Asociația Elevilor din Bacău (AEBC) și asociațiile similare din Constanţa Vâlcea, București și Ilfov precum si din Maramureș solicită ignorarea propunerii conform căreia se dorește modificarea componenței anului școlar.

USR Plus a prezentat o propunere conform căreia se va face decalarea anului școlar cu două săptămâni, în care elevii urmează să aibă vacanță, drept măsură pentru limitarea transmiterii virusului Sars-CoV-2.

„Această inițiativă este asemănătoare celei asumate anul trecut în aprilie, în perioada valului 3 de infecții. Numărul cazurilor de infectare covid în rândul personalului didactic și al elevilor este unul mare, totuși o pauză de două săptămâni de la participarea la cursuri nu doar că are repercusiuni precum lipsa continuității actului educativ ci și inconsistență în pregătirea elevilor. Astfel, o soluție potrivită ar fi asigurarea trecerii online la nivel național timp de două săptămâni, dublată de măsuri preventive după această perioadă precum: asigurarea testării gratuite în școli, organizarea orelor cu prezență fizică până la rata de infectare egală cu 6 la mia de locuitori, cu excepția claselor în an terminal”, se arată într-un comunicat al Asociației.

Semnatarii comunicatului spun că nesiguranța creată pe tema prezenței elevilor la școală și asumarea unor măsuri neclare, care pun în pericol sănătatea elevilor și care se schimbă săptămânal dăunează elevilor.

„O vacanță de două săptămâni fără o analiză reală a nevoilor beneficiarilor primari ai actului educațional este o măsură lipsită de sens și fundament. La toate acestea se adaugă și decalarea examenelor elevilor din ani terminali, care ar însemna o întârziere inutilă și ineficientă, mai ales luând în considerare faptul că programa este un stufoasă, în comparație cu acelea din ultimii doi ani”, se mai arată în comunicat. Amânarea examenului de bacalaureat, care are un grad de dificultate ridicat din punctul de vedere al materiei necesare pentru pregătirea acestuia față de cel dat de absolvenții din anii trecuți, aduce un dezavantaj evident elevilor, dublat de faptul că unitățile de învățământ nu pot asigura condiții optime pentru desfășurarea acestuia, având în vedere dotările unităților de învățământ și temperaturile specifice perioadei.

„Astfel, pregătirea lacunară din ultimii doi ani datorată orelor online făcute superficial, a lipsei de dispozitive și a perioadei extinse pe care s-au petrecut aceste lucruri nu motivează alegerea Ministerului Educației de a nu modifica programa. Pe această cale, asociațiile de elevi solicită Ministerului Educației stabilirea unor norme sanitare pentru prevenirea infecției cu virusul CoVid-19 care să se muleze pe nevoile reale ale elevilor. Testarea gratuită în școli, trecerea în online în funcție de rata de incidență a localității și continuarea orelor de curs, fie ele online sau fizic sunt măsuri necesare având în vedere contextul în care ne aflăm”, mai arata autorii.

„Ministrul Educației, realizând că mandatul său este un eșec din care se remarcă: lipsa instrumentelor necesare pentru orele online, tăierea burselor și a transportului elevilor, numirile din ARACIP, dorește să rămân în memoria colectivă drept salvatorul elevilor în fața mediului online. În loc să ia în considerare riscurile la care sunt supuși aceștia și să ia o serie de decizii cumpătate și să dezvolte infrastructura sistemului online, să asigure testarea în școli și siguranța elevilor, acesta gândește doar prin prisma propriei cariere politice. Același lucru se aplică și referitor la programa elevilor de clasa a XII-a, domnul Cîmpeanu nu ne dezamăgește așteptările, ignoră complet situația de la firul ierbii și își bate joc de elevi. Când vom putea vedea o schimbare oare?”
Alexandra-Ioana Guramba, președinte AEBC

Lidl România continuă investițiile pe plan local prin inaugurarea a două magazine noi pe data de 14 octombrie: unul în orașul Bacău și celălalt în orașul Dej, județul Cluj. Ambele unități dispun de câte o stație de încărcare pentru automobilele electrice.

