Primăria Onești anunță deschiderea Clubului Seniorilor in cadrul Direcției de Cultură a Bibliotecii Municipale.

„Proiectul este expresia dorinței de îmbunătățire din punct de vedere psiho-social a calității vietii persoanelor vârstnice din orașul nostru. Ne dorim prin această inițiativă asigurarea unor condiții optime de petrecere a timpului liber care să conducă la formarea unui climat sănătos pentru vârsta a treia”, a declarat primarul Laurențiu Neghină.

„Pentru inceput, parintii si bunicii nostri se pot intalni, se pot cunoaște si socializa in cadrul filialei Cosânzeana dupa un program prestabilit, pe care îl vom completa cu evenimente, ateliere si simpozioane dedicate, urmând ca pe viitor să identificam și să le punem la dispoziție un spatiu și mai generos”, a mai adăugat edilul oneștean.

Acesta este titlul sub care a fost editat Calendarul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) pentru anul 2022. În cele 12 pagini ale calendarului apar, firesc, imagini ale caselor memoriale ale tot atâția ziariști, scriitori, publiciști, oameni politici și istorici celebri de la noi, dar întreg conținutul lucrării stă sub semnul operei și renumelui inegalabilului ziarist și poet Mihai Eminescu. De aceea, casa memorială de la Ipotești apare chiar pe coperta calendarului, iar în imagine este surprins și bustul poetului din curtea casei.

Sumarul calendarului este deschis, pentru luna ianuarie, cu imaginea casei memoriale Vasile Alecsandri de la Mircești. Ca pe toate filele din cuprins sunt inserate și aici câteva date despre opera și activitatea celui evocat, dar și un scurt citat din cele publicate de el.

Pagina lunii februarie este dedicată lui Tudor Arghezi și casei sale din Mărțișor-București, pagina lunii martie este a lui Nicolae Bălcescu și casei memoriale din Bălcești (Vâlcea), iar pagina lunii aprilie este a lui George Coșbuc și casei din Hordou (astăzi comuna George Coșbuc), din județul Bistrița-Năsăud.

Pentru luna mai s-a ales casa Octavian Goga, din Ciucea (Cluj), pentru luna iunie casa Nicolae Iorga, din Vălenii de Munte (Prahova), iar pentru luna iulie casa Cezar Petrescu, din Bușteni.

Pagina lunii august este a casei Liviu Rebreanu, din Prislop (astăzi localitatea Liviu Rebreanu), județul Bistrița-Năsăud, iar pagina lunii septembrie este a casei lui Ioan Slavici, din Șiria (Arad).

Ultimul trimestru al anului începe, în calendar, cu pagina lunii
Octombrie, dedicată casei lui Mihail Sadoveanu, din Copou-Iași, și continuă, pentru luna noiembrie, cu pagina lui Constantin Stere și a casei lui din Bucov (Prahova). Pagina lunii decembrie este dedicată lui Alexandru Vlahuță și casei sale din Dragosloveni (Vrancea).
Consultantul în istoria presei al acestei lucrări este Neagu Udroiu, iar conceptul grafic aparține lui Ovidiu Zanfir. Fotografiile au fost luate din portofoliile Filialelor UZPR. Filiala județului Bacău poartă numele ziaristului Marius Mircu, originar din Bacău.

În urmă cu câteva zile am surprins doi tineri, un el și o ea, discutând la o cafea. Cei doi urmau să își pună pirostriile. Familia tredițională sărbătorită tradițional. Vorbeau de meniu, de formație, de invitați, mărturii și etajele tortului. Câtă răspundere pe capul lor! Din fericire, toate păreau în regulă, cei doi încercând să facă din petrecerea prilejuită de legarea pe viață a destinului lor, ceva de neuitat. Aveau însă o problemă foarte importantă de rezolvat. Ceva la care nu se pricepeau. Dansul mirilor. Momentul festiv care dă startul petrecerii.

