vineri, 26 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 1364

Învățăminte militare trase din derularea evenimentelor din Kazakhstan

de
Deșteptarea
-

«Rețelele de socializare sunt pline de ură, s-a ajuns să se ia la bătaie românii pe un loc de parcare. Mai trebuie un aflux de „teroriști moderați” din Siria și un „pretext” ca în România să se petreacă ceva ca în Kazakhstan. Știu autoritățile noastre ce să facă?», se întreabă politologul și comentatorul militar Valentin Vasilescu. Acesta a publicat un amplu material dedicat recentelor evenimente din Kazahstan, material pe care îl reproducem cu acceptul domniei sale.

I. Primul pas în solutionarea problemei este acela de a întelege cu ce tip de forte s-au confruntat autoritatile din Kazakhstan. Dauren Abaev, adjunctul sefului administratie prezidentiale din Kazakhstan, a declarat ca protestele din tara au început pasnic si brusc totul a trecut sub controlul provocatorilor. Esentiala în coordonarea simultana a actiunilor violente îndreptate asupra unor tinte dinainte stabilite, a fost folosirea comunicatiilor secretizate de catre manifestanti. Adica utilizarea unor statii de emisie receptie gestionate de servere de ultima generatie, din exteriorul Kazakhstanului. Pe care serviciile secrete si armata nationala nu le-au putut intercepta. Un centru unic de comanda a coordonat pregatirea si îndrumarea întregii actiuni teroriste. Presedintele kazah Kassym Jomart Tokayev a recunoscut acest aspect, într-un discurs adresat natiunii pe 7 ianuarie. El a spus ca ”organele de drept si armata nu au avut rezultate. A devenit clar ca ne lipsesc fortele speciale, echipamente speciale si mijloace speciale”.

Militantii, au avut în rîndul lor specialisti în PsyOps ( operatiuni de razboi psihologice ), capabili sa manipuleze atitudinile oamenilor. Acestia au urmarit cu prioritate transmiterea în direct a dezinformarilor gata pregatite, din studiourile de televiziune. Spre norocul autoritatilor, teroristii care au ocupat cladirea postului de televiziune Mir, n-au reusit sa controleze si turnul de televiziune Koktobe din Almaty, unde se afla antena de emisie. Ca o concluzie, neîndeplinirea misiunii de acaparare a mass media din Almaty, a cîntarit enorm în ratarea loviturii de stat.

Planificarea actiunilor a fost una tipica operatiunilor de comando, cu comanda unica.

O grupare numeroasa (Alpha) constituita din mai multe subgrupuri, a actionat simultan în Almaty si în orase din sudul si vestul Kazakhstanului, cu scopul instaurarii terorii asupra populatiei civile, dispersarii si împiedicarii interventiei fortelor de ordine. Misiunea grupului Alpha s-a concretizat în ocuparea si incendierea cladirilor administrative, jefuirea magazinelor si bancilor, crearea de baricade în toate zonele, încercarea de ocupare a aeroportului Almaty. Dauren Abaev a mentionat ca printre teroristii cu pregatire ridicata de lupta si cruzime brutala care i-au împuscat pe membrii fortelor de securitate, au fost si lunetisti.

Scopul tactic al grupului Alpha a fost de fapt o diversiune sîngeroasa care sa acopere al doilea grup (Bravo), care executa atacuri tintite asupra a zeci de magazine de arme, depozite de arme si munitii ale armatei si a sectiilor de politie, etc.

Fostul consilier al presedintelui Nazarbayev, Yermukhamet Yertysbayev crede ca teroristii au avut complici în tara. ”Tradarea unui numar de oficiali si ofiteri ai legii a împiedicat dejucarea planurilor teroristilor”. Potrivit acestuia, cu 40 de minute înainte de atacul asupra aeroportului din Almaty, s-a dat ordin de îndepartare a dispozitivului de securitate. Yertysbayev s-ar putea sa aiba dreptate, mai ales ca Serviciile de informatii din Kazakhstan n-au descoperit niciun indiciu legat de pregatirea clandestina a atacurilor teroriste, desi 20.000 de atacatori specializati au actionat numai în Almaty.

Abia dupa 3-4 zile de haos, ordinea constitutionala a fost restabilita într-o oarecare masura, în toate regiunile, cladirile administrative si infrastructura strategica au fost eliberate si plasate sub protectie militara. Granitele au fost închise si 70 de puncte de control a deplasarilor, au fost instalate în tara. Multi sefi ai administratiilor regionale si ai fortelor de ordine au fost destituiti. Totusi presedintele kazah Kassym Jomart Tokayev a declarat ca ”militantii nu au depus armele si continua sa comita crime sau sa se pregateasca pentru ele. Lupta împotriva lor trebuie pusa capat. Operatiunea de lupta pentru curatarea Almaty de teroristi este efectuata de serviciile speciale din Kazakhstan”.

Ministerul Afacerilor Interne din Kazahstan a anuntat ca 3.811 participanti violenti la revolte au fost retinuti, 26 de persoane care atactat fortele de ordine cu arme de foc, au fost omorîte, 26 au fost ranite. RIA Novosti a citat surse din procuratura Kazahstanului care au declarat ca „printre teroristii retinuti în Kazahstan, sunt multi cetateni straini, platiti pentru a executa fapte criminale”.

La solicitarea presedintelui Kassym Jomart Tokayev, Rusia a trimis 3.000 de militari în Kazahstan, Belarus 500, Tadjikistan 200 si Armenia 70. Peste 70 de avioane Il-76 si 5 An-124 au transportat contingentul rus de mentinere a pacii al fortelor OTSC în Kazahstan. Este vorba de subunitati din Brigada 45, din Divizia 98 si din Brigada 31 Separata, toate apartinînd Fortelor Aeropurtate.

Care este rolul militarilor rusi.

Mandatul conferit de Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva (CSTO) este de a nu participa la operatiuni de lupta din Kazahstan, sarcinile fortelor de mentinere a pacii, fiind în mare masura protectia instalatiilor vitale. Subunitati din cadrul Diviziei 98 Desant-Asalt asigura controlul aeroportului international Nur-Sultan, sediului Statului Major General al Fortelor Armate si cladirea centrului de televiziune Kazmedia.

O subunitate independenta din Fortele pentru Operatii Speciale ale Federatiei Ruse asigura paza Palatului prezidential din Nur-Sultan,a Bancii Centrale si a Comitetului de Securitate Nationala din Kazahstan. Subunitatile Brigazii 45 Destinatie Speciala au fost dislocate în sud-estul Kazahstanului, asigurînd paza aeroportului international Almaty, a Centrului operativ întrunit de aparare antiaeriana Federatia Rusa- Kazahstanului din Almaty. Alte subunitati ale brigazii 45 au fost dislocate la Shymkent, oras cu 1,1 milioane de locuitori, al 3-lea ca marime, unde pazesc Baza 602 Aeriana si alte obiective administrative din localitate. Subunitatile Brigazii 31 Desant-Asalt au fost dislocate în partea de est a Kazahstanului în localitatea Ust-Kamenogorsk, centrul administrativ al Kazakhstanului de est, zona industriei extractive. Alte subunitati ale brigazii 31 asigura paza instalatiilor Kazatomprom din nordul tarii, compania nucleara nationala din Kazahstan.

