (2013) al Floricăi Dimitrescu, care l-a reperat în ziarul „Cuvântul”, în 1993: „O singură eventualitate ar putea unifica fracțiunile românilor diasporeni […]”. Cotidianul bucureștean îl asociază cu un alt neologism: „pretutindenari”. La „Antena 3” (9 mart. 2007) a fost auzită sintagma „peisajul diasporean”. Și totuși Ion Fercu are partea lui de contribuție la îmbogățirea lexicului românesc, utilizând substantivul diasporean,-i, în vreme ce până la el cuvântul a fost folosit doar ca adjectiv.

Romanul „Dac-aș fi fost Dumnezeu” este o cronică vastă (328 de pagini) despre drama românilor siliți să pribegească prin lume. Simpla istorie a numelui localității, Mortuc, este avertismentul (suntem la pagina 15 a cărții) asupra a ceea ce au ajuns unele așezări românești după 1990: „Nu sătuc, părinte, ci Mortuc! Murim, ne prăpădim toți, piere satul în curând!”, strigă Vasile al Gherghinei către preotul care îi compătimește pe enoriași: „Sătucul este pe ducă: unii pleacă în străinătate, ceilalți se pregătesc să moară, nu se mai naște nimeni […]”. Așezarea și-a pierdut și identitatea administrativă: în lipsa unui indicator rutier, „un diasporean cu umor și suflet, sosit din Spania, scrisese pe un panou doar atât: Altitudine 984 m”. Câteva coincidențe fac suportabil exilul: țara este una latină, înălțimea orașului (unul dintre cele mai spectaculoase din Europa) este ca a sătucului natal, iar componența literală din prima parte a toponimului este similară: Morella – Mortuc.

Și ar mai fi ceva care îl individualizează pe român în marea familie romanică: pavăza culturală numită „Miorița”, alcătuită din aproximativ aceleași litere. O citează diasporeanul plin de îndreptățită emfază când este încolțit de spanioli: „Aveți voi castele, catedrale, vizite de regi și umbre de eroi antici, dar la mine, în Mortuc, zace o istorie mare sub colbul timpului, o istorie pe care, să fiți sănătoși dacă nu credeți, o s-o dezmorțesc eu într-o zi, eu, ciobanul de Mortuc & Morella, și-o să veniți acolo cu autocarele voastre mofturoase și o să aflați că noi nu suntem ciobani oarecare. Suntem singurii ciobani din lume care am scris o baladă celebră, Miorița, că până și barul meu mortucean are un nume mitologic, «Mioriță laie», așa cum am vrut să inaugurez unul și pe la voi, dar mi-am dat seama că îmi lua ani de zile ca să pricepeți ce înseamnă laie…” (Nouă ne-a luat mai puțin timp: cuvântul, atestat în opera lui Ion Creangă, provine din latinescul labes, -is „pată”, după neogrecescul laio, și se folosește în descrierea lânii, însemnând „negru” sau „negru amestecat cu alb”.)

Narațiunea continuă cu întâmplări de pe Culmea Scăpării („loc sacru”), provocate de Demon (un fir de apă care la vreme de ploaie poate produce dezastru), cu schimbările care fac din Mortuc un alt Macondo, „ținutul acela ciudat, locul marilor tăceri în care Marquez pitise strigăte disperate ale lumii”. Spany Ghioc, care „trăia în regim de urgență”, devine exponentul noii generații de afaceriști, viață deloc ușoară: „Înjura în spaniolă, mulțumea în limba română și vorbea în limba engleză despre profit”. „Pământul din albia Demonului” își modifică fizionomia, dascălul Macarie impresionează ca prototip al asprimii în viața religioasă a unei comunități, Mortucul cunoaște transformări (peste Demon s-a construit un pod, iar Petru Farina își ridică o redută etc.), ceea ce face ca sfârșitul să nu mai fie atât de întunecat.

Ion Fercu îl citează pe Sfântul Ioan Gură de Aur: „Moartea este odihnă, slobozire de truda și grijile lumii” și, în final, pe Nietzsche: „În rana însăși stă puterea de tămăduire”.

Scrierea, intersectată cu pagini din „Jurnal de război al Sufletului cu Sufletul și cu Lumea” (amintind de „Divanul, Metafizica și Logica” lui Dimitrie Cantemir), este una dintre cele mai interesante proze contemporane, etalând știință a compoziției și a limbii, modernitate a stilului, actualitate incandescentă a temei.

Cartea poate fi cumpărată online, accesând www.editura Junimea, site-ul librăriilor Junimea-Scriptor „Cezar Ivănescu” Iași al Editurii Junimea Iași, pe site-ul online al editurilor Humanitas, Cărturărești etc. Pentru informații suplimentare, autorul poate să vă ofere detalii suplimentare pe ionfercu@yahoo.com.   

În cadrul  acțiunilor de educare și informare organizate de Primăria Moinești, în data de 2 februarie – Ziua mondială a zonelor umede – a fiecărui an se dă startul calendarului promediu  în municipiu. În acest sens, s-a organizat deja o activitate cu rol de educare și informare cu elevii, sub îndrumarea profesorilor, sub forma unui concurs cu lucrări pe o tematică eco, iar acum acestea sunt expuse publicului larg.