Mi-am imaginat pentru o clipă, cum o să le iasă pașii de dans sub emoția provocată de privirile tuturor invitaților? Și uite așa mi-a fugit gândul la colegul meu, Florin Ștefănescu, mare dansator, care mai povestește câte odată cum îi învață el să danseze pe cei care se căsătoresc, și nu numai. În ciuda situației încă… pandemice, perioada nunților se apropie. Așa că mi-am propus să îl „intervievez” pe maestrul coregraf Florin, pentru a ne destăinui câte ceva despre dansul mirilor. Din fericire, l-am găsit chiar în timpul lecției, acolo la Adamas, unde desfășoară astfel de activități. Am așteptat să termine ora, după care l-am luat la…întrebări:

– Pentru început, cum e cu dansul? De când dansezi și unde ai ajuns cu pasiunea ta?

– Cu dansul e bine, chiar dacă vremurile sunt mai grele. De dansat, dansez de când mă știu. Mereu mi-a plăcut dar nu o făceam în mod organizat, adică la nivel de competiție. Apoi am descoperit dansul sportiv și mi-a plăcut atât de tare în cât m-am decis să îl practic și la nivel competițional și…

– Și chiar ai ajuns să fii și instructor.

– Da. De câțiva ani buni mă ocup de grupele de adulți de la Academia Adamas dar am și câteva grupe de copii la Școala de Dans din Buhuși.

– E greu să lucrezi în dans cu adulții?

– Nu e nici greu dar nici ușor. Depinde ce își doresc și ei, pentru că unii vor mai mult iar alții îl tratează doar ca pe o formă de mișcare. Am elevi care vor să învețe mai mult, să dezvolte dansul și chiar să fie competitivi.

– De fapt, despre altceva vreau să vorbim astăzi. Mai exact despre dansul mirilor. Să ne spui câteva detalii despre el, ce trebuie să știm… Ai pregătit mulți miri?

– De-a lungul timpului am dezvoltat multe coregrafii pentru miri. Din păcate au fost acești doi ani în care nu s-au mai făcut nunți. Hai că anul trecut au mai fost câteva, dar în 2020 a fost „secetă” totală. Nu pot să apreciez un anumit număr de miri, pe care i-am avut eu. Dacă ar fi să vorbim de un număr general a celor care au dorit coregrafii de nuntă, pot să vă spun că sunt mai mulți instructori coregrafi care se ocupă de așa ceva…

– E un trend? O modă sau o industrie?

– În niciun caz o industrie. Dar putem spune că suntem un element, și chiar unul important din industria nunților, care știm că îi reunește pe organizatorii de astfel de evenimente. Care aduce la un loc formații de muzică, videografi, pe cei care se ocupă de rochii și costume, decorațiuni și câte și mai câte. Din totdeauna la nunțile noastre a existat dansul mirilor din startul nunții, chiar dacă a avut mai multe denumiri, cum era cândva valsul miresii. De mai mulți ani acest dans de deschidere a evoluat. Cei care se căsătoresc doresc să aibă o coregrafie frumoasă, să fie apreciați de invitații prezenți la evenimentul lor.

– Și acum tot vals se cere și se dansează?

– Sunt mai multe situații. Sunt unii miri care au un cântec care îi reprezintă. Și nu e musai vals. Așa că, dacă aleg acel cântec pentru deschiderea nunții lor, încercăm să le facem coregrafia pe acea melodie. Spun încercăm, pentru că nu poți să faci o coregrafie frumoasă, spectaculoasă chiar, pe un ritm nepotrivit. Imaginează-ți o piesă de heavy metal. Dacă e o piesă…dansantă… Sigur, valsul e cea mai ușoară variantă. Dacă tot am vorbit de modă, de trenduri… În ultima perioadă am avut cereri de coregrafii din mai multe stiluri.

– Dar nu e complicat?

– În teorie nu. Practica e problema. Și am să vorbesc puțin despre acest aspect. Dansul în aparență e ușor. Dar dacă ar fi fost ușor, ar fi dansat toată lumea. Mai complicat este pentru noi, bărbații. Pentru că suntem ceva mai rigizi și ne e teamă să nu arătăm penibil. Exact asta e problema în cazul adulților. Gândesc prea mult și își fac probleme. De aceea se lucrează mai ușor cu copiii, pentru că ei nu gândesc și imită cu ușurință. Doamnele și domnișoarele prin natura lor au o mobilitate mai bună, deci au un atu. Cu toate acestea, dansul se simte și se învață. De aceea, de multe ori le recomand celor care se pregătesc de marele eveniment, înainte cu câteva luni să frecventeze cursuri de dans la grupele de la noi, tocmai pentru a obișnui corpul.