II. Separat de acestea, în sprijinul unitatilor antiteroriste locale, pot actiona si unitati ruse de mica anvergura, precum cea de neutralizare a efectelor PsyOps, operatiilor de razboi psihologic ( cotra-diversiune ) si unitati de recunoastere. De exemplu, un grup de recunoastere aeropurtat rusesc utilizeaza sistemul RB-341V Lieer-3. Prin drone ( avioane si elicoptere de cercetare silentioase, fara pilot ) se capteaza si transmit non-stop imagini video sau se colecteaza date dintr-un spectru larg de frecvente – SIGINT ( signals intelligence ), chiar si din retelele GSM. Atunci cînd se descopera o retea dubioasa, blocheaza prin bruiaj, doar semnalul unora din emitatoare, anume selectate dintr-o retea. Aceasta masura previne transmiterea ordinelor pe cale ierarhica catre teroristi. Aria bruiajului, se concentreaza pe tinte ochite, aflate într-un raion cu raza de 6 km. Platformele aeriene rusesti mai functioneaza si ca releu de legatura radio pentru militarii din Kazahstan care actioneaza în mediul urban, unde emisia este ecranata de cladiri. Trupele aeropurtate ruse mai dispun de un alt sistem bazat la sol, pe o autospeciala 8×8 : RP-377LA Lorandit, care este compus din statii puternice de cercetare a surselor de emisie în frecventa si de statii de bruiere selectiva, toate în gama 3 MHz -3 GHz.

Un alt grup rusesc este specializat în recunoasterea speciala, efectuata de personal militar cu înalta pregatire. În cazul nostru, militarii rusi sunt instruiti pentru infiltrarea în în ascuns, în rîndul teroristilor, cu scopul colectarii informatiilor HUMINT. Permitând anticiparea viitoarelor actiuni, depistarea retelelor sau modalitatilor de transmitere a dispozitiilor ierarhice, depistarea liderilor teroristilor si plasarea de dispozitive de localizare permanenta a lor.

La fel ca si contingentul din Siria, cel din Kazahstan este integrat în retele ale sistemului centralizat MK VTR-016, ale ministerului Apararii din Rusia, prin utilizarea sistemului Auriga-1.2V. Sute de mini-statii mobile portabile de transmisie video, aflate în zonele de responsabilitate repartizate militarilor rusi în Kazakhstan, transmit în timp real la Moscova, informatii secretizate, utilizînd satelitii de comunicati militari ai Rusiei. Datorita serverul Huawei, cel mai performant din lume, aceste transmisii sunt greu de interceptat si bruiat. Auriga-1.2V permite ca în sala operatiilor de la Statul Major al Trupelor Aeropurtate ruse, în absenta factorilor perturbatori, ofiteri cu multa experienta sa optimizeze actiunile subordonatilor lor din teren.

III. Dupa ocuparea Irakului, trupele de ocupatie americane aveau mari probleme grupurile de insurgenti suniti care rapeau cetateni occidentali. Pentru a penetra aceste grupuri, fortele pentru operatiuni speciale americane au creat o operatiune dirijata, legendînd propriul grup de ”rapitori”, în care cei ”rapiti” erau ofiteri acoperiti ai serviciilor de informatii, din mas media statelor aliate ale SUA. Cred ca va mai amintiti de Marie Jeanne Ion si de Florence Aubenas. Dupa ce acest grup îsi cîstiga notorietate prin difuzarea de clipuri video, preluate de media irakiana si internationala, atragea atentia grupurilor autentice de insurgenti care se ofereau sa îi preia ele pe cei ”rapiti”. În acest mod s-a reusit descoperirea ascunzatorilor si arestarea grupurilor de insurgenti autentici din Irak.

Militarii rusi dovedesc ca au învatat din inovatiile celor americani în lupta cu insurgentii din Irak. Specialistii rusi în PsyOps au ajuns la concluzia ca e mai simplu sa le arunce o momeala celulelor de teroristi decît sa le caute si sa le neutralizeze. Asa ca, dupa modelul american au regizat un fals ”Front de eliberare a Kazakhstanului” care emite clipuri video pe retelele de socializare si îndeamna celulele teroriste care au actionat în revolta din tara, sa i se alature.

 

 Competiție fotografică pe tema dezastrelor naturale

    de
    Comunicat de presa
    -

    Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a lansat astăzi, 10 ianuarie, concursul de fotografie ReExpoziția, ca parte dintr-o amplă campanie de conștientizare asupra caracterului repetitiv al dezastrelor naturale. Competiția îi provoacă pe fotografii profesioniști dar și pe pasionații din domeniu să înscrie în concurs imagini originale, surprinse de aceștia pe parcursul sau în urma unor calamități naturale petrecute în România (cutremure, alunecări de teren, inundații).

    „O fotografie bună te trece prin istoria unor oameni sau locuri în doar câteva secunde. Ne dorim ca impactul emoțional al pozelor înscrise în acest concurs să îi ajute pe români să înțeleagă că au nevoie de o plasă de siguranță în cazul producerii unor dezastre naturale. Nu știm cu certitudine momentul în care vor avea loc cutremure, inundații sau alunecări de teren, dar știm că încheierea asigurării obligatorii a locuinței face diferența între a lua viața de la zero și o șansă de reconstrucție a căminului”, a explicat Directorul General al PAID, Nicoleta Radu.

    Competiția fotografică se desfășoară până pe 28 februarie iar participanții intră automat în lupta pentru unul dintre cele patru premii acordate de PAID, în valoare totală de 3500 euro. Jurizarea va fi asigurată de Mihai Morar, Vlad Eftenie și Ioana Ginghina, câștigătorii urmând să fie desemnați public pe data de 4 martie.

    „Ne-am dorit mult să implicăm în această campanie oameni care înțeleg importanța asigurării împotriva dezastrelor naturale. Avem toată încrederea că, împreună cu ei și cu ajutorul participanților, vom reuși să creștem nivelul de conștientizare asupra caracterului repetitiv al dezastrelor naturale și vom ajuta tot mai mulți români să-și protejeze locuințele”, a declarat Nicoleta Radu. 

    Fotografiile câștigătoare vor fi expuse în cadrul mai multor expoziții regionale, pe parcursul anului 2022. Profesioniștii și pasionații de fotografie se pot înscrie în concurs pe site-ul oficial www.re-expozitia.ro.

    Cod galben de vânt

      de
      Comunicat de presa
      -

      Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, luni, o avertizare Cod galben de intensificări ale vântului, ce vizează 11 judeţe şi Municipiul Bucureşti, până marţi dimineaţa, respectiv un Cod galben de similar, valabil până miercuri în zece judeţe.

      Potrivit meteorologilor, în intervalul 10 ianuarie, ora 14:00 – 11 ianuarie, ora 11:00, în sudul şi estul Munteniei, în Dobrogea şi sudul Moldovei vântul va avea intensificări, cu viteze de 55 – 60 km/h. În zona Carpaţilor de Curbură şi pe Litoral, rafalele vor depăşi 60 – 70 km/h.

      Judeţele vizate de prima avertizare Cod galben sunt: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa (parţial), Constanţa, Tulcea şi Municipiul Bucureşti.