„«Zonele umede și apă» – tema campaniei 2021, evidențiază rolul zonelor umede al căror  ecosistem îl distrugem, apa și zonele umede fiind inseparabile și utile vieții, bunăstării și sănătății publice. Așadar, ne dorim îndreptarea  atenției tuturor către zonele umede ca sursă de apă dulce, încurajarea desfășurării de acțiuni pentru a restabilirea și oprirea pierderii lor, cu atât mai mult cu cât se știe că o criză a lipsei apei potabile  ne amenință. Evenimentul are rol de educare  și informare cu privire la importanța zonelor umede pentru oameni și planetă și comemorează semnarea Convenției Ramsar privind zonele umede din 1971 de la  Ramsar, Iran”, a explicat Daniela Enea, consilier MSI Mediu în Primăria Moinești.

1 de 8

După selecția celor mai deosebite lucrări, s-a procedat la organizarea unei expoeco în holul Sălii de festivități a primăriei municipiului. Tuturor voluntarilor participanți li se vor da dulciuri, iar instituțiilor școlare le vor fi distribuite rechizite și materiale școlare. „Deși suntem într-o perioadă marcată de pandemia SARS-CoV-2, primăria își propune să celebreze, la fel ca în ultimul deceniu, tot ce însemnă Natură, Educație ecologică și respectul pentru acestea!”, a precizat și Valentin Vieru, primarul muncipiului Moinești. Următoarele acțiuni vor fi EcoMărțișor, Luna EcoAtitudine și plantările de primăvară.

Încep înscrierile pentru participarea la Programul pregătitor în vederea evaluării și selecției parașutiști-comando, care se va desfășura în perioada 12.04.-14.05.2021 și la Programul de evaluare și selecție parașutiști-comando, desfășurat în perioada 17.05.-09.07.2021 la sediul Batalionului 53 Comando ,,Smaranda Brăescu’’ Bacău. După parcurgerea celor două programe absolvenții vor fi încadrați la Batalionul 53 Comando ,,Smaranda Brăescu’’ Bacău. Programul se adresează doar soldaților gradați profesioniști indiferent de arma și specialitatea militară.

Termenul limită pentru înscrieri este 15 martie 2021. Detalii se pot afla pe site-ul http://safos.mapn.ro/pages/view/109. Pentru înscrieri la această formă de pregătire, doritorii trebuie să contacteze telefonic la numărul 0368.734.224 (recrutorul SAFOS) sau 0234.588.295 interior 261 (recrutorul B 53 Comando). Relații se pot afla și la adresa de e-mail relatii.publice02655@mapn.ro.

După ce și-au pierdut speranța că punctul de pensie va fi majorat așa cum prevede Legea 127/2019, pensionarii trăiesc o nouă dezamăgire amară. Ei nu se vor mai bucura de la 1 septembrie 2021 de pensii recalculate, potrivit aceleiași legi, care, în majoritatea cazurilor, ar fi fost mai mari. Și aceasta deoarece Puterea actuală este decisă să înlocuiască actul normativ menționat mai sus cu o nouă lege, care ”să conțină o formulă de calcul al pensiilor sustenabilă și care să aducă contributivitate și echitate”, după cum a declarat joi, 28 ianuarie, într-o conferință de presă, Raluca Turcan, ministrul Muncii.

Proiectul noii legi ar urma să fie elaborat de Ministerul Muncii într-o lună. În aceeași conferință de presă, Raluca Turcan a mai precizat că în următoarele 18 luni, de acum încolo, toate pensiile vor fi recalculate după o nouă formulă care va înlătura situațiile ”când la muncă și pregătire egală, contribuție egală, pensiile sunt considerabil diferite”. În vederea recalculării, Ministerul Muncii va începe evaluarea tuturor dosarelor din sistemul public de pensii, ”așa cum prevede art.157, alin.2, din Legea 127, pubicată în Monitorul Oficial în 9 iulie 2019, procedură care trebuia demarată din octombrie 2019”. Noua formulă de calcul va conține indicatorii incluși în dosare. Acești indicatori ”se referă la detalieri ale stagiului de cotizare sau de vechime în muncă, de asemenea, la veniturile de natură salarială, perioadele necontributive care au mai multe imputuri, mai multe variante”. Din această detaliere este greu de spus ce va aduce nou actul normativ care va înlocui Legea 127/2019, mai ales că și aceasta prevede un mod de calcul care ține cont de stagiul de cotizare, câștigurile salariale, sporurile cu caracter permanent, acordul global etc.

Este cert, totuși, că actualul Guvern își propune ca prin noua lege să elimine inechitățile, astfel încât să nu mai fie diferențe în ceea ce privește cuantumul pensiei între pensionarii cu aceleași stagii de cotizare și venituri salariale și care au avut aceeași carieră. După recalculare, care va fi încheiată peste un an și jumătate, cele mai multe pensii vor crește. Dar vor fi și cazuri în care va rezulta un cuantum mai mic decât cel aflat acum în plată. În această situație pensionarul va rămâne cu pensia pe care o avea la momentul recalculării. Până la finalizarea acestui proces, pensiile vor fi calculate în baza legii existente. Dar, până la 1 septembrie 2021, este valabilă Legea 263/2010. De atunci ar trebui să intre în vigoare Legea 127/2019. Ministrul Muncii a mai declarat că acest act normativ va fi prorogat (amânat), dar nu a precizat dacă se prelungește valabilitatea Legii 263/2010, după 1 septembrie 2021. Să mai notăm că în aceeași conferință de presă a menționat că a propus ca pensiile să fie indexate anul acesta, dar a evitat să precizeze cu cât și de când.