joi, 25 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1140

Vești bune pentru șoferi: Prețul benzinei, sub 7 lei litrul

Într-o singură zi, carburanții s-au ieftinit, la mai toate benzinăriile, cu aproximativ 15 bani. Într-o lună, prețul carburanților auto a scăzut cu 1,5 lei. S-a ajuns la un nivel de preț apropiat de cel de dinaintea conflictului din Ucraina. La finalul lunii, va expira termenul de aplicare a reducerii voluntare cu 50 de bani a prețului la carburanți.

Scăderi semnificative ale prețurilor carburanților în benzinării, numai într-o singură zi benzinele și motorinele ieftinindu-se cu 15 bani la litru. De altfel, în ultima lună, prețurile carburanților auto au tot scăzut, cu aproape 1,5 lei pe litru. La începutul lunii iulie, prețul benzinei scădea sub 8 lei litrul.

Motorina rămâne mai scumpă decât benzina

Ca de obicei, tonul ieftinirilor l-a dat OMV Petrom, cea mai extinsă rețea de benzinării din țară, gest urmat aproape imediat și de aproape toți ceilalți jucători din piață. Prin urmare, sâmbătă, 17 septembrie, prețul benzinei standard a scăzut sub pragul psihologic de 7 lei. Astfel, cea mai ieftină benzină obișnuită se găsea, în weekend, în stațiile Petrom, la 6,87 lei litrul, preț ce includea și reducerea de 50 de bani reprezentând subvenția suportată de stat. La Rompetrol, același sortiment costa 6,93 de lei litrul, la fel ca în stațiile OMV. Ciudat e că la LukOil, benzina de 95 era mai scumpă decât de obicei – 7,01 lei litrul. La Socar și Mol, se găseau cele mai scumpe, respectiv 7,07 lei litrul și 7,8 lei itrul. Și motorina standard s-a ieftinit, rămânând, însă, la un nivel de preț de peste 7 lei litrul. Și asta cel mai probabil pentru că, acum, se înregistrează o cerere crescândă de motorină, în special venită din partea agricultorilor care se pregătesc pentru lucrările de toamnă. În plus, a contat și faptul că cea mai mare parte din motorină este adusă din afară, plătită în dolari care au un curs de schimb peste euro. Astfel, cea mai ieftină motorină standard se găsea la Petrom – 8,12 lei litrul (cu tot cu reducerea de 50 de bani), urmată de cea vândută de Rompetrol – 8,18 lei litrul, la fel și cea de la OMV. LukOil și Socar aveau un preț de 8,29 lei pe litru, iar Mol, 8,33 lei litrul. Notăm că astfel de prețuri nu au mai fost atât de mici încă de dinaintea începerii invaziei Rusiei în Ucraina.

Motivul ieftinirii

O explicație a acestor scăderi la pompă ar putea fi dată de nivelul de tranzacționare al petrolului Brent, vinerea trecută atingând 91,5 dolari/barilul. În mod normal, când prețurile la nivel internațional se modifică, ar trebui ca, în aproximativ o săptămână, să se resimtă și la noi. Însă, nivelul scăderilor (sau al creșterilor) de preț în beninzăriile din România sunt mereu diferite decât procentul cu care s-a modificat nivelul de tranzacționare al petrolului. Și asta pentru că statul aplică procente mari de taxe, în jur de 45% din prețul combustibilului.

La finalul lunii, expiră reducerea de 50 de bani 

Demn de reținut faptul că ieftinirea cea mai mare a carburanților s-a înregistrat la1 iulie, când a intrat în vigoare reducerea de 50 de bani impusă de Guvern. Măsura (cu un impact bugetar de 900 de milioane de lei, în cele trei luni cât este aplicată) expiră la finalul acestei luni. Schema de compensare este voluntară pentru benzinării, iar reducerea de 50 de bani este suportată în mod egal de la bugetul de stat și benzinării. Luni, coaliţia de guvernare urmează să discute oportunitatea menținerii schemei de compensare a carburanţilor cu 50 de bani. Există posibilitatea ca să se renunțe la această măsură, evident, dacă cei din coaliția de guvernare vor ajunge la un numitor comun. În luarea deciziei, va conta atât evoluția pieței petrolului, cât și conflictul armat de la graniță.

 

Normalul se făcu risipă

Un cunoscut avocat și profesor de drept comercial din România trage un semnal de alarmă care te înfioară, în condițiile în care trăim acum și care par să-i dea dreptate. „De acum încolo – spune avocatul -, civilizația occidentală se poate transforma ușor în societate de grotă”. Omul bate șaua către măsurile cerute chiar de occidentalii care până acum trăiau pe picior mare din toate punctele de vedere, cel puțin în comparație cu restul lumii din care am făcut și facem parte și noi. Se impun măsuri privind evitarea risipei de energie și pentru instituirea unui regim de alimentație rațională etc.