      De asemenea, în perioada 11 ianuarie, ora 11:00 – 12 ianuarie, ora 10:00, va intra în vigoare un al doilea Cod galben de vânt. Astfel, pe parcursul zilei de marţi (11 ianuarie), vântul va continua să prezinte intensificări în estul Munteniei, Dobrogea şi în jumătatea de sud a Moldovei, temporar cu viteze de 55 – 65 km/h.

      În acelaşi timp, în zona Carpaţilor de Curbură şi pe Litoral, rafalele vor depăşi 65 – 75 km/h.

      Al doilea Cod galben va fi valabil pentru judeţele: Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa, Ialomiţa şi Călăraşi.

      Cum aruncăm responsabil bradul de Crăciun?

        de
        Comunicat de presa
        -

        🎄Sărbătorile de iarnă au trecut și a sosit momentul în care trebuie să renunțăm la bradul natural care ne-a ajutat să avem sărbători de poveste.

        🎄Dar cum aruncăm corect brazii naturali?

        🎄În perioada 7 ianuarie- 16 ianuarie, SOMA organizează o campanie gratuită pentru preluarea brazilor naturali aruncați.

        🎄Băcăuanii care locuiesc la bloc sunt rugați să depoziteze brazii lângă platforma de colectare cea mai apropiată de locuința lor, nu în eurocontainerele existente la punctele de colectare.

        🎄Pentru cei care locuiesc în zona de case avem rugămintea să scoată brazii la poartă, în ziua de colectare a deșeurilor de pe strada lor.

        🎄Brazii vor fi preluați cu ajutorul unor autospeciale destinate doar acestui tip de deșeu și vor fi transportați în Rampa Eco Sud pentru a fi transformați în îngrășământ natural.

        Salvamontiștii din Slănic au intervenit în ajutorul unui șofer care a rămas cu mașina blocată

        de
        Comunicat de presa
        -

        În această noapte, Serviciul Salvamont Bacău a fost solicitat, prin dispeceratul 112, să intervină în ajutorul unei persoane blocate cu autoturismul pe drumul care leagă Slănic Moldova de Poiana Sărata.

        Pentru ca erau temperaturi scăzute care puteau pune în pericol persoana în cauză, salvatorii montani s-au deplasat în zonă și au rezolvat situația.

        „Atenționăm conducatorii auto cu privire la folosirea gps-ului și a aplicațiilor de pe telefon, să facă setările corect și dacă ajung totuși pe un drum neasfaltat/forestier, să se întoarcă și să aleagă alt drum, înainte să rămănă blocați”, se arată într-un comunicat al Salvamont Bacău.

        Comunicat de presă

        de
        Deșteptarea
        -

        Comunicat de presă

        de
        Deșteptarea
        -

        Adolescentul dispărut de acasă a fost găsit în trenul spre Viena

        de
        Comunicat de presa
        -

        La data de 10 Ianuarie a.c, minorul a fost depistat în P.T.F. Episcopia Bihor, la controlul Poliției de Frontieră, ca pasager în trenul de pe ruta Cluj Napoca-Viena. Tânărul a fost preluat de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bihor și internat intr-o unitate din cadrul D.G.A.S.P.C Bihor.

         

        Știrea inițială:

        Poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la dispariţia lui TOMOZEI CONSTANTIN de 16 ani, din municipiul Bacău, județul Bacău.

        În seara zilei de 02 ianuarie a.c., tânărul ar fi plecat voluntar de la adresa de domiciliu, însă nu a revenit până în prezent.

        SEMNALMENTE

        Înălţime 1,80 m, greutate 70 de kilograme, ochi căprui, ten deschis, păr șaten.

        ÎMBRĂCĂMINTE

        pantaloni de culoare închisă, hanorac de culoare albastru, având asupra sa un ghiozdan albastru.

        Cetăţenii care pot furniza orice informaţii în legătură cu această persoană sunt rugaţi să contacteze Poliția Municipiului Bacău, tel. 0234.202056, Dispeceratul IPJ Bacău, tel.0234202000 sau să apeleze 112.

        Cronica de teatru: Cerere în căsătorie cu final neașteptat

        de
        Carmen Mihalache
        -

        Despre piesa lui Nikolai V. Gogol, „Căsătoria”, mai toți comentatorii țin să precizeze că  nu este de valoarea celebrei comedii satirice „Revizorul”, o capodoperă a genului. E cât se poate de adevărat, dar asta nu înseamnă că o comedie mai ușoară, mai apropiată de farsă, având însă și accente tragicomice, frizând absurdul, cum este „Căsătoria” (scrisă în 18 33), nu s-a bucurat întotdeauna de o foarte bună primire din partea publicului. Care s-a amuzat copios privind întreaga tevatură stârnită de pețirea unei fete cam trecute (considerată așa la cea vreme, deși ea nu are decât 27 de ani), dar cu avere, pentru cucerirea căreia patru pretendenți intră în competiție. Și la premiera de la Teatrul „Bacovia”, spectacolul pus în scenă de regizorul Slava Sambriș (din Republica Moldova), a avut succesul scontat. Un bun cunoscător al teatrului lui Gogol, regizorul a mai montat „Căsătoria” și chiar „Revizorul” (la finalul studiilor de masterat), semnând de această dată o adaptare a textului. El renunță astfel la un pretendent și, în schimb, inventează un personaj colectiv, un  sfat, un cor de babe, care comentează acțiunea. Slava Sambriș  își structurează atent, profesionist, spectacolul, asigurându-i cursivitatea, ritmul, pune în valoare toate sursele de comic, de situație, de limbaj, și lucrează bine cu actorii, care-și individualizează cu precizie și cu nuanțe personajele, urmându-i indicațiile.

        Florina Găzdaru face un rol foarte bun în Agafia Tihonovna, fata de măritat (prezentată, de pețitoare, ca o „delicatesă”), având câteva scene savuroase, când, șocată de dispariția subită a mirelui, afișează o încremenită expresie plină de stupoare, care cere compătimire.  Mătușica ei, Arina Panteleimonovna, o femeie de treabă, cu un bun- simț sănătos, este întruchipată de Simona Nica, actrița găsind potrivite modalități de a se face vizibilă. Pețitoarea cea versată, unsă cu toate alifiile, vicleană, mincinoasă, Fiokla Ivanovna, este adusă în scenă de Firuța Apetrei,  expresiv, convingător, ca o cumătră înfiptă, chiar agresivă, și cu gura mare, șfichiuind cu replici tari pe cei care o înfruntă.  Podkolesin, îndărătnicul burlac, greu de convins că i-a venit rândul la însurătoare, este credibil în lentoarea, deruta, abulia lui, grație interpretării nuanțate a lui Ștefan Ionescu. Cel care-l tot împinge din spate este amicul lui, Kocikariov, un îndrăcit personaj, care-și descoperă veleități de pețitor, făcându-i concurență Fioklei (împotriva căreia, de mai multă vreme, are el un dinte) spre turbarea acesteia. Bogdan Buzdugan își construiește laborios rolul, scoțând maximum de efecte comice din tenacitatea cu care-și urmărește scopul, căpătuirea nehotărâtului său amic. Izbutite portrete caricaturale fac și Valentin Braniște, un Omletă  hilar, agitat, cu un pântec proeminent, și Dumitru Rusu, care compune cu finețe, în filigran, personajul lui Anucikin, timid, efeminat, un prețios ridicol. Locotenentul de marină în rezervă Jevakin, țeapăn, grav, pătruns de propria-i importanță, este jucat, cu ținuta adecvată și tușe exacte, de Ion Goranda.