Noul magazin Lidl din Bacău se află pe Calea Romanului, Nr. 2, iar cel din localitatea Dej este situat pe Strada Crângului, Nr. 23 A.

Fiecare dintre cele două unități are o suprafață de vânzare de peste 1.300 m². De asemenea, unitatea Lidl din Bacău dispune de 140 de locuri de parcare, în timp ce magazinul Lidl din Dej are aproximativ 120 de locuri de parcare. În plus, cele două magazine dispun de câte o stație de încărcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta câte două mașini simultan. Odată cu deschiderea celor două magazine Lidl, au fost create peste 35 de noi locuri de muncă.

Lidl optimizează constant formatul magazinelor, astfel încât să aibă un impact cât mai redus asupra mediului, dar și să ofere o experiență de cumpărături cât mai bună. Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor şi în conformitate cu normele de protecție a mediului, noile magazine Lidl din Bacău și Dej dispun de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență, sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de climatizare, ori stația de încărcare pentru automobile electrice.

Pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2, pe baza recomandărilor oficiale ale autorităților, Lidl face o serie de recomandări pentru clienți, publicate atât online, cât și în incinta magazinelor. Printre cele mai importante recomandări se numără plata cu cardul bancar, evitarea zonelor aglomerate, atingerea doar a fructelor și legumelor pe care doresc să le cumpere și păstrarea distanței recomandate față de alte persoane. Pentru a-i ajuta pe clienții care stau la rând să păstreze distanța recomandată față de cei din jurul lor, și în noile magazine din Bacău și Dej se găsesc indicatoare pe podea în zona caselor de marcat.

În același timp, Lidl face apel la solidaritatea clienților pentru a respecta la rândul lor atât recomandările autorităților, cât și măsurile individuale de prevenție în timpul cumpărăturilor.

Inaugurarea magazinelor Lidl din Bacău și Dej continuă strategia companiei de a oferi zilnic românilor produse la cel mai bun raport calitate – preț, într-o largă varietate de sortimente. Lidl reușește să respecte această misiune investind constant în sustenabilitate, la baza acțiunilor companiei stând eficiența și demersurile de dezvoltare durabilă. În plus, Lidl promovează cu consecvență colaborarea cu producătorii locali, multe dintre mărcile de calitate comercializate în rețea fiind produse în România.

În Parcul Central din stațiunea Slănic-Moldova există câteva ansambluri sculpturale de o inestimabilă valoare artistică și componistică, din păcate prea puțin scoase în evidență, mai ales că acestea au rezistat cu brio, în ciuda intemperiilor ivite de-a lungul timpului.
Și mai interesant este faptul că, două dintre ele sunt specifice creațiilor din perioada comunistă, cu toate că, ele se află într-o antiteză mai puțin observată sau mai puțin supusă atenției, chiar unică în peisagistica parcurilor din România.

Astfel, la intrarea în parc, întâlnim ansamblul sculptural care include patru sculpturi monumentale în piatră reprezentând busturile unor clasici ai literaturii române: George Coșbuc, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu și Ion Creangă. Aceste opere au fost realizate de renumiți sculptori români în perioada ,,liberalizării culturale”, cuprinsă între anii ’60 -’70, complexitatea creației în această perioadă fiind determinată de coexisten­ța artei monumentale oficiale cu tematică istorică și culturală, cu ceea ce va însemna mai departe artă alternativă. Deși, cineva a făcut o schimbare și l-a înlocuit pe Ioan Slavici cu George Coșbuc, știut fiind faptul că pe vremuri, cei patru clasici ai literaturii române erau considerați Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ioan Slavici și I. L. Caragiale.
În imediata apropiere se află un alt ansamblu sculptural, în cadrul căruia se află o serie de creații personale (sculpturi în lemn) realizate în Tabăra Națională de Sculptură a Studenților, din anul 1987.

