Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov” din Bacău, în parteneriat cu Liceul Particular Nr. 1 „Aurora Ouatu” din Piatra Neamț, au organizează prima întâlnire cu scriitorii din județele Bacău și Neamț, dar și din București și din alte zone ale țării. Reuniunea a avut loc în satul Viișoara, din comuna Alexandru cel Bun a județului Neamț. Manifestarea „Întâlnirile de la Viișoara”, care a durat patru zile, a cuprins, între altele, lansări de carte, seminarii și momente colocviale și medalioane literare. Parteneri în organizarea evenimentelor au fost și Biblioteca Județeană Neamț, Asociația Culturală ,,Familia Lecca”, Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Roman a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Societatea Culturală „Clepsidra”.
Reuniunea a fost deschisă la Liceul Particular Nr. 1 „Aurora Ouatu”, din satul Bistrița al comunei Alexandru cel Bun, cu un colocviu pe tema „Valoare și nonvaloare în literatura română”. Alegerea temei a fost explicată chiar de președintele Fundației „Georgeta și Mircea Cancicov”, Victor Munteanu, care a fost și moderatorul întregii reuniuni. „Autorii – a spus Victor Munteanu – fac eforturi de a publica ceea ce scriu și împart cărțile lor mai ales cunoscuților, colegilor sau chiar vecinilor de bloc. Lumea nu prea înțelege diferența între valoare și nonvaloare. S-a ajuns în situația în care editurile publică orice pentru a face bani și aceasta este un mare pericol în literatură. În aceste cazuri ne punem întrebarea unde este critica literară, ce face ea? Și în acest domeniu chiar avem voci sonore care scriu cronici laudative, de compromis la cărți mediocre.”
Un veritabil „portret” al criticii literare l-a făcut, din capul locului, Paul Aretzu, poet, critic literar și eseist, fost redactor-șef al revistei ,,Ramuri” din Craiova, care a subliniat principalele ei principii și meniri. „Critica literară – a spus Paul Aretzu – este o știință a literaturii, menită în principal să cenzureze lipsa de valoare, dar și să descopere și să susțină talentele. Apărută, inițial, ca o anexă, mai mult cu un caracter teoretic, a căpătat în timp prestigiu și autonomie, devenind prin interesul pentru propria scriitură și o artă. Critica nu se poate sustrage însă subiectivității. Dar condiția cea mai importantă a criticii literare este empatia, transpunerea, pătrunderea în interiorul operei, regândirea și retrăirea stării de creație, înțelegerea corectă a motivelor generative, a strategiilor autorilor, decriptarea sensurilor ascunse.”
Instantanee de la eveniment
De câte feluri poate fi critica literară
Critica de astăzi – a mai spus vorbitorul – este de o mare diversitate sociologică atunci când contextualizează creația. Este și biografistă, găsind soluții în evenimente de viață. Este eseistică atunci când extinde analiza la orizonturi de cultură, este sursologică atunci când depistează contaminări cu alți autori, este impresionistă când se bazează exclusiv pe propriile intuiții. Este hermeneutică atunci când scoate la lumină dimensiunea de adâncime enigmatică a ideilor. Pentru critică există un vast câmp de acțiune, o libertate confortabilă de exercitare a vocației sale. Un rol deosebit îl are critica de întâmpinare, cu misiune de pionierat stabilind primele judecăți de valoare și de interpretare a unei opere literare. Dar critica de întâmpinare este și de descoperire a tinerelor talente. Însă mai aproape de istoria literară este critica exegetică, tratând autori consolidați, consacrați. Sunt critici importanți care practică astăzi această vocație. Critica literară există, dar unii critici fac mai puțin ceea ce ar trebui. Este promovată valoarea, dar și nonvaloarea.