        Nu trec neobservați nici tinerii Alina Simionescu (Duniașka) și Tudor Hurmuz (Stepan), în două roluri de servitori între care se ivește o mică scânteie de amor instant. Sfatul babelor, compus din Ștefan Huluba (un travesti de un haz nebun), Bianca Babașa, Minodora Broscoi, Vlad Nicolici, Alexandru Gușă, este foarte prezent, cântă și face tot felul de comentarii, pe toate tonurile (ca pe rețelele sociale acum), dar și „fizicalități”, tumbe, șpagate, în scene de un umor burlesc.

        Cu o scenografie simplă, dar adecvată și sugestivă, semnată de Răzvan Bordoș, în costumele plăcute ochiului, respectând epoca, ale lui Szőke Zsuzsanna Dalma, spectacolul „Căsătoria” (designer de lumini,  Cristi Baciu), vorbind despre năravuri vechi de când lumea (căci natura umană nu se schimbă), interese mercantile, meschinărie, ipocrizie, adică lipsa sentimentelor adevărate, dar și despre un vid interior, o spaimă fără nume, gogoliană, este o reușită a întregii echipe de realizatori.

         

         

        Mama lor, la toți!

        de
        Florentin Radu
        -

        Nu văd nicio diferență între ce a fost și ce este în prezent. Oricât de mult mi-aș fi dorit ca lucrurile să se schimbe și oricâte beculețe colorate pe firmament au strălucit, în încercarea de a se ascunde realitatea. Dorința de schimbare a fost singurul motiv care ne-a mai atras (pe unii dintre noi) la urnele de vot. Doar că roata care s-a învârtit, în toți acești ani, ca un perpetuum mobile, n-a făcut decât să confirme celebra vorbă „vin ai noștri, pleacă ai noștri”. Nu o dată, i-am auzit pe unii dintre compatrioți spunând că s-au săturat și ar pleca oricând din țară, pentru că nimic nu pare să funcționeze cum trebuie, mai ales la vârf, dar și în restul ramificației care se întinde aproape de bază.

        Și asta, în primul rând, pentru că infractorii din politică au dat tunuri, tunulețe, „tunișoare” pe bandă rulantă, fără ca vreunul să dea socoteală cuiva. Cei mai mulți au ieșit curați din povești de milioane de euro scurse de pe la ministere, alții (mult mai mici) au respirat nițel aerul „beciului domnesc”, în niciun caz peștii cei grași, rechinii adevărați care s-au îndestulat din banii publici cât să-și asigure confortul financiar pentru… generații. De altfel, cam asta au făcut toți care au ajuns să ne reprezinte (cică) interesele, cocoțându-se în funcții publice foarte bine plătite.

        Și-au asigurat prezentul și … mai ales viitorul. Chiar și la dimeniuni relativ mai mici, cum ar fi, de exemplu, fostul șef de la şef la Informaţii Secrete şi Spălarea Banilor, înalt demnitar al statului, profesor universitar ajuns la un salariu baban, fără ca măcar să fi absolvit liceul. Sau individul de la Transelectrica, un electrician sadea care se pretindea inginer, ocupând o funcție de top. Despre nefericita chelneriță care aproape se angajase ca inginer la „Apele Române”, nu mai vorbește nimeni. Cine știe pe unde a reușit să se aciueze, sprijinită de proptelele de partid?! Or, cazurile astea mie îmi amintesc de cum ajungeau generali plugarii sau fochiștii, pe vremea cizmarului de tristă amintire. Sunt sigur că exemple, mii și mii, sunt peste tot, în țară, mai mici sau mai mari, chiar și la primăria din urbea noastră am vazut câteva, posibil și în multe alte posturi la fel de bine plătite, de prin județ. Cine să-i caute?

        Chiar și așa! Păi, cine? Când vajnicii apărători ai țării n-au fost în stare să oprească un irlandez, mort de beat și mustind a droguri, să intre în, poate, singura clădire faimoasă din țară, sub aspectul dimensiunii. Nu că am fi singurii din lume care s-au făcut de râs. Să ne amintim ce-au făcut mai anu’, susținătorii lui Trump. La ce să mă aștept? La nimic bun. Cert e că, după toate aceste povești tragi-comice, noi rămânem, vorba poetului, „tot ca proștii”, într-o bună țară, dar cu rea croială. Ceea ce te face să închei, tot ca talentatul stihar: Mama lor, la toți!

        Vești bune pentru angajați. Cum vor putea primi o nouă zi liberă

        de
        Florin Ștefănescu
        -

        Un nou proiect de lege, depus în dezbatere la Senat, prevede ca angajații care merg să voteze vor putea primi o zi liberă plătită. Propunerea legislativă se va aplica indiferent de tipul de alegeri.

        Astfel, angajații cu drept de vot ar putea beneficia, la cerere, „de o zi liberă plătită pentru fiecare tip de alegeri la care își exprimă votul, indiferent că este vorba de alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri europarlamentare sau alegeri prezidențiale”, după cum este stipulat în acest proiect. De această zi liberă ar urma să beneficieze și angajații care își exprimă dreptul de vot prin corespondență, precum angajații din România, dar se află temporar în afara granițelor țării. De o zi liberă vor beneficia angajații și în cazul organizării unui tur doi al alegerilor.

        Absența de la oricare dintre cele două tururi înseamnă pierderea dreptului de a solicita zi liberă.

        Termenul până la care se va putea cere liberul pentru participarea la vot este de „18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul”, fiind, de fapt, cel stabilit de Codul muncii pentru efectuarea concediului de odihnă. Asta înseamnă că liberul se va putea lua și la peste un an și jumătate de la alegeri. Costul zilelor libere plătite pentru participarea salariaților la vot va fi suportat de către fiecare angajator.

        „Prin prezenta propunere legislativă se urmărește creșterea numărului de cetățeni români cu drept de vot care se prezintă la vot, indiferent că este vorba de alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri europarlamentare sau alegeri prezidențiale”, apreciază inițiatorii propunerii. Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare trebuie să treacă de Parlament, să fie promulgată de șeful statului și să fie publicată în Monitorul Oficial.

        Ultrascurte

        de
        Răzvan Bibire
        -

        * Cică un studiu zice că două pahare de vin sau bere pe zi sunt mai sănătoase decât sportul. Dacă-i pe-așa, atunci ne vedem la Olimpiadă!

        * Zice Guvernul că nu vor mai fi admise decât măștile medicale. Cum dovedește organul competent că masca pe care o porți nu este medicală?