– Ce presupune un curs de dansul mirilor?

– Ca timp, la noi la Academie acordăm 5 ore pentru un astfel de curs. Noi spunem că în aceste 5 ore putem construi împreună o coregrafie, care să îi pună în valoare pe cei doi miri. Sigur, sunt cazuri și cazuri. Pentru cei mai talentați și care pot executa figuri mai complicate, coregrafia va fi mai complexă. Ideea e că noi trebuie să formăm o echipă, să constrim împreună coregrafia și să îi punem în lumină pe miri. Nu o să folosim niciodată figuri care îi dezavantajează. Mai mult decât atât, încercăm să-i și consiliem din acest punct de vedere. În foarte multe cazuri, miresele în special, spun că au văzut nu știu unde, nu știu ce figuri care le-au plăcut. Una e să-ți placă și alta e să le poți executa și să te și prindă bine.

– Nu și-ar putea face singuri dansul?

– Cred că au fost cazuri și nu știu ce a ieșit. Numai că… Ce vezi de cele mai multe ori pe youtube sunt coregrafii de prezentare executate de dansatori profesioniști. Aceștia dansează cu mare ușurință iar coregrafia pare ușor de executat. Am întâlnit situații când au venit miri cu un videoclip și spuneau că vor așa. Cei din videoclip erau dansatori cu 20 de ani de experiență. Când am dat să lucrăm un pas asemănător și și-au dat seama de complexitate, au renunțat. Tocmai aici intervenim noi. Să le arătăm figuri care să îi pună în valoare, să le dai câteva informații tehnice… Că altfel nu iese pasul. Un exemplu simplu ar fi cel de la valsul vienez. Toată lumea observă la dansatorii profesioniști că atunci când valsează fac…valuri. Și atunci, oamenii imită și țopăie. Fac un fel de genuflexiuni și devine inestetic și obositor. Acolo e de fapt vorba de o înclinație. Dar dacă vrei, îți arăt.

– Poate cu o altă ocazie, când am să vin pregătit de dans. Spuneai de un mix de dansuri…

– Da. Ce înseamnă asta? De obicei, se alege un dans clasic, cum ar fi valsul sau tangoul, sau amândouă, la care se adugă un dans latino sau disco și chiar hip hop. Sigur, e vorba de câteva măsuri din fiecare stil. Sau… Am mai făcut coregrafii în care începeu mirii, după care li se alăturau nașii, schimbam perechile…

– Ai pregătit și perechi de miri, să le spunem, de notorietate?

– Cred că am avut. Nu mai știu exact. Am avut, dacă e să ne referim la meserii și funcții, avocați, unii care au cochetat cu politica, polițiști… Am lucrat cu multe perechi venite din străinătate, băcăuani plecați și care s-au întors acasă să își facă nunta. Am avut perechi mixte, adică mireasă româncă și mire de prin Danemarca, Spania, Italia sau de prin alte țări. I-am făcut coregrafia unei voleibaliste de la Știința, și vorbesc aici de franțuzoaica Kim Novak. Kim și soțul ei Simon au avut nunta în Franța și toți invitații au apreciat coregrafia făcută în România.

– Am observat că sunt destul de mulți cei care oferă astfel de cursuri, de dansul mirilor. Cum ar trebui să ne alegem instructorul de dans?

– Nu cred că există o rețetă. Eu cred că oamenii trebuie să rezoneze și în astfel de condiții. Cu toții ne promovăm online, dar, românește, eu cred că metoda „din gură în gură” e cea mai bună. Am observat că cei care au fost mulțumiți de felul în care am lucrat împreună, mi-au trimis și alți cunoscuți. Lucrând cu cei care vor să danseze bine și frumos în noaptea nunții lor, am ajuns să cunosc oameni frumoși. Mi-au trimis poze și filmulețe de la nunta lor, cu mulți am rămas în bune relații și chiar ne-am împrietenit.