Critic literar sau cititor de literatură avizat
Emilian Marcu, poet și prozator, dar și critic literar ieșean, proaspăt laureat al Academiei Române, a declarat asistenței că nu este decât un cititor de literatură și un comentator al acesteia. „Profesia de critic literar – a opinat el – este cu totul specială, a unor oameni cu o cultură solidă. Da, e multă critică literară în România și sunt destul de mulți critici literari, dar foarte puțini dispuși să citească tot ce se editează. Se și tipărește foarte multă carte. Cum era și în perioada interbelică, în care au existat mari critici și istorici literari. La unii s-a remarcat însă afinitatea față de scriitori. Critica literară de astăzi, însă, nu prea dă doi bani pe scriitor, pe care îl privește de sus, cu dispreț. Chiar și Nicolae Manolescu o face. De aceea și revista „România literară” a ajuns o mică oficină a celor care se laudă între ei. Or pe scriitori trebuie să-i privim cu mai multă simpatie, chiar cu prețuire”.
Criticul literar și redactorul-șef al revistei ,,13 Plus” Petre Isachi a avut o opinie și mai tranșantă și a spus că „pentru decăderea literaturii de astăzi suntem vinovați toți. Criticul nu este polițistul care să interzică texte. Literatura merge sub semnul absolut al libertății. Iar primul critic al unui text trebuie să fie chiar autorul.
Un rol important îl au revistele de cultură. Iar criticii literare trebuie să i se ceară sinceritate absolută în relația cu opera și judecată de valoare”.
Pietreanul Lucian Strochi, critic literar și critic de artă, redactor-șef al revistei ..Asachi”, s-a gândit și el dacă ar fi sau nu critic literar. „Cred că sunt un cititor de literatură avizat – a fost concluzia sa. Dar am calitatea de creator și, astfel, percep creațiile altora într-un anume fel. Menirea criticii este de a explica un text, pentru a găsi sensuri ascunse, obscure etc., și de face propuneri noi. Criticul a făcu câteva recomandări de scrieri de specialitate pentru formarea unui profesionist în domeniu și a subliniat că e necesară o distincție între istoria literară și critica literară. Istoricii literari au puterea de a pătrunde în interiorul textelor, dar și criticii literari au rolul lor. Iar revistele literare ar trebui să aibă proprii lor critici literari”.
Nici starea prin care trecem de mai bine de un an, pandemia de coronavirus, nu a fost uitată de vorbitori. Bistrițeanul Olimpiu Nușfelean, directorul revistei ,,Mișcarea Literară”, poet și critic literar, crede că dezmorțirea noastră din pandemie poate fi legată și de trezirea spiritului critic. „În poezie – a opinat vorbitorul – e foarte multă dragoste, deși în lume parcă e tot mai puțină. Cu ajutorul criticului putem readuce dragostea în lume, dacă există empatie față de scriitori. Însă e foarte greu. Și actul critic e greu de realizat, iar producția literară e tot mai diversă”.
Criticii buni pot elimina nonvaloarea din literatură
Alt pietrean, criticul literar Mihai Botez a făcut o arheologie a noțiunilor de „valoare” și „critică”, pentru că fiecare dintre acestea are deja în portofoliu un background care instituie fapte culturale istorice. Apoi a definit profesia de critic literar și a subliniat că acesta este „un specialist care se pricepe să depisteze valoarea reală a unei scrieri și o discută în cunoștință de cauză. Amatorismul în acest domeniu perturbă valoarea unei scrieri. Or, pragurile situative normale sunt date aici de canonul estetic”.
Opinia poetului Radu Tudorel (P. Neamț) a fost că scriitorii, nespecialiștii în ale criticii literare, fac doar critică neconvențională și a observat că specialiștii au rolul de a face diferența între valoare și nonvaloare în operele literare și chiar în critica literară. Iar dacă ei își fac bine treaba, nonvaloarea în actul critic ar trebui să nu existe.