        * Dacă femeile ar urma indicațiile primite, dacă ar merge pe unde trebuie și dacă n-ar mai face invers lucrurile doar pentru nu vor să facă ce li s-a spus, s-ar duce naibii toate filmele de acțiune, spionaj și nici filmele de război nu s-ar simți prea bine… Iar filmele cu mafioți chiar n-ar mai avea sens… Sopranos ori Goodfellas sau Nasul ar fi niște filme plictisitoare cu bărbați care-și văd de afaceri liniștiți…

        * Zice la o gazetă centrală cum că aproape jumătate din cei confirmați cu Omicron în România sunt nevaccinati. Eu înțeleg că e ordin de zi pe unitate… dar chiar să crezi că poți să zici că negrul e alb?!  Aproape jumătate fiind nevaccinati rezultă, în mod logic, că peste jumătate sunt vaccinați. Oricum ai lua problema de coadă, nu se pupă cu nimic din vreun manual de jurnalism. Nu poți să inversezi datele problemei doar că să-ți iasă povestea așa cum vrei…

        * Dionisie răsfoiește preocupat Google Maps.

        – Ce faci, oaie?

        – No, bine, fac niște scenarii…

        – La ce?

        – Păi, având în vedere că s-a afișat întreținerea cu noul preț al gazelor, încerc să-mi fac traseul astfel încât să-i evit pe cât posibil pe toți imbecilii care erau cu liberalizarea în gură și care zbierau că nu e bine cu ordonanța vieții care limita creșterile de tarife…

        – Și de ce să-i eviți?

        – Să nu cumva să rămân fără frâne când îi văd pe stradă…

        * Zice la o gazeta englezească cum că „Un submarin rusesc s-a ciocnit cu o navă de război Royal Navy în Atlanticul de Nord”. Doar că nu s-a ciocnit cu nava, ci, cel mult, dacă s-a întâmplat, cu sonda sonar, care era tractată la sute de metri în spatele navei. Doar că s-a întâmplat acum doi ani. Doar că s-a întâmplat pe la Cercul Polar. Doar că s-a dus naibii jurnalismul și la casele mari…

        * L-am revăzut pe Belmondo în „Polițist sau delincvent” (Flic ou voyou), cu pistolul sau Colț Python cu țeava de 6 inci… Dacă nu l-ați văzut la cinema pe vremea lui Ceaușescu (sau chiar dacă l-ați văzut), o să va placă!

         

        În atenția celor care vor să susțină examenul de admitere la „medicină” la Iași

          de
          Florin Ștefănescu
          -

          Media de la Bacalaureat a fost eliminată din concursul de admitere la facultățile Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, anunță instituția de învățământ superior. Din acest an, admiterea la Medicină și Farmacie, în Iași, se va realiza doar prin examen: test grilă cu subiecte pe care candidații au la dispoziție 3 ore pentru a le rezolva, potrivit metodologiei adoptate de către Senatul Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, informează instituția de învățământ.

          Până acum, în calculul notei de admitere media de la bacalaureat reprezenta 10%.

          Rectorul UMF Iași, Viorel Scripcariu, a declarat că „am eliminat media de la bacalaureat din calculul mediei finale la concursul de admitere pentru că ponderea era oricum nesemnificativă, de doar 10%. Considerăm că testul grilă rămâne cea mai obiectivă și relevantă cale de verificare a cunoștințelor candidaților”.

          Concursul de admitere la sesiunea Iulie constă în susținerea unei probe scrise (test grilă) pentru ocuparea locurilor subvenționate de la bugetul de stat și a locurilor cu taxă în lei. Universitatea acordă cel puțin 10 locuri bugetate, în cadrul cifrei de școlarizare aprobate, din categoria locuri repartizate statistic, absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți din sistemul de protecție socială, conform instituției de învățământ. În cazul în care locurile nu se ocupă, Universitatea le distribuie către ceilalți candidați. Durata tezei este de 3 ore.

          Potrivit anunțului, selectarea candidaților ține cont numai de nivelul pregătirii profesionale a acestora și se realizează prin două modalități:

          -Susținerea unui probe scrise (test grilă), în limba română, pentru ocuparea locurilor subvenționate de la bugetul de stat și a locurilor cu taxă în lei.

          -Evaluarea performanțelor școlare și, eventual, universitare ale candidaților, pe baza dosarului personal depus, pentru locuri cu taxă în valută și locuri cu taxă în lei pentru a doua facultate.

          Candidații se vor înscrie la concursul de admitere exclusiv online, prin completarea unui formular tip, accesând platforma dedicată concursului de admitere, de pe portalul www.umfiasi.ro, conform calendarului Concursului de admitere, după cum se arată în anunț. Documentele care vor constitui dosarul de concurs vor fi depuse online (scanate), în secțiuni specifice din platforma dedicată concursului de admitere.

           

          Handbal masculin/ Liga Zimbrilor: Ionuț Rotaru: „Suntem o echipă cu inimă mare și vom continua să demonstrăm asta”

          de
          Dan Sion
          -

          CSM Bacău își reia pregătirile astăzi, iar căpitanul „CSMeilor” sună adunarea, vorbind despre cum poți avea un parcurs onorabil chiar și în condițiile unui efectiv redus

          După o lună de vacanță, prim divizionara de handbal masculin CSM Bacău își reîncepe antrenamentele. O face de pe locul 9, „unul decent în condițiile date”, așa cum îl caracterizează liderul echipei, Ionuț Rotaru, dar unul care, pentru a-l cita tot pe căpitanul „CSMeilor”,  „nu ne poate mulțumi pe noi, cei care ne-am dorit întotdeauna mai mult”. În interviul care prefațează reluarea pregătirilor de către echipa băcăuană, „John” Rotaru vorbește despre avantajele și, mai ales, dezavantajele unui lot restrâns, despre șansele referitoare la îndeplinirea obiectivului, despre public și despre COVID-19. Și nu numai.

          -John, la mulți ani! Cum ai petrecut de Sărbători?

          -Crăciunul și Revelionul le-am petrecut într-un cerc restrâns, acasă, cu familia. A fost frumos, odihnă, voie-bună, așa cum este plăcut de Sărbători. Totul a fost sub control.

          -Moș Crăciun a venit?

          -A venit, în special pentru cei mici, dar nu pot da foarte multe detalii.

          -Măcar ne poți spune ce i-ai scris tu Moșului ce să-ți aducă?

          -Sănătate. Știm cu toții că, mai ales în astfel de vremuri, este foarte importantă.

          -Ziua onomastică nu te-a găsit însă acasă.

          -Așa e, m-a găsit în Italia, la Roma, sau mai bine spus, în apropierea Romei, la cumnata mea. Am decis să fie un Sfântul Ion ceva mai special.

          -Un San Giovanni…

          -Exact, un fel de San Giovanni. A fost așa, ca un remembe. Am revenit la Roma după zece ani și am făcut-o cu plăcere, cu atât mai mult cu cât doream ca și copiii mei să vadă câte ceva din frumusețile capitalei Italiei. Chiar dacă este vorba de numai câteva zile, vorbim despre o excursie plăcută. O excursie care nu ar fi fost posibilă dacă – și asta apropo de Moș- Primăria nu ar fi aprobat achitarea restanțelor financiare pe 2021. A fost exact așa cum ne-a dat asigurări și conducerea clubului, încheiind anul cu drepturile la zi. Un semnal bun pentru 2022, pe care-l dorim mai bun din toate punctele de vedere, începând, evident, cu latura sportivă.

          -Până la 2022, hai să ne întoarcem puțin privirea spre 2021. Cum l-ai caracteriza?