Cu alte cuvinte, am risipit mult până acum și trebuie să intrăm într-o etapă de austeritate. Până când? Nu se știe, dar trebuie!

Prin urmare, stingem becuri, scoatem aparate din priză, refacem obiceiurile de a mânca. Pentru că altfel, în condițiile în care am intrat în criza pornită din Rusia prin sistarea livrării de gaz metan, în care războiul din Ucraina risipește resursele alimentare, dar și pe cele necesare industriilor de tot felul, riscăm să pierim de inaniție, în frig și pe întuneric.

Ultima propunere a lumii civilizate a fost să digitalizăm totul, adică să folosim aparatura electronică specifică, aparate care funcționează, însă, numai cu energie electrică.

Dar, de acum, cam gata cu ifosele acestea! Trebuie să combatem risipa, altfel… înapoi în Epoca de piatră.

Dintr-odată, normalul se făcu risipă.

Prin etape de strângerea curelei în astfel de domenii am mai trecut. Dar, acum, în România se pare că încă mai e mult loc pentru combaterea risipei de energie, de exemplu. O arată tot mai multe opinii postate pe net care se opun unor asemenea politici, dar și sondajele specialiștilor în rândul populației.

Totul se poate rezolva prin educație – ați putea spune -, dar până acolo iată ce credeau românii nu cu mult timp în urmă. Un sondaj arăta că cei mai mulți dintre noi nu închidem și nu reducem niciodată căldura când plecăm de acasă, nu scoatem din priză electrocasnicele când nu le folosim și nici nu prea știm dacă lăsate în priză acestea încă sunt consumatoare de energie. Cu toate acestea, 25,75% dintre români spuneau că fac economie maximă de energie și numai 4,75 afirmau că fac risipă maximă. Credeți că situația s-a mai schimbat? Sau că se va schimba?

Greu de crezut că vom putea înțelege ușor că ceea ce credeam că e normal va fi considerat risipă.

Liderii UE ne transmit că Ceaușescu avea dreptate

Liderii Uniunii Europene, în frunte cu Ursula von der Leyen, ne transmit, în fiecare zi, că Nicolae Ceaușescu, primul președinte al României, a avut dreptate. Că, în numele unui interes național superior intereselor individuale este nu doar moral, dar și legal ca populația să fie ținută în frig, înfometată, îngrozită și amenințată.

Pentru Ceaușescu, plata datoriilor externe a fost un motiv suficient pentru ca să impună un program de austeritate alimentară și energetică populației. Prin urmare, pentru a menține industria la parametrii optimi necesari realizării producției, s-a tăiat energia de la populație. Curentul electric se livra cu porția, încălzirea și apa caldă se dădeau cu program.

Uniunea Europeană susține că, în numele luptei contra Rusiei și pentru a ajută la „înfrângerea” lui Putin, populația celor 27 de state trebuie să se sacrifice, să mai pună o haină pe ea la iarnă, să mențină temperatura scăzută în case și să consume cât mai puțină energie.

Ceaușescu și-a impus programul de austeritate cu ajutorul activiștilor de partid și mai puțin al mijloacelor de represiune întrucât statul controla distribuția energiei. UE, care a privatizat distribuția, va folosi activiștii politici, mijloacele de informare și pe cele represive. Să ne amintim cum în Franța, de exemplu, poliția controla astă-vară să fie închise ușile magazinelor, să nu cumva să se piardă răcoarea furnizată de aparatele de aer condiționat.

Totuși, din punct de vedere logic, Ceaușescu nimerise vulnerabilitatea națională, datoriile externe fiind folosite de Occident pentru a impune schimbări politice care, în extremis, ar fi putut duce la o intervenție sovietică. Soluția aleasă a fost, însă, discutabilă.  Uniunea Europeană, din prostie sau din interes, a plecat de la cauze eronate și a reușit să impună o soluție în mod cert eronată. Pentru că nu războiul din Ucraina este cauza principală a crizei energetice actuale, ci doar o cauză secundară. Prețurile energiei în Europa au început să crească dinainte de război ca o consecință a liberalizării pieței de energie și a efectelor așa-numitului Green Deal, care a început închiderea producătorilor ce utilizează combustibili fosili înainte de crearea de înlocuitori „verzi”.

Desigur, programul de austeritate al lui Ceaușescu a fost complet greșit și a provocat daune imense țării. Dar modul în care liderii europeni pun problema, practic, legitimează ideile puse în practică de PCR în România în anii ’80. Din punctul de vedere al Bruxelles-ului, ceea ce a făcut Ceaușescu a fost perfct legal și moral, din moment ce clasa politică europeană impune, astăzi, același model.

Cronicile presei: Moartea Nataliei, un caz de malpraxis revoltător

    Da, toate sunt revoltătoare, oricât de mică ar fi vina personalului medical, dar moartea pacientului este cel mai grav act de malpraxis. Ancheta mea a pornit la suspiciunea rezonabilă că o pacientă tânără nu avea cum să moară după naștere, dacă medicii și-ar fi făcut datoria. Astăzi, 19 septembrie, Natalia Ionescu ar fi împlinit 55 de ani.