Și poeta și prozatoarea din Târgoviște, Ecaterina Predescu Botoncea a vorbit, pe tema pusă în discuție, din perspectiva scriitorului. „Democratizarea literaturii – crede scriitoarea – a urmat calea democratizării oricărei forme de exprimare, dar nu aceeași abilitate și calea cenzurii. Pentru că alături de un creator trebuie să șadă și un evaluator al calității unui produs care se livrează pe piață (din punct de vedere artistic și moral). Oricât ar fi piața de liberă, arta scrisului are nevoie de estetică, de mesaj, de corectitudine lingvistică, de personalitate și unicitate. Imitațiile nu fac parte din fenomenul artistic. Formele de exhibiționism erotic, tot mai răspândit în ultima vreme, înjosesc un act literar de vitrină. Arta scrisului este necanonică în privința stilului, ea nu poate fi lipsită de exigențe. Dar numărul de cărți crește pe an ce trece, fără ca nivelul de emancipare literară să devină satisfăcător, iar profesioniștii formați pentru evaluări corecte sunt tot mai ineficienți în stabilirea unei ierarhii de valori literare”.
Tema colocviului i-a adus lui Ioan Romeo Roșiianu, poet, ziarist și șef al Editurii ,,Ecreator” din Baia Mare, amintiri din școală. „Toți copiii – a spus vorbitorul – sunt învățați să citească o carte cu fișe de lectură și să facă și comentarii critice. Sunt primii pași spre critica literară. Paradoxal e că nu te învață nimeni să faci poezie, proză sau teatru. Acolo este vocaționalul. Dar aici îți trebuie și instrucție proprie. Criticul degustă opera literară și filtrează informațiile prin perspective proprii. Ne plângem de bombardamentul informațional, dar nu e corect. Unii autori scot cărți în tiraje conspirative. Iar discuțiile, analizele despre cărțile noastre le facem doar noi între noi”.
Sesiuni de lansare de carte
Reuniunea de la Viișoara nu putea omite lansarea celor mai recente cărți ale unor participanți. Primul prezentat a fost volumul „Jurnal 1926-1940” al generalului Gheorghe Athanasescu, bunicul matern al lui scriitorului Dumitru Lecca, urmaș al cunoscutei familii cu origini și în Bacău, Familia Lecca. Volumul a fost prezentat chiar de Dumitru Lecca. Gheorghe Athanasescu a fost ofițer de cavalerie și aghiotant al Reginei Maria. „Jurnalul – am aflat din prezentare – nu a fost scris pentru a fi publicat, dar a fost găsit la mult timp după moartea autorului și dus în tipografie. Astfel se poate înțelege că jurnalul este o consemnare strict autentică”.
Tot Dumitru Lecca a făcut o prezentare și volumului propriu „Cronica unei mari familii băcăuane”, care arată aspecte importante din procesul de decimarea elitelor din istoria României, precum cele din familia Lecca. „Decimarea elitelor – a opinat autorul – a dus la dispariția unor modele demne de urmat de generațiile următoare. Elitele au fost oameni care au trăit vertical, instruiți, educați, onești. Cartea a fost prezentată și de istoricul Adrian Horodnic. „Familia Lecca – a notat istoricul – este o familie nobilă, cu o filiație impresionantă care pornește încă de acum 2.000 de ani, cum au avut și alte vechi familii românești. Dar familia Lecca a avut un rol foarte important mai ales în Secolul al XIX-lea, în etapa constituirii și consolidării statului național român”.
Tot la Liceul Particular Nr. 1 ,,Aurora Ouatu” au mai fost lansate volumele: Dan Iacob. Aristotel Bunescu, Șapte dimineți de întrebătoare răspunsuri: dialoguri în vremea Covidului, Ed. ,,Ateneul Scriitorilor”, Bacău, 2021, Ecaterina Petrescu Botoncea. Numele meu este Tu, Ed. „Eikon”, București, 2020, Olimpiu Nușfelean. Unde așezăm plânsul copilului?, Ed. ,,Școala Ardeleană”, Cluj-Napoca, 2021, Petre Isachi. Conversații în oglindă cu Mircea Eliade, vol.1, Ed. „Rovimed Publishers”, Bacău, 2021, Neculai C. Muscalu. Ironie şi violenţă în limbajul publicistic, Ed. ,,Casa Cărții de Știință”, Cluj-Napoca, 2021, Constantin Severin. Bibliotecarul infernului, Ed. ,,Cartea Românească Educațional”, București, 2020, Cecilia Moldovan. Teatru școlar – Theatre School, Ed. ,,ArtBook”, 2020, Bacău și Sebastian Cătănoiu. A treisprezecea oră. Scurtă istorie a războaielor ruso-otomane, Ed. ,,PapiruS Media”, Roman, 2020.
