După ce trei consilieri locali au demisionat pentru că au fost aleși în Parlament, legislativul local se va completa la prima ședință ordinară de anul acesta, programată pentru data de 28 ianuarie.

Cei trei consilieri care vor depune jurământul sunt Felicia Ciobanu (USR), Iulian Stoican (PNL) și Laur Șova-Gâțu (PSD).

Felicia Ciobanu este de profesie inginer tehnolog şi economist. Are 2 copii și a activat ca inginer în industria aviatică, antreprenor, economist, iar în prezent este expert contabil.

Iulian Stoican este inginer, a lucrat la CET și Thermocet iar acum este șeful secției de termoficare urbană la Thermoenergy. A mai fost consilier local în vremea mandatului lui Romeo Stavarache iar între 2015-2016 a fost viceprimar delegat de Consiliul local.

Laur Șova-Gâțu lucrează în sistemul de asistență socială, fiind șeful Centrului de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități Filipești, din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău. El a fost consilier local și în legislativul trecut.

Este interesant că, schimbările din Consiliul local determină și o modificare a raportului de forțe din Coaliția USR-PNL-PLUS: partidul primarului Viziteu pierde un consilier pentru că în locul celor doi parlamentari USR plecați la București, în Consiliul local intră un consilier USR și unul de la PNL. Astfel, PNL va avea 5 consilieri iar USR și PLUS – câte 2. Chiar și așa, Coaliția PNL-USR-PLUS rămâne minoritară, cu numai 9 din cele 23 de voturi din Consiliul local.

Mă întorc cu peste şase decenii în urmă. Eram în clasa a IV-a, la Şcoala cu Clasele I-IV din Măriţeia Mică, judeţul Suceava, cu patru clase simultane. În sala de clasă se afla un dulap cu zeci de cărţi. Într-o zi învăţătoarea Aristica Vasileniuc mi-a împrumutat cartea „În munţii Liuilian”, de Ma Fân şi Si Jun (o traducere din limba chineză). Ţin minte numele câtorva personaje: Ma Bao Er, Lei Si Ciu, U De Min. Am recitit cartea de câteva ori, în timp ce mă aflam cu vaca la păscut. Cum să-mi imaginez eu atunci că în ianuarie 2019 voi semna în Revista „Ateneu” pe aceeaşi pagină, alături de chinezul Yin Yuguo, care povestea experienţa din 2018, de la Alba Iulia? Să vii de la mii de kilometri ca să înveţi „limba marilor cazanii”, să cunoşti istoria şi obiceiurile din România, să citeşti „Luceafărul” în original este ceva peste puterea de înţelegere a unor profani. Dar să ai o moarte cumplită, nedreaptă, la 17 ani?… Se spune că Tatăl Ceresc îi cheamă la el pe cei pe care-i iubeşte cel mai mult; şi asta uneori mult prea repede.

Prof. Kolea Kureliuk

P.S. Numele şi prenumele lui Yin Yuguo încep cu aceeaşi literă ca şi în cazul meu.

*Azi sunt doi ani de când a trecut dincolo studentul chinez Yin Yuguo, Cetăţean de onoare al municipiului Bacău.

A fost dezvelit și sfințit, la Miroslava – Iași, la sfârșitul săptămânii trecute, Monumentul Eroilor conceput și construit de sculptorul Cornel Solomon, președintele subfilialei Slănic Moldova a Filialei Bacău „Corneliu Chirieș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, și de Pavăl Avădanei, membru al subfilialei. Manifestarea, la care au participat Înalt Preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, primarul comunei Miroslava, Dan Niță, consilieri locali și reprezentanți ai unor instituții și organizații locale, a fost organizată de Asociația „Iași Detectează” și de Filiala Iași Cultul Eroilor.