    Bănuiala și fragmente dintr-o dramă

    Era o după masă ploioasă de octombrie în 2007, când am observat agitație în bucătăria unde ziariștii de la România liberă ne retrăgeam la fumat. M-am dus să văd ce s-a întâmplat și-am aflat că soția unui coleg a murit. Nu-l cunoșteam pe Mihai Ionescu. Și nu era acolo, pentru că urla furia în el la poarta spitalului unde soția lui, Natalia, tocmai murise după ce a născut. Am încercat să aflu detalii, iar din fragmentele obținute m-am gândit că este malpraxis. M-am dus la redactorul-șef, Dan Turturică, acum director general la TVR, să-i zic că nu putem lăsa așa. El m-a sfătuit să mai investigăm, să așteptăm și să investigăm temeinic. Avea dreptate, dar nu puteam să nu scriu ceva. Așa că am postat pe site-ul meu de atunci (Reporter Virtual) un strigăt revoltat. Parțial îl vedeți în captură, iar cei care vor citit episodul online pot da clik pe link aici: http://www.reportervirtual.ro/o-drama-tulburatoare/

    Citez: „O dramă tulburătoare. Nu am vrut să scriu despre acest eveniment nedrept, dar revolta m-a împins spre aceste rânduri. În această noapte, soția unui coleg de la România liberă a murit la cinci ore după operația de cezariană. Natalia, soția lui Mihai Ionescu, a fost operată la Maternitatea Giulești din cauza unor probleme apărute în timpul spitalizării. Nașterea a fost forțată, dar mama a murit la cinci ore după intervenție. Nu a avut zile sau vorbim de malpraxis. Rămâne de investigat. Natalia a murit de embolie pulmonară, după primele constatări. Medicii au reusit să-l salveze momentan pe copil. Cred că doar Dumnezeu știe dacă va supraviețui. Este revoltător acest deces, mai ales că Natalia era tânără”.

    Era pe 12 octombrie și abia în decembrie am publicat în România liberă prima parte a investigației. Investigație care s-a extins, apoi am realizat un serial legat de cazurile de malpraxis din spitale. L-am numit Spitalele horror, unde cazurile au venit din toată țara.

    Lungul drum spre adevăr

    Pe 4 decembrie 2007 a apărut ancheta Un vis ucis în maternitate. Colegul mi-a povestit cum s-a ajuns la nașterea prematură la 26 de săptămâni, dar și imediat după. „Natalia m-a întrebat ce face copilul și i-am spus că este stabil, așa cum aflasem deja. Îi umezeam buzele cu un tampon, în vreme ce o asistentă mă tot soma să ies din salon. N-am să uit niciodată cum cerea apă, iar doctorița D. i-a strigat: «Taci din gura, că te dau afară!»”.

    La ora 17.00, Natalia a facut stop cardiorespirator. Medicii au încercat s-o resusciteze timp de trei ore, dar tot fără să-i facă transfuzie, deși la 18.14, cand i s-a măsurat hemoglobina, aceasta avea o valoare de 5,5 g, față de 11-16,5 g, cât este normal.
    Au fost ore disperate în care soțului i s-a comunicat mai întâi că Natalia se află în comă profundă, apoi la 20.30 că a făcut încă un stop cardiorespirator și a decedat. „Nu mai știu ce am făcut. Urlam în curtea spitalului. Imploram o biată infirmiera să-mi aduca vești bune din sala de operație. Totul s-a prăbușit atunci definitiv. Este cumplit să trăiesc cu gândul că soția mea a fost victima unor medici incompetenți și indiferenți”, mi-a spus atunci Mihai, care a concluzionat: „Am vrut să dăm viață și am primit moarte, ostilitate și indiferență”.

    Mihai Ionescu a făcut plângere la Colegiul Medicilor și parchet, iar eu mi-am continuat ancheta, presând instituțiile să nu o lălăiască. Cu toate astea, abia în februarie 2008 a fost luată o decizie: a fost malpraxis, exact ce bănuiam. Ce s-a întâmplat de fapt. După intervenția chirurgicală, Natalia a fost abandonată la Terapie Intensivă, fără a i se face nici o transfuzie care să-i compenseze sângele pierdut și fără ca funcțiile sale vitale să-i fie monitorizate cu aparatura adecvată. Pe scurt, după cezariană, nu a fost cusută bine, iar pe acolo i s-a scurt sângele până a intrat în stop cardiorespirator. Raportul colegilor medicilor a fost publicat la sfârșitul lui februarie 2008: „Complicaţia hemoragică survenită postoperator şi care a determinat decesul se datorează dehiscenţei suturilor transei uterine (n.r. – desfacerea firelor), ceea ce reprezintă o deficienţă de tehnică chirurgicală“.

