Comunitatea băcăuană a evreilor a sărbătorit, în seara zilei de 15 aprilie, prima zi a Paștelui (Pesah – anul 5782 de la Facerea Lumii, anul 2022 în calendarul actual internațional). Evenimentul a avut loc la Restaurantul Dumbrava, cu circa 95 de participanți, între care și invitații Ramona Florea – consilieră la Consiliul Județean, președintele comunității evreilor din Roman, Iancu Wexler, reprezentanții minorităților din Bacău – Silviu Niță (italieni), Doru Tănase (romi) și Vasile Agop (armeni), reprezentanții Filialei Cultul Eroilor – Dănuț Voicu (președinte) și Petru Done (secretar) și alți oaspeți din Israel, din București și din alte orașe.
Președintele comunității a explicat, mai întâi, tuturor ce înseamnă pentru evrei Pesah, sărbătorit, în diaspora țării de origine, Israel, timp de opt zile. A fost explicat și cum se desfășoară ritualul de Seder la intrare în Pesah și a fost făcută urarea specifică sărbătorii – „Hag Pesah Casher veSameah! 5782” (Un Pesah corespunzător și fericit!).
Ceremonialul a început cu aprinderea lumânărilor, iar ritualul Seder a fost condus de ing. Hainrich Brif (președintele comunității băcăuane) și dr. Marcel Weisselberg. A fost marcată, totodată, și intrarea în Shabbat, pentru că a început și Ziua odihnei săptămânale la evrei. Pe masa lumânărilor a fost adus Kera – un platou ritual de Pesah, pe care erau pască (azimă), flaroset (amestec de nuci măcinate, mere, scorțișoară și miere), un ou, apă sărată, hrean foarte amar, karpas (cartofi fierți, cu pătrunjel) și Zeroah – carne friptă, care reprezintă mielul pascal. Binecuvântarea Kiddush a fost dată pe un pahar de vin casher.
La masa de Pesah au fost aduse, apoi, participanților, preparate specifice acestei sărbători.
Tinerii Raluca Boiangiu, Alexandra și David Gotesman au pus cele patru întrebări esențiale din Ma Nishtana (prin ce se deosebește această noapte de celelalte nopți ale anului). Apoi Corul Shalom al Comunității, dirijat de Mariana Herman, a interpretat melodii specifice sărbătorii, după care participanții au încins hore specifice evenimentului.
Ce este Pesah
Pesah (Paștele evreiesc) – a explicat Hainrich Brif -, considerată Regina sărbătorilor evreiești, este una dintre cele trei mari Sărbători de Pelerinaj, când se făcea pelerinaj la Templul din Ierusalim: Pesah, Șavuot (Sărbătoarea săptămânilor, la 7 săptămâni după Pesah – Sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai) și Sukot (Sărbătoarea corturilor).
Pesahul comemorează sfârșitul robiei poporului evreu din Egipt, iar ieșirea din casa sclaviei reprezintă momentul eliberării istorice a poporului evreu și este considerată una dintre cele mai mari minuni înfăptuită de Dumnezeu în istoria evreilor. Numele sărbătorii „Pesah“ vine de la verbul ebraic „Pasuh”, care arată că Îngerul morții „a sărit peste“, „a ocolit” casele evreilor atunci când asupra egiptenilor a fost trimisă ultima și cea mai grea dintre cele 10 plăgi (pedepse), „Moartea întâilor născuți“, din fiecare casă egipteană, plăgi care au avut rolul de a-i convinge pe Faraon și pe sfetnicii săi să elibereze din sclavie poporul evreu. Pesahul se celebrează, în Diaspora, timp de 8 zile, începând de la 15 Nisan, prima lună a calendarului religios evreiesc (anul acesta prima zi de Pesah cade pe 16 aprilie): primele și ultimele două zile sunt zile de sărbătoare nelucrătoare, „Yom Tov“, iar cele patru din mijlocul perioadei sunt zile de sărbătoare- lucrătoare („Hol Hamoed”). În Israel, Pesah se celebrează timp de șapte zile.
Nicio altă sărbătoare iudaică nu implică pregătiri atât de ample. Legea evreiască ne obligă să eliminăm, din ajunul Paștelui până la finalul său, orice urmă de aliment dospit (hametz) din casă (bdikat – căutarea, srefat – arderea și mehirat hametz- vânzarea simbolică a hametzului). Evreii credincioși folosesc o veselă specială, ținută deoparte, numai pentru Paște.
Desfășurarea Sederului se face prin citirea și respectarea indicațiilor Hagadei (Povestirea Sederului), respectându-se și mitzva (porunca) din Tora „Vehigadeta“ – și vei povesti, fiilor tăi și aceștia, fiilor lor, din generație în generație, despre minunile care au fost înfăptuite atunci de Dumnezeu pentru salvarea poporului evreu din robie. Un moment deosebit al Sederului îl reprezintă „Ma niștana” (Prin ce se deosebește) sau „Cele 4 întrebări“ pe care le pune copilul celui care conduce Sederul și prin care cel mic încearcă să afle de ce este atât de deosebită seara respectivă de celelalte seri ale anului.
Trei termeni sunt definitorii pentru această sărbătoare: Pesah (jertfa mielului pascal), Matza (nedospite) și Maror (rădăcini amare).