Monumentul, realizat din piatră colectată din cariera de la Cireșoaia, a fost ridicat în incinta Școlii Gimnaziale „Colonel Constantin Langa” din Miroslava și a fost sfințit de un sobor de preoți condus de IPS Teofan. La monument, garda de onoare a fost asigurată de militari ai Batalionului 151 din Iași, iar despre semnificația ridicării monumentului au vorbit IPS Teofan, președintele Filialei Iași Cultul Eroilor, Ioan Timofte, și sculptorul Cornel Simion.

1 de 8

Inițiatorii ridicării monumentului au fost dr. ing. Constantin Leonard Stafie, director adjunct al APIA Iași, jurnalist și președinte al Asociației Profesionale a Crescătorilor de Păsări de Carne și Ouă din Județul Iași, și prof. dr. ing. Cezar Cioran, de la Asociația „Iași Detectează”. Lucrarea a avut 60 de contribuitori. Monumentul are înălțimea de 4,29 de metri, iar pe fala lui este reprezentată crucea creștină, pe care stă scris „Sângele eroilor curge prin venele celor vii”. Tot pe cruce este gravată casca de soldat, simbol al Primului Război Mondial.

Cornel Solomon a adus la Miroslava salutul filialei Bacău Cultul Eroilor. „Când am început această lucrare, în anul 2017, a mai spus Cornel Solomon, am hotărât să ridicăm astfel de monumente și la Iași și la Suceava și iată-ne acum la Miroslava. Iar următorul monument pe care îl vom ridica va fi în comuna Ungheni, tot din județul Iași”. Sculptorul i-a dăruit, cu această ocazie, IPS Teofan o iconiță gravată în piatră cu chipul Maicii Domnului care ține în brațe pruncul Iisus.

La final, la monument au fost depuse coroane de flori din partea Garnizoanei Iași, a Primăriei Miroslava, a Asociației „Iași Detectează” și a Școlii Gimnaziale „Colonel Constantin Langa”, a Filialei Bacău și a subfilialei Slănic Moldova Cultul Eroilor, a Filialei Iași Cultul Eroilor și din partea cetățenilor comunei Miroslava.

Moment emoționant la Teatrul Municipal Bacovia, acolo unde, luni, 25 ianuarie, prin Direcția de Asistență Socială, Primăria Municipiului Bacău a premiat un număr de 71 de cupluri de băcăuani care au împlinit 50 de ani de căsătorie.

Evenimentul s-a derulat în două „reprize”, în prima fiind prezente 31 de cupluri iar ceilalți în a doua, pentru a se ține cont de regulile sanitare impuse de pandemie. Premierea seniorilor băcăuani care împlinesc 50 de ani de căsătorie este o practică mai veche a municipalității, lista cuplurilor premiate la acest început de săptămână fiind aprobată prin Hotărârea Consilului Local Bacău nr. 279/28.12.2020, și constituind prima acțiune de acest gen pentru administrația actuală. La eveniment a participat și primarul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, cel care a înmânat diplomele de onoare celor sărbătoriți.

„Este o dovadă de perseverență și de bună înțelegere pentru aceste cupluri care sărbătoresc frumoasa vârstă de 50 de ani de căsnicie. Cred că ei reprezintă un exemplu pentru comunitatea noastră, pe care toți ar trebui să îl urmăm, să avem grijă de familiile noastre, să le prețuim și să dăm un exemplu viitoarei generații”, a declarat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, primarul municipiului Bacău, care le-a spus aniversaților că la 36 de ani ai săi și la doar 11 ani de căsnicie, nici nu exista atunci când seniorii băcăuani prezenți s-au căsătorit.

„Sperăm să promovăm tot mai multe familii care sunt trainice și durabile”, a mai spus primarul Viziteu. Fiecare cuplu aniversat a primit suma de 500 de lei, o diplomă, o floare și câte o ramă foto. La fața locului au fost făcute fotografii cu fiecare familie, urmând ca acestea să ajungă ulterior, prin poștă, la cei sărbătoriți.