Simpozioanele („taberele”) de sculptură au constituit un remarcabil reper identitar al artei contemporane românești în anii ’70 -’80 ai secolului al XX-lea, iar prin succesiunea edițiilor derulate de-a lungul anilor s-au format în România adevărate ,,muzee în aer liber”, după cum afirma criticul și istoricul de artă Ion Frunzetti. Taberele de sculptură erau destinate participării prioritare a proaspeților absolvenți ai secțiilor de sculptură din învățământul artistic superior. Lucrau în simpozioane și reprezentanți ai altor generații, după cum au fost și cazuri în care un plastician a fost prezent în câteva ediții ale aceleiași tabere. Trebuie menționat și faptul că taberele de sculptură erau organizate de Uniunea Artiștilor Plastici, cu sprijinul autorităților locale. În funcție de materialul de lucru ce exista în zona în care se desfășura simpozionul, se stabilea identitatea acestuia: sculptură în piatră, lemn sau metal.
Aceste reuniuni lucrative ale studenților (vara era îndeobște anotimpul lor) nu erau tutelate de o tematică impusă, ceea ce marca o diferență semnificativă față de arta monumentală oficială, în fapt, noi modalități de exprimare artistică ce reprezentau așa numită artă alternativă.

Iar dacă este să faceți o diferență, priviți bustul lui I .L. Caragiale, iar apoi statuia din lemn aflată în spatele acestuia, care îl înfățișează pe George Bacovia, în lucrarea intitulată ,,Compoziție”, una foarte sugestivă și profundă, cu trimitere la opera marelui poet simbolist băcăuan.

,,Este foarte important ca un artist plastic să fie în permanență preocupat de îmbinarea noilor tendinţe ale artelor vizuale contemporane cu specificul regional şi local, iar aceasta să fie o misiune transmisă constant şi generațiilor următoare”, a spus sculptorul Rudolf Kocsis, unul dintre studenții prezenți în tabăra de creație de la Slănic-Moldova, din 1987, cu lucrarea ,,Relicva”.

Romulus-Dan BUSNEA

Consilierii municipali băcăuani au votat, marți, suplimentarea bugetului alocat Thermoenergy cu 7,6 milioane de lei din care 4,7 o reprezintă creșterea prețului la gazele naturale.

Thermoenergy Group SA a avut asigurat, din punct de vedere contractual, consumul de gaze până la sfârșitul lunii septembrie 2021, prețul gazului la nivelul lunii septembrie fiind de 169,5 lei/MWH, la care se adaugă tarifele reglementate de transport și de distribuție, ajungându-se la un preț de vânzare de 202,4 lei/MWh (240,86 lei cu TVA) deja majorat ca efect al evoluției prețurilor de pe piață de gaze naturale.

„După două proceduri de achiziție anulate, neexistând ofertanți din cauza lipsei gazelor naturale, a impredictibilității și instabilității prețurilor, pentru a nu sista funcționarea Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică-SACET în Municipiul Bacău, având în vedere pornirea încălzirii la Spitalul Municipal „Sfânta Maria” -suport COVID 19, creșe, grădinițe, școli, singură măsură cu caracter de maximă urgență, a fost solicitarea încheierii unui Act adițional de prelungire a contractului de furnizare cu actualul furnizor de gaze naturale pe o perioada de o lună , respectiv octombrie 2021”, se arată în hotărârea Consiliului local.

Pentru luna octombrie 2021, în oferta inițială de preț pentru încheierea unui act adițional la contractul existent, prețul gazului a fost 429 lei/MWh (554,24 lei cu TVA), cu o creștere de 235%- cu mențiunea că această creștere este deja depășită, conform datelor de pe piața de gaze naturale, menținându-se în continuare tendința de creștere.

În aceste condiții, furnizorul a cerut plata în avans a gazului. Astfel, din cele 16,9 milioane de lei repartizate suplimentar din cotele defalcate din impozitul pe venit, 7.6 milioane se vor duce la Thermoenergy. Din această sumă, 4,7 milioane reprezintă subvențiile aferente lunii august 2021 și subvenții în avans pentru lunile octombrie și noiembrie 2021 iar 2,9 milioane – sume pentru acoperirea pierderilor induse de presarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice.