    Ce-au pățit medicii

    Serialul de dezvăluiri din ziar și concluzia IML de malpraxis au dus la măsuri ridicole: Colegiul Medicilor a stabilit o sancțiune de 15% din leafă pentru doi doctori și suspendare dintr-o activitate pentru șase luni, decizie contestată și redusă la trei luni (n.r. fără posibilitatea să opereze, ci doar să consulte, pentru un an). Au început procesele, iar după 11 ani au venit despăgubirile, dar nu și vreo condamnare la închisoare cu executare. Din două doctorițe doar una a fost condamnată cu suspendare la trei ani. Se pare că această breaslă are rău de spații închise. Anchetele, emisiunile tv pe acest subiect și investigațiile procurorilor s-au lovit de acest gard al iertării unei crime. Iar doctorii respectivi operează în continuare, consultă și iau măsuri care ar putea pune în pericol alte vieți. La fel se întâmplă în continuare în cazul celor mai mulți doctori găsiți vinovați de malpraxis.

    Două vești bune la final: copilul trăiește (chiar dacă a fost nevoie de terapie ani buni și a rămas cu ceva sechele) și va împlini 15 ani în octombrie, iar articolul a luat premiul Clubului Român de Presă pentru cea mai bună investigație la gala din 2008. Colegul meu însă nu va fi niciodată consolat, la fel nici fiul său. El a renunțat la profesie și și-a dedicat viața visului pe care l-a avut cu Natalia: copilul lor.

    Tiberiu Lovin lucrează de 30 de ani în presă, a debutat la Deșteptarea, a scris la cele mai importante ziare ale timpului, iar de 12 ani este freelancer, colaborează la diverse publicații și conduce un site de știri și anchete din Transilvania: Ceasul Cetății. De câteva luni, gazetarul publică un serial despre diverse cazuri petrecute în deceniile de presă scurse până acum

     

    Festivalul „STEA printre Stele” și-a desemnat câștigătorii

      -Denisa Huiban din Bacău a câștigat marele Trofeu al Festivalului

      Peste 150 de copii, adolescenți și tineri talentați și-au dat întîlnire în zilele de 16 și 17 septembrie pe scena Teatrului de Vară „Radu Beligan” din Bacău, acolo unde a avut loc cea de-a X-a ediție a Festivalului Internațional de Muzică pentru Copii, Adolescenți și Tineri „STEA printre Stele”, organizat de ASCHN Centrul Daniel Bacău.

      Juriul acestei ediții de festival a fost compus din artiști consacrați precum: Mihai Alexandru – chitarist, solist vocal, producător și compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România – președintele juriului; Luminița Anghel – interpretă de muzică ușoară; Nico – Nicoleta Matei – interpretă de muzică usoară; George Vanvu – Profesor, compozitor și coordonator muzical al studioului Radio Iaşi, realizator „Pro Musica” şi „Hiturile Radio Iași”; Bogdan Dragomir – muzician și realizator emisiuni la Radio România Regional, membru al Uniunii Naționale a Artiștilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România; Ovidiu Iordache – compozitor; Claudiu Bulete – compozitor – manager CB Media și compozitorul imnului festivalului.

      A fost o ediție de excepție, cu participanți interesanți, cu voci excepționale și interpretări care au transmis energie publicului. Pe lângă evoluțiile din concurs, publicul s-a delectate și cu recitalurile din Gală. Un aspect interesant și important s-a produs atunci când, Luminița Anghel și Nico, cântând în duet, au oprit muzica pentru că performau pe…pozitiv. Practic au refuzat acest lucru ceea ce a transmis limpede noii generații că este greșit să evoluezi în acest fel pe scenă.

      „Ne bucurăm să oferim societății un astfel de eveniment muzical cu tradiție, la care copii, adolescenții si tinerii participa cu mult drag, și unde publicul apreciază tinerele talente. Prin acest eveniment oferim copiilor cu dizabilități șansa sa ia parte la o experiență unică de integrare, care vine în completarea terapiilor de recuperare parcurse de aceștia în cadrul centrului.

      Astfel că festivalul muzical „STEA printre Stele” nu este doar un eveniment muzical, ci și o oportunitatea pentru copiii cu dizabilități de a lua parte la viața socială și culturală a comunității. Considerăm că ediția acestui an a fost una de succes, fapt datorat sprijinului Primăriei Muncipiului Bacău și domului primar Lucian Daniel Stanciu Viziteu. De asemenea ținem să transmitem recunoștință și mulțumiri sponsorilor și colaboratorilor care au ajutat la realizarea evenimentului.”
      Ionela Cătălina Popa, manager de proiect

      „Misiunea noastră este să luptăm și să ajutăm oamenii,să ajutăm copiii, pentru că nu ne-am născut toți egali, ne-am născut în diversitate, cea care ne face să nu renunțăm. Am construit împreună o comunitate minunată, aceasta în care suntem noi toți, împreună cu toți cei care m-au ajutat pe mine, pentru că nu singură puteam să fac lucrurile astea, decât cu oameni, să îndeplinim această misiune și să facem acest festival atât de frumos.