          -Făcând referire la sezonul 2020-2021, am convingerea că dacă nu ar fi fost acele meciuri pierdute la masa verde pe motiv de COVID-19, am fi terminat mult mai sus în clasament și, implicit, n-ar mai fi fost nevoie de prezența noastră la baraj. Este suficient, în acest sens, să luăm drept reper, meciurile jucate efectiv pe teren și care, nu de puține ori, ne-au adus satisfacții.

          -Cu ce gânduri reluați pregătirile?

          -Cu dorința de a depăși bariera locului 9. În condițiile date- și aici mă refer la lotul restrâns- e un loc decent. Nu este îmbucurător, dar nici trist. Clar că noi ne dorim mai mult: întotdeauna ne-am dorit. Și vom lupta până la capăt pentru a ridica ștacheta, antrenorul nostru, Sandu Iacob implementându-ne mereu această dorință de auto-depășire. Un alt gând cu care începem pregătirile este de a forma, și pe viitor, același grup unit.

          -Îmi aduc aminte că, după victoria din noiembrie, de la Buzău…-

          -O victorie mare, aproape miraculoasă, contra unui adversar care nu prea pierde puncte acasă, se impune precizarea.

          -Exact, contra unui adversar care pierde greu, foarte greu, puncte acasă, ai spus că ați câștigat pentru că sunteți o echipă cu inimă mare.

          -Suntem o echipă cu inimă mare și vom continua să demonstrăm asta. La asta mă refeream când spuneam despre faptul că formăm un grup unit. Când te bazezi doar pe 7-8 jucători ai și anumite avantaje, nu doar dezavantajele inerente legate de lipsa soluțiilor, de uzură, de oboseala acumulată din cauza faptului că ești nevoit să faci ambele faze sau de erorile tehnice care apar pe fondul acestei stări de oboseală. De exemplu, îmi amintesc și acum de acea greșeală din finalul meciului cu Constanța care, în condiții normale, nu ar fi apărut și care ar fi dus, probabil, către un alt rezultat. Vorbesc despre meciul cu Constanța pentru că orgoliul meu și-a dorit enorm o victorie.

          -Ei bine, putem considera acel egal drept o victorie. Dar care ar fi avantajele oferite de o bancă scurtă?

          -Omogenitatea și coeziunea. De la un meci la altul se consolidează unele automatisme. Sigur, dispărând una sau chiar mai multe rotițe, mecanismul se gripează, iar lucrurile se complică. Prin urmare, e de preferat să ai mereu soluții la îndemână…

          -Poate le veți avea în 2022. Poate că bugetul va permite, în sfârșit, ca la această echipă starea de normalitate să fie la ea acasă. Cu atît mai mult cu cât vorbim despre o echipă foarte iubită de public.

          -Mă bucur că ați adus vorba de public. În actuala stagiune, ne-am bucurat că am putut avea, din nou, sprijinul fanilor, care a contat și contează foarte mult pentru noi. Evident, ne-am fi dorit să le oferim mai multe satisfcații, dar faptul că ei ne-au aplaudat la final chiar și după meciurile pierdute, ne-a confirmat că au înțeles că noi am dat și dăm totul.

          -Emoții legate de îndeplinirea obiectivulu, evitarea ede la retrogradare?

          -Nu, 99 la sută îl vom îndeplini fără probleme. Să nu se înțeleagă că vom avea o misiune ușoară! Dar având aceeași determinare și aceeași abordare, nu se poate să nu ne îndeplinim obiectivul. O spun cu toată inima.

          Dan Sion

          Casetă

          Primul meci, cu Minaur. Sau cu Dinamo?

          Campionatul Ligii Zimbrilor se va relua cu etapa a 16-a, a treia a returului, în care, pe data de 3 februariie, CSM Bacău va primi vizita Minaurului Baia Mare. Primul joc oficial al anului pentru „CSMei” ar putea fi însă restanța din etapa a 15-a, cu campioana Dinamo, programată inițial pe 12 decembrie și amânată. Băcăuanii și-ar dori să joace meciul de la București, cu Dinamo, înainte de partida cu Minaur, așteptând în acest sens undă verde din partea FRH.

           

          De ce stricăm ce am construit deja ?

          de
          Deșteptarea
          -

          Locatarii de pe strada Bicaz nr.152 au amenajat, în fața blocului, de mai bine de 40 de ani, o grădină superbă, cu tuia, bucsuși și trandafiri. Grădina este îngrijită din banii lor în fiecare anotimp, pentru a avea parte de puțin spațiu verde într-o aglomerație de betoane.

          Locatarii spun că Primăria dorește, acum, să le taie gardul de metal, gard pe care se sprijină gardul viu. Oamenii se tem că, o dată făcută această operațiune, gardul viu nu va mai avea aceeași stabilitate și același aspect.

          Ei se întreabă pe cine deranjează gardul de metal, care nici măcar nu se vede, fiind camuflat perfect de gardul viu.

          „De ce trebuie să stricăm iar ceea ce am construit deja?”, se întreabă locatarii.

          Alte măști, aceeași piesă

          de
          Carmen Mihalache
          -

          Ce început primăvăratic de an, cu temperaturi incredibile, mă simt de parcă aș fi undeva departe, pe un țărm al Mediteranei. Dar e doar o iluzie, pentru că sunt tot aici, la noi, în pestrițul iarmaroc balcanic, unde vezi același spectacol, doar cu alte măști, cum zice Eminescu în „Glossă”. Îmi păstrez ritualul de a reciti câteva pagini din Eminescu și Caragiale, la fiecare intrare într-un nou an. Și, în același timp, mă uit la ce se mai citește, ce se mai publică pe la noi, știut fiind că suntem la coada barometrului de consum cultural din Europa. Se scrie mult, și uneori chiar bine, sunt cărți remarcabile, dar nu acestea au și vizibilitate, aici având un mare rol marketingul. Iar lucrurile serioase, bine, profesionist făcute, pe scurt, valoarea, interesează doar pe foarte, foarte puțini. În schimb, Scandalul, sexul, asta da, se vinde, și, mai nou, biografiile de interlopi. Mai nou la noi, că în America e o modă de mult timp, în cultura populară. Și nu altundeva decât la Miami se afla junele teribilist, ahtiat după popularitate, bolnav de vedetism, Codin Maticiuc, când i-ai venit ideea să facă un personaj de carte din Nuțu Cămătaru, ieșit atunci din închisoare. Omul nostru e băiat de bani gata, milionar, fost crai de Dorobanți, țuțer de vedete adevărate, ajuns și el actor (după niscaiva cursuri), producător, dar și filantrop, a scris, așadar, „Viața lui Nuțu Cămătaru. Dresor de lei și de fraieri”. Cartea apărută la sfârșitul anului (bazată pe o aprofundată documentare a autorului, care și-a însoțit pe parcursul a 5 ani eroul, cu diverse ocazii) a avut un formidabil succes (s-a rulat un tiraj de 15 000 exemplare), fiind ceea ce se numește un bestseller. Obiectiv vorbind, e un semn că literatura non-ficțională capătă din ce în ce mai mult teren, oamenii fiind foarte curioși să afle lucruri care se întâmplă în realitate, în comunitățile lor. Interesează biografiile, autobiografiile, jurnalele, memoriile unor personalități, a unor figuri reprezentative din anumite domenii ale vieții publice, cărțile de dialog cu acestea. Și asta e de înțeles când este vorba despre niște vieți exemplare, ieșite din comun, a unor oameni cu destin, care au creat valori. Sunt cărți pe care, citindu-le, te simți îmbogățit, capeți un spor de cunoaștere, pătrunzi niște sensuri importante, ți se revelă adevăruri care te construiesc, te fortifică spiritual, sufletește. De ce și-ar pierde însă timpul cineva ca să citească mizerii despre și cu un interlop, un tip primitiv, care a făcut o mulțime de ticăloșii? Sigur că există și o fascinație a răului, a forței brute, a „eroismului” băieților răi, duri, care înfruntă sistemul, dar asta ține de subcultură, de imaturitate intelectuală, de lipsa simțului critic.

