Polițiștii Secției 3 Poliție Rurală Onești au identificat și depistat doi tineri, bănuiți de furtul a 3 cabaline de la doi săteni din comuna Helegiu. Prejudiciul în valoare de 5.000 de lei a fost recuperat.

În noaptea de 15/16.ianuarie și 22/23 ianuarie a.c., persoane necunoscute au sustras 3 cabaline, de pe raza comunei Helegiu, cauzând un prejudiciu total de 5.000 de lei.

Ca urmare a activităților operative desfășurate de polițiștii din cadrul Postului de Poliție Helegiu au fost identificaţi și depistați doi tineri, bănuiți de comiterea faptelor.

Un tânăr de 14 ani şi altul de 15 ani, ambii din comuna Helegiu, ar fi pătruns, fără drept, în curtea unui imobil de unde ar fi sustras două cabaline, iar de la o stână din localitate, pe cea de a treia.

Cabalinele au fost identificate de polițiști, prejudiciul fiind recuperat în totalitate.

Cei doi tineri sunt cercetați penal sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.

La data de 26 ianuarie a.c., în jurul orei 12:30, o patrulă de poliție din cadrul Secţiei 1 Poliţie Bacău au depistat un localnic, de 54 ani, posesor al unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis de Tribunalul Bacău.

Cel în cauză este condamnat la executarea pedepsei cu închisoarea de doi ani, o lună şi 10 zile de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi însuşirea bunului găsit.

Bărbatul a fost condus şi încarcerat în Penitenciarul Bacău.

La data de 26 ianuarie a.c., în jurul orei 18.30, polițiștii din Moinești au depistat în trafic, un autoturism la volanul căruia se afla o femeie, de 43 de ani, din comuna Poduri.

Întrucât emana halenă alcoolică, s-a procedat la testarea acesteia cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condusă la spital unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

S-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului.

Numărul șomerilor înregistrați în 2021 în baza de date a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bacău a crescut față de anul anterior. Astfel, dacă în 2020, lunar, au fost înscrise în evidența AJOFM Bacău între 10.094 și 11.505 persoane, în 2021, numărul acestora s-a situat între 11.513 și 12.547.

Media lunară în 2021 a fost de 11.549 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, iar rata șomajului a fost de 5,37 șomeri la 100 de lucrători angajați cu contract individual. În 2020, media lunară a fost de 10.941 șomeri, iar rata șomajului a fost de 5,11. Dar în perioada ianuarie-decembrie 2021 au fost făcute și angajări din rândul șomerilor, prin diverse măsuri active derulate de AJOFM Bacău reușindu-se încadrarea a 5.688 persoane din evidența acestei instituții.

Cele mai multe angajări au fost în domeniile: comerț (vânzător, gestionar, agent vânzări), construcții (zidar, dulgher, zugrav, fierar-betonist, instalator), industria confecțiilor din textile, blănuri și pielărie (operator confecționer îmbrăcăminte), hoteluri și restaurante (ospătar, barman, bucătar), prelucrări mecanice (lăcătuș mecanic, electrician, inginer mecanic), transport și reparații auto (șofer, mecanic auto). Au mai fost ocupate posturi în meseriile de economist, juristconsult, medic, inginer electronist, informatician, operator introducere, validare și prelucrare date, contabil, casier, asistent medical generalist, confecționer încălțăminte și agent pază și ordine. Dar și în prezent este o ofertă de muncă destul de generoasă, în evidența AJOFM Bacău fiind 1.873 posturi vacante în 164 meserii.

Agenții economici care caută lucrători în vederea angajării lor trebuie să știe că ponderea cea mai mare a șomerilor înregistrați în ultima perioadă o reprezintă cei din domeniile: prelucrări mecanice-industria de mașini și echipamente (lăcătuș mecanic-constructor montator de structuri metalice, electrician, strungar, mecanic întreținere și reparații, mecanic utilaje, sudor, tehnician mecanic, inginer mecanic), transport și reparații auto (tinichigiu, mecanic auto, șofer), comerț (vânzător, agent comercial, gestionar), prelucrare lemn (tâmplar, sortator produse), construcții (zidar, dulgher, zugrav, asfaltator, instalator), industria chimică (operator chimist, laborant chimist), agricultură, vânătoare și servicii anexe (mecanic agricol, muncitor necalificat în agricultură), industria alimentară, restaurante și alte servicii de alimentație (brutar, cofetar-patiser, bucătar, ajutor ospătar-chelner). Alți șomeri sunt calificați ca economist, contabil, asistent medical generalist, operator introducere, validare și prelucrare date sau confecționer articole din piele și înlocuitori.