      Copiii sunt pentru noi darul supreme, îi respectăm la cea mai înaltă valoare și potențial pe care îl au. Prin acest festival încercăm să schimbăm atitudini și mentalități”, a declarat chiar de pe scena festivalului, în startul Galei, Mărioara Popa, președintele Centrului Daniel Bacău.

      „A fost o ediție de nota 10. Anul acesta s-au făcut schimbări foarte mari: grafica extraordinară, sunet foarte bun…s-a simțit această creștere. Au fost foarte mulți copii noi, pe care nu i-am mai întâlnit, ceea ce este un câștig pentru noi toți, un câștig pentru scenă și muzică. Și repertoriul a fost unul nou, în majoritatea cazurilor ceea ce este din nou extraordinar. Evident, nu pot să nu remarc că au fost voci foarte bune. Cu toții sunt foarte buni. Sunt câteva voci, la cei mai mari, care ar trebui deja să îi auzim pe post. Le doresc tuturor mult noroc și succes.”
      Nico, interpretă de muzică ușoară și membră a juriului festivalului

      „M-am bucurat nespus că am putut face parte din ediția jubiliară a festivalului. Noi suntem ca o mare familie și ne simțim foarte bine împreună. Organizarea, în fiecare an devine din ce în ce mai bună, și suntem foarte fericiți când venim la „STEA printre stele”. Concurenții au fost și buni dar și mai puțin pregătiți. Am avut de unde să alegem premiile mari și premiile importante și sperăm din toată inima ca pe viitor să fie atât de mulți încât să fie necesară o preselecție pentru festival. Oricum, suntem plini de copii talentați.”
      Luminița Anghel, interpretă de muzică ușoară și membră a juriului

      Câștigătorii Festivalului „STEA printre Stele”

      Trofeele categoriilor:
      4-6 ani – Ursu Anastasia Maria din Roman
      7 ani – Tîrnoveanu Sara Natalia din Suceava
      8 ani – Păvăleanu Bianca din Piatra Neamț
      9 ani – Cihodaru Anais din Iași
      10 ani – Gurici Daria Elena din Iași
      11 ani – Anton Antonia din Brăila
      12 ani – Haidău Giulia Elena din Iași
      13 – 14 ani – Munteanu Sara Maria din Onești
      15 – 16 ani – Mireanu Ștefania Maria din Bacău
      17 – 23 ani – nu s-a acordat

      Premiul „Steluțe de 10” – Rusu Riana din Pașcani

      Trofeul Junior – Gavrilescu Victor Gabriel din Roman

      Trofeul Junior – Moloman Alin Ionuț din Iași

      Trofeul Adolescent – Munteanu Alesia Rozalina din Tecuci

      Trofeul Festivalului – Huiban Denisa Elena din Bacău.

       

      FCM Bacău, fotbal ca la carte

      Fostul jurnalist al cotidianului Deșteptarea, Costel Ciubotaru a recompus istoria echipei fanion a județului în primele patru volume ale „Enciclopediei fotbalului băcăuan: Dinamo Bacău- SC Bacău- FCM Bacău, o echipă de tradiție”. Lucrarea, unică pe plan național, este de vânzare în ediție limitată și nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui adevărat microbist

      La fix zece ani de la ultima sa apariție într-un campionat, FCM Bacău revine pe teren. Nu pentru a disputa vreun nou meci, ci pentru a rejuca toate, dar absolut toate partidele din istoria sa de peste 60 de ani. Come-back-ul se datorează fostului jurnalist al cotidianului „Deșteptarea”, Costel Ciubotaru, care a pus negru pe alb întreaga istorie alb-roșie și ulterior galben-albastră în „Enciclopedia fotbalului băcăuan: Dinamo Bacău- SC Bacău- FCM Bacău, o echipă de tradiție”. Structurată în patru volume („Volumul 1: De la ediția 1950 la ediția 1972-73”, Volumul 2: „De la ediția 1973-74 la ediția 1994-95”, „Volumul 3: „De la ediția 1995-96 la ediția 2011-2012”, Volumul 4: „Jucători reprezentativi ai formației băcăuane și antrenori celebri care au fost la Bacău”, lucrarea publicată în acest an de Editura „Babel” este de vânzare în ediție limitată.