Totul a fost „asezonat” cu un spectacol folcloric pus în scenă de Ansamblul Profesionist „Busuiocul”, momente bine apreciate de către public.

„Am venit cu gânduri bune, pentru că mă gândesc la sănătate și la familia mea, că mă apropii de 80 de ani. E un gest frumos din partea Primăriei, fapt care demonstrează că încă se mai gândește la oamenii mai în etate. Apreciem gestul și le mulțumim.”
Maria și Vasile Antohi

„A fost un gest din partea Primăriei foarte important. Multă lume, inclusiv noi ne bucurăm de această atenție care ni s-a acordat. Nu e vorba de partea materială, ci de gestul în sine. Nu știu de cât timp se fac aceste premieri, dar cred că sunt binevenite pentru toți seniorii comunității.”
Maria și Gheorghe Cheța

„Este o onoare că ne-a băgat și pe noi în seamă, că s-au gândit și la noi, cei cu părul alb. Le mulțumim pentru ce fac pentru noi. Am rămas surprinși plăcut de această decizie și nu știam că Primăria premiază în mod regulat pe cei care împlinesc 50 de ani de căsnicie.”
Aurica și Mihai Grigoraș

Când chiar și la îngeri se umblă cu șoalda (sau despre cum se spală colbul cel greu de pe amintirile prietenilor)

Dan Sandu, Patriarhul  Cugetării din Berzunți și de peste toate coclaurile pe care gândul hoinărește liber, ca un prinț  neastâmpărat aruncat fermecător în prima armură a lui Adam, este locuit tulburător de povestea aceea a poveștilor pe care ne-a dăruit-o Aristotel:  „Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri; o inimă în două suflete”. Cartea pe care mi-a dăruit-o cu îmbrățișări de june-prim călit în războaie de răzeși cu plugul lipit mereu de brazda iubirii, „Cântece de prieten” (Bârlad, Editura Sfera,  2020), are chipul unui bob de rouă care trăiește în imperiul unui incendiu de frumusețeevadat din harul lui Picasso, cel care ne-a ucenicit la școala non-oline a igienei estetice și morale, atunci când ne-a sugerat că frumusețea autentică spală colbul cel greu de pe zilele noastre care poartă în cârcă dulcea povară a supraviețuirii. Un bob de rouă în care s-a culcușit inocent, tremurând ca o flacără hăituită de jefuitorii pâlpâirilor, șoapta lui Nietzsche – „E amărăciune și în potirul celei mai înalte iubiri” – e această carte.

Aproape nimic n-a rămas nezis, necuprins în această declarație de dragoste dansăndească. Găsim, între altele: „…râset bucolic și ziceri funebre, turniruri buiestre și-alaiuri de curte, nunta ca floare de leac, petrecerea mare, de tot câmpenească, târgoveață sau de castel, dragostea cu sau fără balcon, liniștea căminului rustic, cochetăria cu ștaif, cavalerismul hirsut sau imberb, curtoazia atent educată, suferința din gelozie sau asperitatea (in)fidelității, vitejia fără opreliști, frumusețea altruismului de altoi, înțelepția tâmplelor dalbe, eroismul de reconquistă, virtutea cu pieptul bombat de mândrie, cinstea și prietenia necondiționată, sacrificiul purtat peste poate, norocul meritat sau pidosnic (atent profețit de ursită) sau năpasta urzitoare de doliu” (op. cit, p. 5).