Mai multe poduri din județ, incluse în trasee strategice ce duc către baze militare, vor fi reparate cu fonduri de la Uniunea Europeană. Potrivit CNAIR, ar fi vorba de un ,,pachet de mobilitate militară CEF T 2021 MIL MOB WORKS”, în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Connecting Europe Facility (CEF) – CEF 2 Transport – Adaptation of the TEN-T to civilian-defence dual use – Military mobility envelope.”

Prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) se sprijină implementarea proiectelor de interes european, care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi, precum și modernizarea infrastructurilor și serviciilor existente în sectoarele transport, telecomunicații și energie. Pe de altă parte, rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), este un proiect de infrastructură cu dublă utilizare, care să permită o mobilizare mai rapidă a trupelor aliate, astfel încât să fie dislocate fără întârziere, în situația unei posibile agresiuni la granița de est a NATO.

„Piese” cheie, în drumul spre bazele militare

E drept că totul sună destul de tehnic, însă ce trebuie reținut este faptul că, în acest program, vor fi alocate, în total, 170 de milioane de euro. Interesant este că 9 poduri sunt numai în zona Moldovei, alături de alte trei astfel de obiective în Oltenia, Muntenia și Dobrogea.

Dintre podurile aflate în zona noastră, cele mai multe sunt în județul Bacău. Respectiv, pe DN 11, sunt cele două poduri amplasate în satul Ferăstrău, din comuna Bogdănești, un alt pod la Oituz și încă unul la Sănduleni, iar pe DN 2, un pod la Sascut. Celelalte obiective din Moldova care vor fi reabilitate în cadrul acestui program sunt în județul Neamț, pe DN 15 (șoseaua care asigură legătura între baza Câmpia Turzii – Târgu Mureș și Piatra Neamț), în localitățile Straja, comuna Tarcău, Stejaru, comuna Pângărați, Vaduri și Viișoara, comuna Alexandru cel Bun, (poduri cu restricții, amplasate lângă Barajul Bicaz), precum și în județele Vrancea, localitatea Pufești, și Galați, localitatea Șendreni.

În țară, mai sunt podurile de la Azuga, pe DN 1, Valea Prahovei, la Ovidiu, pe DN 2 A, aproape de baza Mihail Kogălniceanu, și la Argintești, pe DN 6, lângă Craiova (în drumul care duce la baza NATO Deveselu).

Ministerul Educației a emis zilele trecute Ordinul privind organizarea simulării Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a și a simulării probelor scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2021-2022.

Astfel, simularea examenului de Evaluare Națională se va desfășura după următorul calendar:

4 aprilie 2022 – Limba și literatura română, proba scrisă;
5 aprilie 2022 – Matematică, proba scrisă;
6 aprilie 2022 – Limba și literatura maternă, proba scrisă;
14 aprilie 2022 –Afișarea rezultatelor.

Simularea pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat:

28 martie 2022 – Proba E) a) – proba scrisă – Limba și literatura română;
29 martie 2022 – Proba E) c) –proba scrisă – Proba obligatorie a profilului;
30 martie 2022 – Proba E) d) –proba scrisă – Proba la alegere a profilului și specializării;
31 martie 2022 – Proba E) B) – proba scrisă – Limba și literatura maternă;
14 aprilie 2022 – Afișarea rezultatelor.

Articolul 6 al ordinului menționat anterior stabilește că „rezultatele obținute de elevii la simularea Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a și la simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2021 – 2022 sunt analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ în care s-au desfășurat aceste simulări, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adaptării unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare”.