      „Din rațiuni financiare- toate costurile le-am acoperit personal- nu am putut tipări decât 20 de bucăți din fiecare volum. Prețul unui volum este de 100 lei, iar cine este interesat mă poate contacta fie pe pagina de facebook, fie la numărul de telefon 0724.411.461”, ne-a mărturisit autorul. Pasionat de statistică până la fanatism și înzestrat cu o minuțiozitate ce ar scoate din țâțâni până și un călugăr budist, Costel Ciubotaru recompune cu acribie și în mod exhaustiv etapele parcurse între 1950 și 2012 de echipa care a încântat publicul băcăuan mai întâi sub denumirea de Dinamo Bacău, ulterior Sport Club și în anii de final, FCM.

      De la primul gol până la ultimul cartonaș galben, nimic nu lipsește din totalul celor 1345 de pagini. Sunt publicate toate casetele tehnice ale meciurilor oficiale de A, B și C, inclusiv cu descrierea fiecărui gol în parte. Ca exemplu, la partida de Divizia B din 30 aprilie 1967 dintre Dinamo Bacău și Politehnica București 3-0, cititorul va afla că tabela a fost deblocată de Comănescu, printr-un șut puternic și că în minutele 35 și 77, Vasile Panait a rotunjit scorul, mai întâi cu un șut plasat din marginea careului și apoi dintr-un penalty obținut ca urmare a unui fault comis asupra lui Mihai Rugiubei.

      După cum, la jocul din iunie 1979 dintre SC Bacău și UTA Arad 1-0, victoria a fost adusă de Teodor Botez, cu un șut de la 25 de metri, sub transversala porții apărate de Duckadam. Singurul lucru care nu apare este la ce poartă a marcat Doru Botez, dar ca unul ce am fost la meci, vă pot preciza că s-a înscris la cea din stânga tribunei oficiale.

      Lăsând gluma la o parte, fiecare ediție de campionat are inclus clasamentul final, lotul folosit de băcăuani, cu nume, prenume, locul și data nașterii, meciuri, goluri, minute adunate și cartonașe primite, dar și parcursul echipei de tineret, de trei campioană națională: în 1970, în 79 și 82.

      Totodată, sunt amintiți jucătorii Bacăului notați cu 10 și 9 în revista Fotbal și în ziarul Sportul, în anii 60-70 și cei incluși în echipa etapei de Gazeta Sporturilor după 1989, așa cum sunt trecute în revistă nu doar partidele din cupele europene, dar și cele amicale.

      Avem bilanțul general al confruntărilor cu adversarele din Divizia A, dar și din Divizia B (inclusiv cu concitadinele Flamura Roșie în anii 50 și Știința în ediția 1974-75), după cum găsim și ierarhia prezențelor în toate competițiile interne, al cărei Top 5 se prezintă astfel: 1) Nicolae Vătafu, cu 357 de meciuri (255 în A, 81 în B și 21 în Cupa României), 2) Gheorghe Andrieș, cu 337 (319/0/8), 3) Mihai Cărpuci, cu 327 (278/31/18), 4) Vasile Șoiman, cu 326 (312/0/14), 5) Aristică Ghiță, cu 325 (255/79/11).

      Golgheterii? Nu aveau cum să lipsească! În frunte se află Matei Gram (61 de goluri: 56 în A, 44 în B și 6 în Cupă), urmat de Daniel Scânteie, cu 76, dintre care patru din 11 m (68/4/4) și Emeric Dembroschi, cu 72 (7 penalty-uri): 57/6/9. Și să știți că nu lipsesc nici curiozitățile. Cine cunoaște, oare, că primul penalty ratat i-a aparținut lui Iacob Olaru, în 1953? Sau cine își mai amintește că primul stranier ce a marcat pentru echipa băcăuană a fost Iuri Skala, contra lui Electroputere, în ediția 1992-93? Și care a avut curiozitatea să numere autogolurile lui Iodi, fundașul dezlânat adus de Ilie Dumitrescu în pauza de iarnă a sezonului 2002-2003?

      „Am muncit 12 ani la aceste patru volume din Enciclopedie și vreau să le mulțumesc tuturor celor care m-a ajutat cu date sau cu fotografii deoarece am ținut foarte mult ca lucrarea să fie una bogat ilustrată. Așa cum am ținut mult ca al patrulea volum să includă portrete și interviuri cu jucători și antrenori ce au făcut istorie la Bacău precum- ca să dau doar câteva nume- Publik, Geosanu, Dembroschi, Ghiță, Rugiubei, Pană, Margasoiu, Catargiu, Lunca, Andrieș, Șoșu, Scânteie, Ciocoiu, Cursaru sau Cristea”, a subliniat Costel Ciubotaru.

      „Enciclopedia fotbalului băcăuan: Dinamo Bacău- SC Bacău- FCM Bacău, o echipă de tradiție” este o tetralogie unică pe plan național și care nu ar trebui să fie ratată de adevărații microbiști. Mai ales de cei care continuă să susțină că „În Bacău doar FCM”! Cât despre suporterii ce au avut ochi și suflet și pentru celelalte echipe băcăuane, Costel Ciubotaru le pregătește o surpriză specială: următoarele două volume ale Enciclopediei vor avea ca subiect ARLUS Bacău, Flamura Roșie, Partizanul, Proletarul, Aripile, CSM Borzești, FC Onești și Petrolul Moinești. Fotbalul băcăuan revine. Și o face în forță. Deocamdată, doar pe hârtie.