          Mă întorc la Eminescu și la vorbele lui: „Iubesc poporul românesc fără a iubi pe semidocți și superficialitățile sale”. Și la următorul citat, din păcate, atât de actual, care ne dă mult de gândit: „Pretutindeni, în administrație, în finanțe, în universități, la Academie, în Corpurile de selfgovernment, pe jețurile de miniștri, nu întâlnim în mare majoritate decât iarăși și iarăși acele fatale fizionomii nespecializate, aceeași protoplasmă de postulanți, de reputații uzurpate, care se grămădește înainte în toate și care tratează c-o egală suficiență toate ramurile administrației publice. (…) Continuăm a perpetua rămânerea la putere a unei clase de paraziți sociali oameni fără știință de carte și fără caractere, slugi ai oricărui guvern și ai oricărui sistem, dar dușmanii meritului și adevărului sub orice guvern și în orice sistem”. Alte măști, aceeași piesă.

          65 de ani de Palatul Copiilor Bacău

          de
          Deșteptarea
          -

          Pe 26 decembrie 1956 a luat ființă Casa Pionierilor Bacău, o atestă monografia publicată, în anul 2006, la Editura Casei Corpului Didactic Bacău. Altfel spus, pe 26 decembrie 2021, de Crăciun, Palatul Copiilor Bacău, a împlinit 65 de ani de existență. Pentru unii, este doar o instituție sau o clădire destinată educației non-formale, însă pentru generațiile de copii care și-au descoperit aici pasiunile și și-au construit personalitatea, și pentru profesorii care îi îndrumă sau i-au îndrumat, locul acesta este unul cu adevărat special.

          În anul 2018, atunci când m-am hotărât să mă înscriu pentru prima dată la unul dintre cercurile Palatului Copiilor Bacău, mai exact la Cercul de Jurnalism, nici măcar nu mi-am putut imagina cât de mult urma să mă schimbe faptul că aveam să merg săptămânal într-o clădire în care nu mai intrasem niciodată, să-mi petrec aproape două ore cu străini, învățând despre ceva absolut necunoscut mie. Acum, trei ani mai târziu, Palatul Copiilor Bacău împlinește 65 de ani, iar eu sunt o persoană cu mult diferită față de copilul timid de 10 ani care eram (nu total diferită totuși, încă sunt puțin timidă).

          Frecventarea cursurilor de jurnalism a contribuit la dezvoltarea mea și la descoperirea pasiunilor mele, dar și la deconectarea mea de la tot stresul provocat de școală, reprezentând o parte foarte mare din viața mea. Doamna profesoară Laura Huiban m-a susținut mereu, iar sfaturile sale au avut un impact foarte mare asupra mea, ajutându-mă să devin cea mai bună versiune a mea, să îmi găsesc motivația pentru a continua munca pe care am început-o și să nu mă tem de eșec sau de neștiință.

          Nu aș putea exprima niciodată prin cuvinte cât de mult înseamnă această instituție pentru mine și nu știu dacă am reușit măcar pe jumătate să explic acest lucru prin acest text, însă așa cum mi-a spus doamna profesoară Laura Huiban, „Și cel mai slab text este o capodoperă, dacă vă aparține, pentru că face parte din devenirea voastră.”

           

          Mara – Ioana Lazăr, elevă, în clasa a VII-a, la Școala Gimnazială „Dr. Al. Șafran” Bacău și la Cercul de jurnalism al Palatului Copiilor Bacău

            Monstrul din noi: alienarea

          de
          Ion Fercu
          -

            Este pilduitor/ tulburător ceea ce spunea J. J. Rousseau, în 1754, („Discurs asupra inegalităţii dintre oameni”): „Asemenea statuii lui Glaucos, pe care timpul, marea şi furtunile o desfiguraseră într-atâta, încât seamănă mai mult cu o fiară decât cu un zeu, sufletul omenesc, modificat în sânul societăţii datorită unor nenumărate cauze ce se repetau mereu […] şi-a schimbat, ca să zicem aşa, astfel înfăţişarea încât a devenit aproape de nerecunoscut”. Cred că Rousseau n-ar schimba nici astăzi vreo vorbă din acest fragment al discursului susținut la Academia din Dijon. Firește, poate că astăzi l-am trage puțin de mânecă, reproșându-i funciarul pesimism atunci când sesizează caracterul contradictoriu al progresului social – „…au fost tot atâția pași în aparență spre perfecționarea individului, în realitate, însă, spre decăderea speciei” – dar cred că, privind către statutul omului contemporan, nici cu virtuțile unui debate modern nu l-am putea clinti din credințele sale.

            Prin cugetători ca Platon și Rousseau, Hegel, Marx şi Marcuse, Erich Fromm, C. W. Mills sau J. Habermas, individul uman a fost trimis într-o grilă a supraviețuirii alienate. Fardând estetic alienarea, și literatura a brodat seducător, dar tragic, pe această temă a îndepărtării subiectului nu doar față de comunitatea sa, ci și față de sine însuși. O sinteză subiectivă ar putea decela cel puțin următoarele zvârcoliri zămislitoare de înstrăinare: neputința izvorâtă din sentimentul că destinul nu se află sub propriul control, ci este determinat de agenți externi (soartă, noroc sau manipulări instituționale); dificultatea sesizării un sens al ființării; îndepărtarea de valorile culturale și morale clasice; accentuarea sentimentelor de izolare socială și singurătate, excluziunile în relațiile sociale; auto-înstrăinarea (pierderea legăturilor insului cu el însuși).

            Suntem obișnuiți să privim alienarea mai ales ca subiect al metafizicii, psihologiei, sociologiei, literaturii. Încercăm să ne amăgim, să nu vedem că alienarea nu ființează doar în teoriile sofisticate, ci locuiește chiar în noi. Este monstrul din noi. Am privit în zilele din urmă către o fotografie cu pretinsă tematică… veselă care se zbenguia pe net… Copiii și nepoții, sosiți la părinți/ bunici, stăteau în living, pe canapele, în jurul gazdelor. Mama/ bunica îndrăznește să înfiripe un discurs emoționant, mulțumindu-le pentru rara vizită. Dar musafirii nu puteau îndeplini rolul receptorului de mesaj: erau, sută la sută, în lumea lor: telefon, laptop, tabletă… Cruntă alienare… Am ascultat și vocile multora dintre compatrioții noștri alungați de sărăcia și haosul mioritic în străinătate. Cei mai mulți dintre ei, deși recunosc faptul că sunt răvășiți de dor, n-au revenit acasă, ca de obicei, pentru Crăciun și Anul Nou. Pandemia, scârba față de autorități, sistemul concentraționar confuz au accentuat alienarea acestora. Au rămas întâlnirile virtuale, îmbrățișările virtuale… Surogate de uman. Am ajuns aproape de alienarea alienării, de simularea informatică a unui mediu imaginar sau real, restituită printr-un ansamblu de mijloace hardware sub formă de imagini în trei dimensiuni, de senzații tactile și de sunete care dau impresia de realitate… O simulare pe care o percepem ca fiind viață autentică. Monstrul din noi își face datoria.