De asemenea, „notele obținute la simulările naționale nu se trec în catalog. Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului, notele obținute la simulările naționale pot fi trecute în catalog.”

Pe lângă controalele care au vizat aplicarea legislației muncii, anul trecut Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău a întreprins și numeroase acțiuni de verificare a respectării măsurilor de protecție a salariaților împotriva noului coronavirus.

În acest sens, inspectorii ITM au efectuat pe parcursul anului 2021 nu mai puțin de 1.101 acțiuni de control, din care 81 au fost desfășurate împreună cu alte instituții, iar 10 au fost derulate pe timp de noapte.

În urma acestor controale au fost depistate 772 deficiențe, față de care inspectorii ITM au dispus aplicarea a 722 avertismente și a 32 amenzi (pentru tot atâția angajatori) în valoare totală de 50.000 lei.

La o parte dintre agenții economici sancționați, salariații nu aveau ori nu purtau corespunzător masca de protecție, nu se asigura triajul observațional, la intrarea în societate, sau nu era desemnată o persoană pentru verificarea temperaturii și selectarea epidemiologică a celor care aveau acces în unitate.

Restul angajatorilor sancționați nu au revizuit evaluarea factorilor de risc, în contextul pandemiei cu noul coronavirus, ori nu au afișat la loc vizibil măsurile de prevenire a îmbolnăvirii cu virusul Sars-CoV-2.

Poetul Costache Conachi a fost considerat de către unii critici și istorici literari „părinte al poeziei române”, specificul liricii sale fiind „alunecarea continuă și savantă între mistic și profan”, după cum remarca în scrierile sale de istorie și critică literară, George Călinescu.

Ambianța romantică, boemă, caracteristică sec.XVIII era trăită la Slănic-Moldova, la cea mai mare intensitate și ardere lăuntrica de către protipendada moldovenească venită la odihnă și tratament. Printre cei dintâi vizitatori de faimă ai stațiunii s-a aflat și Costache Conachi, care o va întâlni în mijlocul naturii încântătoare pe frumoasa Zulnia, numele de alint al Smarandei Negri (născută Donici, mama marelui om politic și patriot român, Costache Negri).

Costache Conachi s-a întâlnit pentru prima oară cu Zulnia în stațiunea de la poalele Nemirei, în urmă cu 210 ani și la 10 ani de la descoperirea la 20 iulie 1801, a primului izvor mineral, de către serdarul Mihalachi Spiridon.

Dragostea dintre Costache Conachi și Zulnia înfiripată la Slănic-Moldova, pe la 1811, îl va determina pe poet să-i dedice iubitei mai multe poezii (mai ales „Scrisoarea către Zulnia” și „Amorul din prieteșug”), care reprezintă în viziunea lui Nicolae Manolescu „prima autobiografie lirică erotică de la noi, în spirit trubaduresc și balcanic”.

Ca amintire a primei sale întâlniri, poetul va încrusta în coaja unui copac, sentimentele sale alese pentru cea care avea să-i fie soție. După 14 ani de la moartea Zulniei (1831), poetul, împovărat de vârstă și neîmpăcat cu gândul morții iubitei, care îi devenise pentru scurt timp soție, căuta zadarnic pomul pe care își încrustase darurile tinereții și care acum, nu mai exista (Conachi avea 34 de ani când a cunoscut-o pe Zulnia la Slănic-Moldova și 50 când a condus-o la altar).

El scrie atunci, una dintre cele mai bune poezii ale sale, în care inspirația anacreontică (în genul poeziilor de dragoste ale poetului antic Anacreon, n..a.), se îmbină cu lirica lăutarească a vremii: „Apoi dar scris a fost încă/ Să te mai văd, dar vai mie/ Nu cu draga mea Zulnie/ Ci singur, ca vai de mine,/ Alb și rece ca și tine”. În „Scrisoarea către Zulnia”, o primă epistolă literară la noi, poetul moldovean se află sub influența poeziei lui Petrarca, prin fidelitatea declarată până la moarte, ființei iubite: „Giurământ îți fac din suflet ca și ceriul și pământul,/ De s-or strămuta, Zulnio, eu nu mi-oi schimba cuvântul./ De-a te iubi pân la moarte, de-a nu avea supt soare/ Altă stea de proslăvire, alt luceafăr de-nchinare./ Dar ce folos, vai de mine, că n-am nici o mângâiere,/ Petrecerea mi-i în lăcrămi, în suspinuri și durere,/ Aș vrea să mor, dar și moartea ce poate fi pentru mine,/ Când, perzând a mea viață, perd mai mult, te perd pe tine.”