– Ca o ultimă idee, ce le recomanzi celor care doresc să ia lecții de dansul mirilor?

– Ce să le spun? Să aibă încredere în instructorul lor, pentru că cel pe care l-au ales cu siguranță are experiență și poate să îi învețe să strălucească în noaptea nunții lor. Iar pe ceilalți, nu doar pe nuntași, îi așteptăm la cursurile de dans pentru adulți. Să dansăm, să ne distrăm și să ne facem prieteni noi. Cu siguranță, la dans vei uita de toate grijile. Let”s dance!

Dacă doriți să aflați mai multe puteți accesa următorul link: https://www.facebook.com/Dansul-Mirilor-cu-Florin-%C8%98tef%C4%83nescu-%C3%AEn-Bac%C4%83u-319264962214776 

Prevenirea incidentelor care ar putea afecta mediul școlar are un rol important și bine determinat, prin interacțiunea directă cu cei cărora le este adresată, copiii din instituțiile de învățământ preuniversitar. De această dată, jandarmii băcăuani au purtat un dialog constructiv cu elevii Școlii Gimnaziale ,,Spiru Haret” din municipiul Bacău.

Discuțiile cu elevii au pus accent pe teme precum prevenirea faptelor antisociale în zona instituțiilor de învățământ, consecințele legale ale săvârșirii acestora și modalități de evitare a victimizării.

Aceste întâlniri cu elevii urmăresc în special prevenirea violenţei în mediul şcolar, pregătirea elevilor în legătură cu evitarea unor fapte care pot fi săvârșite în școli sau în legătură cu școala, precum şi încurajarea dialogului în vederea identificării principalelor probleme cu care se confruntă tânăra generaţie. Momentele petrecute alături de oamenii în uniforma militară le-au oferit tinerilor posibilitatea de a afla și aspecte ce țin de specificul misiunilor pe care le desfășoară jandarmii în județul Bacău.

În vederea menținerii unui climat de ordine și siguranță publică la instituțiile de învățământ aflate în competență, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău cooperează cu polițiștii din cadrul Biroului Siguranță Școlară.

Activitățile de acest gen vor continua până la încheierea anului școlar 2021 – 2022, în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Statisticile arată că în 2021 numărul beneficiarilor de ajutor social a scăzut considerabil față de anul anterior atât la nivelul țării, cât și în județul Bacău. Astfel, dacă în decembrie 2020 din întreaga Românie au primit acest tip de prestație socială 176.674 familii și persoane singure, în aceeași lună a anului trecut s-au bucurat de sprijinul financiar menționat mai sus 159.123 beneficiari, cu 17.551 mai puțini.

În consecință și suma plătită a fost mai mică, respectiv s-a diminuat de la 46.943.849 lei la 41.428.016 lei. În județul Bacău, numărul beneficiarilor s-a redus de la 9.609 familii și persoane singure la 8.879, dintr-o populație de 580.912 locuitori. Așadar, într-un an numărul ajutoarelor sociale acordate a scăzut cu 730. Legat de banii plătiți, în 2020 ajutoarele sociale au însumat 2.627.359 lei, iar în 2021 au coborât la 2.351.203 lei.

Totuși, Bacăul continuă să se situeze pe locul doi între județele țării în ceea ce privește atât numărul beneficiarilor cât și suma achitată lor, fiind devansat doar de Dolj. Din acest județ, în decembrie 2021, din populația de 621.046 locuitori, au primit ajutor social 10.013 familii și persoane singure, la ele ajungând o sumă totală de 2.648.429 lei.

Pe locul trei se plasează județul Buzău, unde din populația de 409.060 locuitori au beneficiat de ajutor social 7.819 familii și persoane singure, care au primit, în total, 1.923.345 lei. Revenind la județul Bacău, menționăm că în fruntea clasamentului pe localități se menține comuna Horgești, cu 413 beneficiari, în decembrie 2021, față de 434, în decembrie 2020.