Don Quijote al iluziilor care vindecă, având în coburi metafore și verbe îmblânzitecu adieri de frunză haiducească, împământenit într-un grai la care se dedulcise și vrăjitorul Fănuș Neagu, Dan Sandu hălăduiește printre  mirări și iubiri creștine dând pinteni iubitori unei Rosinante care nechează la fiecare fior stârnit de condeiul său sclipitor, de parcă ar vrea un nou făraș de jăratic, pentru a-și spori tezaurul aplauzelor.  Dar, nefiind vreme de odihnă, flămând de iubire, el dă iar viață pintenilor, în căutare de noi și noi puzderii de suflet, înarmându-se și cu speranțe pe care le oblojește din când în când odihnindu-se în ziceri de prieten (Tudor George): „Era o tragică nevoie/ De-un țipăt omenesc: Ahoe!”… (ibidem, p. 53). Și când țipătul îmblânzește vălvătăile cele mari ale lumii, ca un magician școlit prin dumbrăvi berzunțiene, cad toate, ca niște zvârcoliri de splendoare, în miticul „Dormi, pribeag, și-n rost de seară,/ mai câștigi o moarte”…

Înghesuit de mirări, adorat de muze, hăituit de preaplinul unei inimi care nu poate ființa decât întru îmbrățișare frățească de cruce, „poetul inconfundabil pe care-l știm”, Dan Sandu, „luminează original prietenul/ personajul căruia îi închină cântecul, nu uită să releve în scriitură că lucrurile se botează la izvoarele veșniciei” (Petre Isachi, Prefață, „Întâlniri destinice”, op. cit.,p.7) și să „ascundă”, eminescian, „tragicul obiectiv-destinal al mitului prieteniei!” (ibidem, p. 11).

Prietenii cărora le închină asemenea imnuri sunt sute: de la întemeietorii sufletului său – Domnița, Dumitru-Mitriță, Ion și Maria – cu popasuri de inimă dăruită prin universurile create de „muritorii de foame deghizați în profesori”, de Eminescu, Nichita, Valeriu Filimon, Sergiu Adam, Bogdan-vodă, Mihai Drăgan, Gheorghe Palel, Alecsandri, Octavian Voicu, Eugen Budău, Gheorghe Drăgan,  Cezar Ivănescu, Fănuș Neagu, Dumitru Pricop, țăranul-oștean Ioan C. Talpău, Ovidiu, Bacovia… E nedrept faptul că-i amintesc doar pe unii dintre prietenii din carte, dar las loc… minunatei curiozități. Toate „portretele” și scânteierile sale de suflet  – poeme sau proză poematică – ar putea fi așezate și sub ocrotirea unui tragic-realist gând arghezian: „S-au împuținat zilele și s-au făcut mărunte ca iarna. Întunericul le împlinește cu goluri. Ne temem de zi, de oră, după ce nu ne-am temut de veac”.  Tot citind, parcă aud și glasul lui Eugène Ionesco: „Înainte, sculându‑mă în fiecare dimineaţă, spuneam: «Slavă lui Dumnezeu care mi‑a mai dăruit încă o zi!» Acum spun: «Încă o zi pe care mi‑a retras‑o. Ce‑a făcut Dumnezeu din toţi copiii şi vitele pe care i le‑a luat lui Iov?».”…

Iată cum arată o frântură din cântecul de prieten, de dragoste, pentru Domnița, mama: „Am ceva pe suflet, nu mă mai întorn; dă-mi rotiri/ de lună și fântâni de umblet, mult mă strică setea,/nu mai pot să dorm./ Nu stau mult. Măicuță, vine-o vreme când, rătăcind/ prin șuier, te-ai vroit strămut, roți de pară la căruță,/ prin bostană – chip de ciocârlie-n fluier” (ibidem, p. 19). Să  privim și către alte câteva puzderii minunate de suflet… Lui Eugen Budău: „Te-am alintat și te-am poreclit cu drag, de când te știu/ și tu, ca să nu rămâi mai prejos/, te moldoveneai în dulcele și potolitul tău ghers/ Și mă făceai «homo ruralis» și «patriarh» de la Berzunții Bacăului/ și mă îndrăgeai cu prea multă și, poate, nemeritată prietenie” (ibidem, p. 122). „Augustia, Sfântă tristețe”( „Muritorilor de foame deghizați în profesori”): „Era o singurătate între oglinzi…/ –domʼ profesor (dascăl de țară)–/ ca un petic de olandă/–vai! –/ cu titlu de giulgiu –/ pensia prefigurată subtil scrijelită alene/ în cupoane poștale…/ mâna sa rămasă mută de uimire– /(cum? numai atât?!?)/ sprijină creta de zid…/ …la anuʼ poate vreo cruce/ servind/ drept material didactic…” (ibidem, p.39).