Delicatese literare la Gala de poezie
La Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu”, din Piatra Neamț, director, prof. Mihaela Mereuță, tot în cadrul reuniunii scriitorilor a avut loc și Gala de poezie cu veritabile delicatese literare citite chiar de autorii lor, scriitori din Piatra Neamț, Târgu Neamț, Bacău, Comănești, Moinești, Roman, Suceava, Iași, Brăila, Bistrița, Brașov, Pantelimon – Ilfov, Roșiorii de Vede – Teleorman, Fetești – Ialomița, Târgu Lăpuș – Maramureș, Caracal, Baia Mare, Gheorgheni, Târgoviște și Lugoj.
Instantanee de la eveniment
Și acest eveniment a fost urmat de o sesiune de prezentare de cărți ale participanților. Au fost lansate, în regia proprie a autorilor, volumele Emilian Marcu. Vitrina cărților, vol. 3, Ed. „Detectiv Literar”, București, 2021, Dumitru Brăneanu. Singurătatea fluturilor, Editura pentru Literatură și Artă, Chișinău, 2020, Theodor George Calcan. Amneziile doamnei
Voltaire, Ed. „Junimea”, Iași, 2020, Firiță Carp. Pandemice, Ed. ,,Ateneul Scriitorilor”, Bacău, 2020, Cornel Paiu. Mama VICTORIA, Victorie!, Ed. „PapiruS Media”, Roman, 2020, și Ioan Uleanu. Cantata cafelei, Ed. ,,PapiruS Media, Roman, 2021.
Tot acolo a avut loc și decernarea premiilor Asociației Culturale „Familia Lecca” și a Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România.
„Pentru înmânarea premiilor din acest an – a precizat Dumitru Lecca – am ținut cont de tematica primei ediții a «Întâlnirilor de la Viișoara». Astfel, am acordat premiul pentru poezie lui Olimpiu Nușfelean, pentru cartea «Unde așezăm plânsul copilului?» și premiul pentru critică literară lui Paul Aretzu, pentru articolele publicate în anii 2020 și 2021.”
Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România a acordat un premiu care a fost înmânat de președintele ei, Dumitru Brăneanu, pentru primul volum al cărții „Convorbiri în oglindă cu Mircea Eliade”, scris de Petre Isachi și apărut la Editura ,,Rovimed Publishers” din Bacău, în acest an.
Reuniunea scriitorilor s-a încheiat cu simpozionul „151 de ani de la nașterea lui Garabet Ibrăileanu”, la care a vorbit Emilian Nazaretian, președintele filialei din Roman a Uniunii Armenilor din România și cu vizionarea documentarului „Mănăstiri armânești”.
Tot la această reuniune, elevi ai Liceului Particular nr. 1 „Aurora Ouatu” au citit poezii din operele celor prezenți, iar profesorii și elevii liceului care s-au implicat în organizarea acestui proiect au fost premiați.
Programul a inclus și semnăturile muzicale ale unor interpreți de valoare națională, precum folkiștii Maria Gheorghiu și Florin Țuțuianu, soprana Isabela Stănescu, tenorul Mihai Urzicaru, angajați ai Operei Române din București, pianista-prof. Raluca Ouatu și interpretul de muzică tradițională George Echim.
Partenerii media ai ,,Întâlnirilor de la Viișoara” sunt Viața băcăuană, Deșteptarea, Actualitatea literară, Plumb, Mișcarea Literară, 13 Plus, Clepsydra, Ecreator, Asachi, Claviaturi și Moldova literară.