      CSM Bacău, învingătoare pe linie

      Sâmbătă fastă pentru echipele CSM Bacău. Prim-divizionara de handbal masculin antrenată de Sandu Iacob a reușit a doua victorie stagională, impunându-se cu 29- 26 (15-13) pe terenul nou-promovatei CSM Oradea, în etapa a patra a Ligii Zimbrilor.

      Prin succesul de la Oradea, „CSMeii”, care au evoluat în formula Grigoraș, Cozma- G. Bujor 7 goluri, Ushal, 6, Serhel 6, Ganchev 6, Belchite 2, Ivășchescu 1, Dobrincu 1, M. Bujor, Rotaru și Costea au ajuns la cota 6 puncte înaintea jocului de runda viitoare, de acasă, cu Minaur Baia Mare. Victorie externă și pentru tânăra echipă de handbal feminin a CSM Bacău care evoluează în Seria B a Diviziei A.

      „CSMeoaicele” au câștigat cu 31-26 (16-15) pe terenul celor de la Harghita Odorhei și totalizează maximum de puncte în acest debut de sezon. În jocul cu harghitencele, antrenorii băcăuani Costel Petrea și Adi Brezan au utilizat garnitura: Sofron, Bordeianu, Iordănescu- Poiană-Țârdea 8 goluri, Butnariu 5, Hermeziu 5, Todeilă 5, Solonțanu 3, Ungureanu 3, Grădinaru 2, Motriuc.

      În fine, în Seria 1 din Liga a III-a la fotbal, CSM Bacău a câștigat și ea în deplasare, cu 1-0 contra Științei Miroslava și, cu 7 puncte din patru runde, se află pe loc de play-off, 4. La Miroslava, băcăuanii antrenați de Cristi Popovici au avut câștig de cauză prin golul marcat în min. 84 de Corban. CSM: Grosz- Ștefănescu, Adăscăliței, Strat, Sahru- Săvoaoia, Airoaie, Priboi (Antal)- Purcariu (Mihăiță), Al. Zaharia (Jose Cozma), Corban.

      Înscrieri pentru cursurile gratuite de competențe digitale

        S-a dat startul înscrierilor la programul gratuit de formare profesională- aferent proiectului POCU-143014-DigitalizeIT-competențe digitale pentru angajați.

        Abilitățile profesionale determină capacitatea unei organizații de a se adapta la schimbare, de a inova, de a dezvolta modalități mai rapide de a face lucrurile, de a oferi servicii superioare clienților și de a colabora cu echipe diverse.

        Primul pas către schimbare este conștientizarea. Programele de dezvoltare profesională mențin angajații în creștere și în evoluție. Cursurile se adreseaza angajatilor din IMM-uri identificate cf SNC si SNCDI din regiunea Nord Est( județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), Sud Muntenia( județele: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman) și Vest (județele: Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș).

        Participarea este gratuită, cursurile se desfasoara pe trei nivele de dezvoltare profesională: începător, avansat și specializat. Detalii complete despre proiect: https://unpr-rne.ro/digitalizeit/

        Din șapte octombrie, ediția a șaptea a sărbătorii ,,Răvășitul Oilor”, la Slănic-Moldova

          În splendidul decor autumnal al stațiunii Slănic-Moldova, la Ferma ,,Stâna Dacilor” (Muntele ,,Bolovanu”) va avea loc, în perioada 7 – 9 octombrie, cea de a șaptea ediție a sărbătorii de toamnă ,,Răvășitul Oilor”, care marchează încheierea ciclului pastoral prin coborârea oilor de pe munte.

          Cu acest prilej, vizitatorii sunt așteptați să se înfrupte din mulțimea de specialități și mâncăruri pregătite și expuse la Târgul de produse tradiționale românești.

          Manifestarea este organizată pe platoul central al fermei, unde sunt amplasate cabane, un han, un restaurant de 80 de locuri, ca și numeroase mijloace de agrement. Și tot aici, cei prezenți vor putea participa la o expoziție de animale și la un concurs cu cai de tracțiune, dar și la spectacole folclorice, degustări de bucate și vinuri românești.

          Așadar, nu uitați să participați, ca să vă bucurați pe deplin de frumusețea toamnei și să savurați din bunătățile bucătăriei locale și românești: pastramă de oaie, bulz ciobănesc, brânzeturi de tot felul și multe alte surprize pregătite la ceaun, toate stropite cu vin din belșug și must proaspăt.

          Evenimentul este organizat de Ferma ,,Stâna Dacilor”, în parteneriat cu Primăria orașului Slănic-Moldova.