Profesorului Valeriu Filimon: „Dincolo de Timpul său trecut prin «chinuri și suspine», ca fost student și prieten, îi sărut Amintirea și mă înclin cu smerenie în fața ei!” (ibidem, p. 206). Oanei Orlea (cu descendență Cantacuzino): „Și-a iubit țara și neamul care a odrăslit-o… Așadar, fii, Doamne, martorul inimii mele,iertându-mi tăgada!… Pentru că și la îngeri se umblă cu șoalda”(ibidem, p. 182). Ziaristului Toma Alexandrescu: „Să stăm cu grijă și să luăm aminte: vine-o vreme când amintirile prind contur de lacrimă!” (ibidem, p. 131). „Glycon cu câtă nevoie…” („În amintirea Poetului Cezar Ivănescu”): „Un Crist îngenuncheat în stea se cheamă spaimă/ către tine, câtă iubire aproape: și prea vă purtați/chinuitor tinerețea. Masca și sudoarea/ și osul de părinți. …Vor fumega/vrăjitoare, știu bine,/nu cunosc jalea, mila și dorul;/ încrâncenat susură Moartea prin/ trupuri din noi (de colb/ călător!)” (ibidem, p. 177)…

Proiect unic, după știința mea, în literatura noastră contemporană, „Cântece de prieten” se află, cu acest volum, doar la începuturile sale. Simt asta și din tonul tânguirii estetice. Este un început minunat pe care criticul și istoricul literar Petre Isachi îl sintetizează fericit: „Cartea este un fragment de istorieliterară/ culturală contemporană, o suită de portrete literare/ de idei în mișcare, o specie de sine stătătoare, atemporală și sapiențială, în care preocuparea glosatorului este să găsească «ideea cu gură» și o face, cu tandrețe de prieten, coleg, fiu, tată, profesor,prietenilor, cititorilor,mentorilor și discipolilor, de aici și de dincolo, într-o scriitură (con)figuratăepistemic, orchestral, policrom, polifonic și filosofico-elegiac. Sub tentația realului, autorul transfigurează mitografia prieteniei, singura care nu se poate cumpăra,dar – paradoxal – se poate vinde!” (Petre Isachi, ibidem, p. 8).

Da, „vine-o vreme când amintirile prind contur de lacrimă!”,  când sufletul, ca un vaier înveșmântat în iluziile dorului,  dacă are în călimări și cernelurile harului, izvodește istorii precum cele din „Cântece de prieten”. Când către Dan Sandu, cel asediat uneori de turbăciunile lumii, vine din ocna vieții câte-un suspin, îl strânge la piept, îl alintă cu glasul celui care se tutuiește chiar și cu sfinții și-l trimite în lume înveșmântat în realism magic, în fermecătoare tensiuni de stil, limbaj și lirism. Poate că tocmai de aceea, după ce-ai terminat de citit ,,Cântece de prieten” îți vine să exclami asemenea prietenului său Fănuș Neagu: „Mi-e drag ca o scuturare de meri…!”

De ziua Micii Uniri, ministrul Transporturilor a băgat Ploieștiul și Buzăul în Moldova. Niciun cuvânt despre A13 Bacău – Onești – Brașov!