            Ion Fercu

           

           

          † BOTEZUL DOMNULUI

          de
          Deșteptarea
          -

          Faptul că Isus a fost botezat de Ioan a creat probleme destul de serioase primei comunităţi creştine. Avea Isus trebuinţă de botezul pocăinţei pentru iertarea păcatelor? Ioan Botezătorul vrea să-l oprească pe Isus, socotind o cinste pentru sine de a fi botezat de Isus şi acceptă să-l boteze numai după ce Mântuitorul îl lămureşte că acest lucru este necesar „ca să se împlinească toată dreptatea”. Expresia biblică de „împlinire a dreptăţii” echivalează cu în a se conforma cu ceea ce Dumnezeu vrea, în a accepta planul său. Şi Dumnezeu vrea ca Mesia, Regele divin, să fie slujitorul său prin excelenţă, care să se jertfească pentru toţi în umilinţă şi taină (cf. Is 53). În al doilea rând, botezul, pe care Isus îl primeşte, nu este numai un botez de pocăinţă, fiindcă el nu avea nici umbră de păcat, ci un act de profundă smerenie şi suferinţă, menit să pună în evidenţă misterul de iubire al Preasfintei Treimi, glasul Tatălui care spune: „Acesta este Fiul meu iubit”. Prezenţa Duhului Sfânt care coboară din nou pe pământ, ca la începutul creaţiei, când plutea deasupra apelor, arată începutul unei noi creaţii.
          Evenimentele naşterii erau departe, trecute în uitare. Treizeci de ani de tăcere făcuseră din viaţa lui Isus un om ca toţi ceilalţi. Anii dinaintea Botezului ne arată omenitatea lui Isus, deşi la doisprezece ani rămas în templu, îi uimeşte pe învăţători prin răspunsurile şi priceperea lui. Botezul încheie această etapă a vieţii lui Isus. Aflat în mijlocul celor care veneau să se boteze, Isus vrea să împlinească întru-totul voinţa Tatălui.
          Scena botezului culminează cu o teofanie: Cerul se deschide, ceea ce înseamnă că lumea divină erupe în lumea umană a lui Isus şi prin el asupra întregii istorii, că prin el se inaugurează împărăţia Tatălui. Pentru acest motiv Tatăl îşi găseşte în Fiul toată bucuria, fiindcă prin el ne găseşte pe noi, ca să ni-l împartă pe Duhul Sfânt.
          În primele zile ale existenţei noastre am fost aduşi la Biserică şi în momentul în care preotul a turnat pe fruntea noastră apa botezului, s-a petrecut cu noi ceea ce s-a petrecut cu Isus în momentul în care Ioan l-a botezat în apa Iordanului. Să ne deschidem inima, cerul sufletului nostru, spre a da mărturie despre iubirea divină a Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh în care am fost botezaţi.

          Pr. Richardo-Dominic Baciu, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Nicolae” Bacău

          Văz şi auz

          de
          Ioan Dănilă
          -

          URARE-SALUT. „Să te binecuvânteze Cel de Sus!” e în loc de „Bună ziua!”, la austrieci. Am aflat de la comentatoarea Concertului de Anul Nou transmis de Radio-România şi am lăudat-o în gând pentru [î] de la [binecuvînteze].

          RRA, ÎN FRUNTE. „Semne bune anul are, fie că e vorba de semne de circulaţie, fie că avem de grijit semne de punctuaţie” (Dan Creţa, 3 ianuarie, ca „Între prieteni”, insistând să ne ferim de anulare). Cu o zi înainte, Viorela Pănculescu şi Mirela Băzăvan rostesc corect [două] ianuarie („Calendarul zilei”), iar peste două ore, Anca Şurian-Caproş înalţă solemn un „La mulţi ani!” limbii române.

          TREAZĂ, „DEŞTEPTAREA”. Citim un titlu banal: „Depistat în trafic de poliţişti, sub influenţa alcoolului” şi ne întrebăm ce înţeles ar fi avut dacă ar fi lipsit virgula: ameţiţi ar fi fost poliţiştii, şi nu şoferul. (Au ajuns până la Bacău vorbele lui Liviu Franga din „Observator cultural”: „Somnul gramaticii naşte absurdul”.) În alte cazuri, acest important semn de punctuaţie devine criteriul eficienţei muncii: „Fiecare virgulă din P.N.R.R. este verificată” (Digi 24, 3 ian.).

          CU GÂNDUL LA DOOM3. De acord cu Gabriel Stan-Lascu, de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, că toate administraţiile ar trebui să respecte normele academice în ortografierea numelor de localităţi.

          INADECVĂRI. Am notat, iar, nepotriviri în comperajele programelor de la Radio-România Actualităţi: pe 29 nov., când a început săptămâna incluzând ziua de 1 Decembrie, RRA a difuzat aproape exclusiv muzică în limba engleză; Doina Işfănoni, etnolog, a prezentat eforturile de a fi introdus colindul românesc în patrimoniul imaterial UNESCO, dar redactorului de specialitate i-a ieşit în cale o singură melodie, în limba engleză; la „Poveşti muzicale de Crăciun”, din 25 decembrie, Dan Alexandru nu a găsit niciun cântec românesc, în interval de o oră (15-16), încât urarea sa din final e cu efect de bumerang: „Un an mai bun!”; pe 1 Decembrie, acelaşi Dan Alexandru a prezentat cu entuziasmul obişnuit piese în româneşte; deci se poate!

          NEVOIA DE CONSECVENŢĂ. Prima ediţie din 2022 a emisiunii duminicale (9,05-9,30) „Pet-club” păstrează dublura de anul trecut: genericul îl aduce pe [clăb], iar realizatoarea, Andreea Marin, zice româneşte, corect adică: „Toate îşi găsesc locul la [pet club]”, chiar şi în parafraze: „Din Oceanul Pacific/ A ieşit un peşte mic/ Şi pe coada lui scria… [pet club], fireşte”.

          REMEMBER BULGARA VIE. Corespondentul Radio-România Actualităţi la Sofia, Petio Petkov, a plecat dintre noi pe neaşteptate. De câte ori îi ascultam relatările – dense şi dese –, de atâtea ori remarcam o particularitate fonetică a limbii vecinilor noştri: vocala „ă” era un sunet intermediar faţă de „î”. Am citit biografia regretatului ziarist şi aş zice că a avut ceva din tumultuoasa viaţă a lui Hristo Botev.

          Ioan Dănilă

           

           

          1...1.3631.3641.365...5.785Pagina 1.364 din 5.785

          		 ziare & stiri
          © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.