Costache Conachi (14 oct. 1778, Țigănești, Galați – d. 14 febr. 1849, Țigănești), poet, scriitor, traducător, om politic. Mare boier și mare proprietar, dar și ctitor de biserici, figură contradictorie în epocă pentru că pleda pentru luminarea poporului, Costache Conachi a făcut un proiect de reformă a învățământului în Moldova pe principiul „studiul trebuie să aibă un scop moral”.
Vorbitor fluent a cel puțin şase limbi străine, poetul a tradus o serie de opere semnificative pentru ideologia luminilor, aparţinând lui Pope („Încercare de voroava asupra omului”), Marmontel, Madame Cottin („Mathilda”, I-I1I, 1844), Pierre dHerbigny („Privire politicească a Evropii din anul 1825”) şi altele. Costache Conachi a fost considerat şi „cel mai bun inginer hotarnic din Moldova”, arătându-şi astfel complexitatea intelectuală.
A intrat de timpuriu în cariera administrativă, suind treptele până la cele mai înalte demnităţi: ispravnic de Tecuci (1806), vornic de poliţie al Iaşilor (1814-1818), coresponsabil al Visteriei, cap al Departamentului Afacerilor Straine (1823-1827), mare logofat al Dreptăţii (1831-1838).
Costache Conachi a fost și epitrop general al Casei Spitalelor şi Ospiciilor „Sf. Spiridon” din Iaşi (1835), epitrop al Bisericii Banu din Iaşi și ulterior, preşedinte al Eforiei aşezămintelor „Sf. Spiridon” din Iaşi (1840).

Romulus-Dan BUSNEA

Medicii de la Spitalul de Pediatrie „Sf. Maria” din Iaşi au efectuat o intervenţie chirurgicală de zece ore, în timpul căreia au replantat piciorul unei fete de 13 ani, victimă a unui accident feroviar care a avut loc marţi în Gara Bacău.

Managerul Spitalului de Pediatrie, Alina Belu, a declarat că fata a fost operată în cursul nopţii de marţi spre miercuri, de o echipă mixtă, în Clinica de Chirurgie Plastică şi Reparatorie.

„A fost adusă la noi cu o stare generală gravă, conştientă, cu leziuni multiple, care au fost investigate imagistic. Imediat a fost dusă în blocul operator şi, sub coordonarea unei echipe multidisciplinare, a fost stabilizată”, a declarat dr. Tamara Solange Roşu, purtătorul de cuvânt al spitalului.

După o intervenţie chirurgicală care a durat zece ore, s-a reuşit replantarea antepiciorului drept, cu stabilirea vascularizaţiei. Post operator fata a fost internată în clinica de Anestezie şi Terapie Intensivă a spitalului.

„În acest moment copilul este detubat, este conştientă, stabilă hemodinamic şi respirator. Intervenţia chirurgicală a avut scopul de a realiza replantarea membrului amputat şi de a asigura viabilitatea membrului. După 24-36 de ore de la această intervenţie, după ce avem confirmarea viabilităţii membrului replantat, vom efectua intervenţii chirurgicale de construcţie a tuturor elementelor anatomice pentru a conferi şi funcţionarea membrului. Cu siguranţă va fi nevoie de măcar încă două intervenţii chirurgicale. Una va fi efectuată mâine (joi – n.red.) pentru reconstrucţia structurilor tendinoase şi a structurilor nervoase pentru asigurarea funcţiei piciorului. Probabil că în cursul zilei de sâmbătă sau duminică va urma o intervenţie chirurgicală de acoperire a unor defecte foarte largi”, a declarat dr. Sidonia Susanu, coordonatorul Clinicii de Chirurgie Plastică şi Reparatorie. AGERPRES