Europarlamentarul Dragoș Benea spune că ministrul USR de la Transporturi, Cătălin Drulă, rescrie în mod personal geografia: primii kilometri noi de autostradă în Moldova vor fi Ploiești – Buzău, până în 2024. „A spus-o în interviul de la Hotnews, înghesuind în conturul Moldovei istorice două localități despre care la școală am învățat că sunt în Muntenia. Probabil pentru a mai adormi vigilența moldovenilor care, în planurile actualei guvernări, sunt pe nicăieri la capitolul infrastructură”, spune europarlamentarul băcăuan.

Acesta mai spune că ministrul Drulă a ajuns la concluzia că A8 Tg. Mureș – Iași – Ungheni e cel mai greu proiect de autostradă din România – nu e greu, este pur și simplu imposibil. „Și pentru că e imposibil, adică nu se va realiza niciodată, guvernul PNL/USR vrea să îndese capetele A8 în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțând extremitățile unui proiect nesustenabil și nefezabil de autostradă.

Ce leagă aceste așa-zise „capete”? Nimic de nimic”. Dragoș Benea îi atrage atenția ministrului USR că „Autostrada Unirii” este un proiect ce agresează masiv mediul înconjurător: peste jumătate din traseul autostrăzii (55%) se suprapune cu arii naturale protejate sau parcuri naționale (în total 51.855 de hectare de arii naturale/parcuri; vreo 3300 de hectare doar în Parcul Național Ceahlău – adică peste 4000 de terenuri de fotbal ca întindere). „Cine credeți că va aviza acest masacru de mediu? Sau vă imaginați, cu naivitate, că în Europa Pactului Verde și a neutralității amprentei de carbon, obiective zero trasate de actuala Comisie, în România se vor accepta defrișări de munți, parcuri și rezervații doar pentru ca orgoliul ieșenilor să poată dormi liniștit, visând la imposibila A8?”, se întreabă Dragoș Benea.

„N-a scos un cuvânt dl. Drulă, și rău a făcut, despre A13 Bacău – Onești – Brașov, autostradă a cărei proiectare se va încheia, totuși, în 2022 și care poate fi, ulterior, scoasă la licitație în vederea execuției lucrărilor. Este cel mai avansat și fezabil proiect de autostradă din Moldova, dar care pare să nu încapă în vederile actualei guvernări care insistă să ne „vândă” declarativ capetele A8, deși ele nu vor duce nicăieri, niciodată (și care, oricum, sunt la etapa actualizării SF-urilor!)”, a mai spus europarlamentarul. Dragoș Benea consideră că, în realitate, guvernul PNL/USR nu are niciun plan concret pentru infrastructura Moldovei: ba, din contră, pare determinat să îngroape și ceea ce a fost bun făcut de guvernarea PSD, care a alocat suma necesară proiectării A13 și a scos la licitație achiziționarea acestor servicii.

„Îi reamintesc ministrului de la Transporturi că, în iunie 2020, colegii săi parlamentari din USR au cerut Guvernului să aloce 25% din bugetul de infrastructură pentru Moldova. Bugetul național pe 2021 este un bun prilej pentru satisfacerea acestei doleanțe și abandonarea fumigenei A8, mai ales că prin PNRR (invocat de Drulă) se vor finanța proiecte mature și fezabile, nu «capete» și «resturi» de autostradă”.
Dragoș Benea, europarlamentar

Nerespectarea măsurilor de protecție sanitară, nerespectarea prevederilor legale în domeniul silvic și al pescuitului, tulburarea liniștii publice, adresarea de injurii, refuzul de legitimare sau consum de alcool în locuri publice sunt fapte pentru care jandarmii au aplicat cele mai multe sancțiuni contravenționale în ultimele zile.

Misiunile executate în acest weekend de către jandarmii băcăuani s-au finalizat cu aplicarea peste 60 de sancţiuni contravenționale în valoare totală de peste 6300 de lei, mai mult de jumătate dintre acestea, respectiv 40 de amenzi și avertismente, fiind pentru nerespectarea măsurilor de protecție sanitară, în special în ceea ce privește portul măștii în locuri publice, dar au fost și cazuri în care persoanele nu au respectat restricțiile de liberă circulație în intervalul 23.00-05.00, motivând că au ieșit pentru a cumpăra bere, pentru a se plimba în parc sau pentru că așa au vrut .