În ședința de ieri s-a aprobat lista finală a proiectelor eligibile care vor primi finanțări nerambursabile de la bugetul local al Municipiului Bacău, pentru activități sportive, în baza Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 aferente anului 2021. Consilierii au luat act de datoria Municipiului Bacău către Societatea Thermoenergy Group SA Bacău, reprezentând pierderi induse de prestarea serviciilor publice de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat, aferente lunii august 2021 și au pus la dispoziție cu titlu gratuit a Bazinului de Înot Bacău către Federația Română de Natație și Pentatlon Modern în vederea organizării unor evenimente sportive în lunile octombrie și noiembrie 2021.

Clienții magazinelor vor achita o garanție de 50 de bani pentru fiecare băutură cumpărată în recipiente de 0,1 l și 3 l. Garanția va putea fi recuperată, cash sau sub formă de voucher, de la orice comerciant, la returnarea ambalajului.

De la anul, la cumpărarea unui produs îmbuteliat, băcăuanii vor fi obligați să achite o garanție pe ambalajele din plastic, metal și sticlă. Regula este impusă de HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, recent publicată în Monitorul Oficial. Astfel, din aprilie 2022, garanţia va fi de 50 de bani pentru toate recipientele de plastic, sticlă sau metal, indiferent de volumul acestuia. Banii vor fi recuperați de clienți la returnarea ambalajelor. În acest sens, comercianții trebuie primească ambalajele, „indiferent de locul din care a fost achiziționat produsul ambalat și fără a condiționa acceptarea ambalajului de prezentarea bonului fiscal”.

Puncte de returnare a ambalajelor, la fiecare comerciant

Potrivit normativului, cu excepția celor din HoReCa, toți comercianții vor trebui să se înregistreze în sistemul de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor nereutilizabile. În plus, magazinele vor trebui să organizeze puncte de returnare, la o distanță de cel mult 150 de metri de unitate, care vor funcționa după un program identic cu cel al comerciantului. Punctele de returnare pot fi manuale sau automate, cazuri în care ambalajele vor fi preluate de un angajat al comerciantului, valoarea garanției urmând să fie returnată în numerar, sau vor fi preluate de un dispozitiv automat care va elibera un voucher reprezentând valoarea garanției. Atenție, ambalajele trebuie să conțină marcajul care indică apartenența la SGR. În plus, PET-urile și sticlele trebuie returnate în întregime, să nu fie prea degradate, și neapărat golite complet de conținut, în caz contrar comerciantul putând să refuze restituirea garanției.

Amenzi usturătoare

Potrivit HG nr. 1074/2021, comercianții care nu vor respecta unele reguli privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalaje riscă să fie sancționați cu amendă de până la 50.000 de lei. Mai exact, pentru nerespectarea obligației de a percepe de la clienți garanția pe ambalaje, amenzile sunt de 4.000 – 8.000 de lei. Același cuantum al amenzii este valabil și în situațiile în care comerciantul nu afișează, în cadrul punctelor de vânzare, informațiile privind valoarea granției, tipul de ambalaje care pot fi returnate, adresa și programul de funcționare ale punctului de returnare, modalitatea de preluare a ambalajelor (manual sau prin echipament automat de preluare), modalitatea de restituire a garanției, cu indicarea dreptului consumatorilor finali de a solicita restituirea valorii garanției în numerar, precum și situațiile de refuz al restituirii garanției, inclusiv păstrarea separată de alte deșeuri a ambalajelor SGR. Comerciantul care va refuza, fără un motiv întemeiat, să primească ambalajele returnate și să returneze clientului garanția, va putea fi amendat cu 8.000 – 16.000 de lei. Amenzile de 20.000 până la 40.000 de lei le riscă magazinele care nu se vor înscrie în sistemul de garantare-returnare a ambalajelor, nu vor organiza puncte de returnare a ambalajelor și vor refuza să vândă cu amănuntul produse ambalate în ambalaje SGR achiziționate de la producători neînregistrați. Comercianții pot ajunge cu lacătul pe ușă dacă nu se vor înregistra în baza de date gestionată de către administratorul SGR. Cele mai mari amenzi  – 30.000 – 50.000 lei – sunt prevăzute pentru situațiile în care comercianții nu țin evidența exactă a numărului de produse ambalate SGR (inclusiv tipul de material – sticlă, plastic sau metal și volume  – între 0,1 l și 3 l), dar și evidența garanțiilor percepute și returnate.