Amintim că, potrivit Legii 416/2001, a venitului minim garantat, familiile și persoanele singure sărace au dreptul la un ajutor social al cărui cuantum diferă în funcție de numărul membrilor componenți. Astfel, familiile cu o persoană primesc lunar 142 lei. Cele cu 2 persoane iau 255 lei, cu 3-357 lei, 4-442 lei și cele care au în componență 5 membri beneficiază de 527 lei. Familiile și mai numeroase iau 527 lei la care se adaugă câte 36,5 lei pentru fiecare persoană ce depășește numărul de cinci.

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bacău a transmis situația afecțiunilor respiratoriilor respiratorii (I.A.C.R.S., pneumonii si bronhopneumonii) pentru perioada 31.01.2022 – 04.02.2022.

Astfel, în perioada menționată s-au înregistrast un număr total de 1074 de cazuri de I.A.C.R.S. dintre care 48 au avut nevoie de internare. Din cele 1074 de cazuri, 134 au fost la categoria de vârstă 0-1 an, 187 la categoria 2-4 ani, 352 la categoria 5-14 ani, 220 la categoria 15-49 ani, 88 la categoria 50-64 ani și 93 de cazuri la cei peste 65 de ani. Cele mai multe cazuri de internări au fost la categoria de vârstă 0-1 an, 17 internări, și la categoria 2-4 ani cu 18 internări.

În cazul pneumoniilor și bronhopneumoniilor, s-au înregistrat în aceiași perioadă un număr total de 224 de cazuri dintre care 44 au necesitat internare. Pe categorii de vârstă, s-au înregistrat 30 de cazuri la categoria 0-1 an, 37 de cazuri la categoria 2-4 ani, 46 de cazuri la 5-14 ani, 40 de cazuri la 15-49 de ani, 30 de cazuri la 50-64 de ani și 33 de cazuri la cei de peste 65 de ani. Și în cazul acestor afecțiuni, cele mai multe internări au fost la categoria de vârstă 0-1 an, respective 13 cazuri.

„Instituția noastră a primit de la Ministerul Sănătății un număr total de 55.395 de doze de vaccin gripal, din care până în data de 08.02.2022 au fost vaccinate 42.726 de persoane”, a precizat dr. Mihaela Arim, director executive DSP Bacău.

În cadrul campaniei de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii sunt imunizate, cu prioritate, persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, precum şi gravide, conform recomandărilor OMS şi ECDC. Ca în fiecare an, campania se derulează prin cabinetele medicilor de familie şi în unităţi sanitare cu paturi.

O persoană care s-a vaccinat anti-COVID și face parte din categoriile la risc, poate primi și vaccinul gripal.

„Menționăm că respectarea regulilor de igienă, spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun, folosirea batistelor pentru strănut sau tuse, utilizarea măștilor de protecție în locuri aglomerate și spații închise sunt esenţiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin afecţiuni respiratorii”, a mai spus dr. Mihaela Arim.

În urma centralizării la nivelul județului, a rezultat că unitățile administrativ – teritoriale au un necesar de aproximativ 985 milioane lei. Fondurile puse la dispoziție de Guvern, pentru repartizare, au fost de 33 milioane.

„În mod evident, valoarea necesităților la nivelul județului este mult mai mare decât sumele de care dispune CJ, dar, după consultările desfășurate, s-a făcut o distribuție echilibrată, astfel încât să fie susținute programele de dezvoltare locală și proiectele de infrastructură care necesită cofinanțare locală”, se arată într-un comunicat al Consiliului Județean.

În ceea ce privește finanțarea cheltuielilor ce vizează drumurile, nu au fost reținute sume pentru cele județene și s-a repartizat întreaga valoare către primării, pentru drumurile comunale.

„Distribuirea acestor sume în mod echitabil se bazează pe faptul că în ultima perioadă, nu au mai fost alocate discreționar fondurile venite de la Guvern. În cadrul ședinței convocate marți, de îndată, proiectele de hotărâre au fost aprobate cu majoritatea voturilor, consilierii județeni USR-PLUS fiind singurii care s-au abținut”, se mai arată în comunicat.