Jandarmii băcăuani recomandă cetățenilor să evite în această perioadă aglomerațiile și întâlnirile cu prietenii pentru a limita răspândirea infecțiilor și pentru a evita îmbolnăvirile în rândul celor dragi, să păstreze distanțarea fizică, să poarte mască de protecție, să respecte regulile restrictive impuse în această perioadă.

De la 1 ianuarie, pentru tot ambalajul introdus pe piață și nereciclat, România achită o taxă către UE, de 0,8 euro pentru fiecare kilogram. Până acum, trebuia adoptat mult-trâmbițatul sistem garanție-returnare (SGR ). Reprezentanţii magazinelor cer amânarea termenului de adoptare a  acestui mecanism.

Solicitarea comercianților apare după ce ministerul de resort a desemnat un ONG care să se ocupe de administrarea sistemului de reciclare. Și asta în contextul în care magazinele au început deja să facă investiţii semnificative (în spaţii de depozitare, personal şi utilaje etc). Deja, acest lucru se poate lesne observa la marii retaileri, unde au apărut, de ceva timp, automate de reciclare, dar și utilaje de compostare a deșeurilor din plastic și nu numai. De altfel, chiar și prăvăliile de la ţară ar fi trebuit să amenajeze spaţii pentru automate ori clopote de colectare, zone unde s-a dovedit că există printre cele mai mari cantități de deșeuri care ajung direct în natură.

O piață de 600 de milioane de euro

Comercianții și-ar fi dorit o putere de decizie mai mare în ONG-ul care va administra sistemul de reciclare pe garanţie. Potrivit reprezentanților magazinelor, ONG-ul va administra, timp de zece ani, o piață de 600 de milioane de euro. În schimb, comercianților (aproximativ 5.000 de magazine) li s-a cerut ca, într-un singur an, să facă investiții, în infrastructura de colectare-reciclare, de zeci de mii până la zeci de milioane de euro (în cazul marilor rețele). În caz contrar, magazinele riscă amenzi uriașe, până la retragerea autorizației de funcționare.

„ONG-ul care va administra sistemul garanție depozit va organiza colectarea ambalajelor – cel mai probabil printr-o flotă de mașini achiziționată din surse proprii – și transportarea acestora la 5 centre de numărare, pe care urmează să le construiască regional, pe întreg teritoriul României, cost estimat la câteva milioane de euro fiecare, ambalaje pe care apoi le va putea vinde industriei reciclatoare liber, pe baza propriei evaluări”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de  retaileri.

Comercianții cer un studiu de impact, la mijloc fiind vorba de „una dintre cele mai mari investiții din România, într-o perioadă profund afectată de pandemie, în care fiecare operator economic luptă pentru a rămâne operațional, pentru consolidarea siguranței sanitare, evitarea concedierilor masive sau scăderilor de salarii și, nu în ultimul rând, pentru a menține prețurile la un nivel cât mai scăzut”.

96% dintre români sunt pentru introducerea mecanismului de garanție-returnare 

Inițiatorii proiectului privind sistemul garanție-returnare (SGR) susțin că 96% dintre români sunt în favoarea introducerii acestui mecanism, în vreme ce 81% consideră potrivită stabilirea valorii garanției la 50 de bani per ambalaj. „Sistemul garanție – returnare funcționează în peste 10 state europene și dă rezultate foarte bune. Dar, comercianții știu asta deja, majoritatea fiind prezenți și în acele state, unde implementează mecanismul. În niciuna dintre aceste țări, nu a fost afectată activitatea comercianților”. Replici au fost venit și din partea unui grup de ONG-uri. „România riscă să fie, în continuare, sufocată de deșeurile marilor companii poluatoare! La 1 ianuarie 2021, ar trebui să avem publicat în Monitorul Oficial HG-ul prin care România intră în rând cu cele mai performante state membre UE la reciclare”, este mesajul transmis de Zero Waste Romania, o rețea de organizații ecologiste.

Guvernul ar fi trebuit să adopte, până la 1 ianuarie 2021, normativul prin care se implementa sistemul de reciclare a sticlelor, peturilor şi dozelor de aluminiu în schimbul unei garanţii de 50 de bani. Clienții ar fi urmat să primească înapoi contravaloarea garanției, la returnarea ambalajului, în orice alt magazin. Fie cash, fie sub formă de voucher sau puncte valorice. Ambalajele returnate trebuie să fie curate.

Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău anunță organizarea astăzi, 25 ianuarie 2021, în intervalul orar 12.00 – 17.00, la Teatrul Municipal „Bacovia”, a evenimentului de premiere a 71 de cupluri din municipiul Bacău care au împlinit 50 ani de căsătorie, urmată de un spectacol susținut de Ansamblul Folcloric „Busuiocul”. Primarul Municipiului Bacău, Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu va fi alături de seniori și va înmâna cuplurilor „Diploma de onoare”.

Lista cuplurilor care vor fi premiate a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Bacău nr. 279/28.12.2020. Evenimentul va fi organizat în două serii: prima cu 35 cupluri de la ora 12.00, iar a doua, cu 36 cupluri, de la ora 15.00, cu respectarea măsurilor sanitare impuse de legislația în vigoare, respectiv măsurarea temperaturii, purtarea măștii de protecție, dezinfectarea mâinilor și păstrarea distanței.

Pandemia de coronavirus a determinat decalarea termenelor în care se va desfășura recensământul populației în acest an. Astfel, de la 1 februarie și până la sfârșitul lunii martie, va avea loc recensământul de probă, urmând ca, la anul, în perioada 1 februarie – 17 iulie, să demareze recensământul populaţiei şi locuinţelor. Inițial, recensământul fusese programat să aibă loc în perioada iulie – noiembrie 2021.

Amenzi pentru refuzul participării la recensământ

Una dintre noutățile din această ediție a recensământului este că prezenţa va fi obligatorie. Regula este impusă persoanelor cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, dar cu reşedinţă obligatorie în România, persoanelor cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţă în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni, precum și persoanelor cu cetăţenie română care lucrează în domeniul diplomatic, atât în România, cât şi în străinătate. Cei care vor refuza recenzarea riscă amenzi între 1.000 şi 3.000 de lei. Partea inedită a recensământului este că acesta se va desfășura preponderent online. Astfel, fiecare băcăuan va avea posibilitatea de a se autorecenza, completând chestionarul de recensământ după etapa de preînregistrare.

Zi liberă, plătită de angajator

În plus, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 19 din 4 februarie 2020 privind recensământul populaţiei şi locuinţelor în anul 2021, cei care aleg să se autorecenzeze online, cu ajutorul internetului, au dreptul la o zi liberă, plătită de angajator, adăugându-se celorlalte 15 zile libere legale din 2021, dintre care doar șapte vor fi în cursul săptămânii. Ziua liberă plătită se acordă în termen de maximum 12 luni. „Informaţiile colectate prin intermediul chestionarelor individuale vor fi prelucrate în conformitate cu legislaţia în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal (Regulamentul UE nr.679/2016) şi anonimizate imediat după intrarea în sistem. Datele colectate la recensământul de probă şi cele rezultate după agregarea lor nu vor fi făcute publice şi nici diseminate în vreun fel”, au transmis reprezentanții Institutului Naţional de Statistică (INS). Băcăuanii vor putea face dovada participării la recensământ printr-un cod de confirmare, generat la încheierea cu succes a autorecenzării.