          Detalii, pe pagina https://www.facebook.com/ferma.sd.slm/

          Sursa foto: Ferma ,,Stâna Dacilor”

          Romulus-Dan BUSNEA

          Pompierii au spart ușa unui apartament și au salvat un bărbat

            Un echipaj de pompieri ajuns pe strada Chimiei nr 4 din Bacău a spart ușa unui apartament după ce vecinii au sesizat miros de fum.

            În locuință, pompierii au găsit un incendiu care ardea mocnit la un pat și o comodă.

            În apartament a fost gasit un bărbat conștient, care a fost preluat de echipajul SMURD pentru evaluare.

            La Intervenție au participat o autospecială cu apă și spumă și o ambulanță SMURD, cu opt subofițeri.

            Eveniment cultural-științific de anvergură națională, la Măgirești

            La Centrul de cultură tradițională ,,Gospodăria Țărănească” din comuna Măgirești (Bacău) a avut loc, vineri, 16 septembrie, Conferința ,,Omul și lemnul: o relație de-o viață”, eveniment organizat de Primăria comunei Măgirești, în parteneriat cu Asociația ,,EcoAssist”, prin proiectul ,,Plantăm fapte bune în Romania”.

            Reuniunea s-a bucurat de participarea mai multor cadre didactice universitare de la Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea din Oradea, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, ca și a altor specialiști în multiple utilizări ale lemnului.

            Manifestarea a fost deschisă la ora 11.00, de primarul comunei, Câdă Ionică și de Marin Toma, președintele proiectului, iar expunerile care au urmat au fost inedite și interesante: „Lemnul: material și sursă de informații” (conf. univ. dr. ing. Cătălin Roibu), „Case de lemn. Tradiție și inovație” (șef de lucrări univ. dr. arh. Corduban Călin), „Reciclarea lemnului și moduri de valorificare a deșeurilor de lemn” (prof. univ. dr. ing. Adrian Timofte), „Punerea în siguranță a bisericilor de lemn în stare gravă de degradare” (Tudor Bonta, Asociația ,,Ambulanța pentru Monumente”, Sălaj; Facultatea de Protecția Mediului Oradea) și „Sămânță, păduri, lemn și finanțarea lor” (șef de lucrări univ. dr. ing. Mihai Enescu, Facultatea de Agricultură București).

            ,,Sunt un om al locurilor, iubesc natura, iar o astfel de inițiativă este mai mult decât benefică pentru a atrage atenția asupra provocărilor viitorului, lemnul fiind un simbol al creșterii, durabilității și progresului. Felictări domnului primar Câdă Ionică, pentru felul în care promovează tradițiile și valorile românești”, a spus lect. univ. dr. Paul-Claudiu Cotîrleț, doctor în istorie și moineștean la origini.

            La eveniment au mai luat parte reprezentanți ai autorităților locale și județene, ai Direcției Silvice Bacău și Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău, parlamentari, alte oficialități.

            În comuna Măgirești, în satul Valea Arinilor, s-a inaugurat în acest an Galeria ,,Nicu Enea”, dedicată marelui pictor băcăuan care s-a născut aici, iar în satul Prăjești se află Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat, unic în țară și în lume.

            Romulus-Dan BUSNEA

            E toamnă în cetate: Iarăşi Bacovia! Astăzi, erou de roman

            Ultima zi a Festivalului Naţional „George Bacovia, duminică, 18 septembrie. La casa Poetului. În grădina Casei Memoriale. O zi frumoasă de toamnă. Mulţi invitaţi intră cu sfială în intimitatea locuinţei familiei Vasiliu. Obiecte, manuscrise, fotografii, cărţi, tablouri, vioara, călimara, ochelari. Bacovia…

            Zeci de băcăuani au asaltat pur şi simplu grădina casei. Glumind, criticul Adrian Jicu, directorul Festivalului, spunea că nici la nunta lui nu au fost atâţia oameni! Două premiere cel puţin: profesorul, scriitorul, cercetătorul şi criticul Constantin Călin a acceptat să-şi lanseze public recentul volum „Iarăşi Bacovia!… (Ed. BABEL, Bacău), după formidabilul „Dosar Bacovia” (I,II,III), fiind al cincilea volum dedicat vieţii şi operei poetului George Bacovia, la care se adaugă alte referinţe din alte volume, după cum a mărturisit, la lansare profesorul Călin.

            Au vorbit despre volum criticul Marius Manta, fost student al profesorului Călin, redactor al Revistei ATENEU, şi prof. univ. dr. Elena Ciobanu, care au surprins şi relevat, fiecare, „laboratorul autorului, specificitatea scrierii, acurateţea detaliilor şi ineditul informaţiilor, prezentate după sintagma: „Mai multă precizie, mai multă armonie.

            Într-o bună măsură, volumul în discuție astăzi – <<Iarăși, Bacovia!…>> continuă această preumblare prin ținuturile lui Bacovia purtând în subsidiar credința că un nou demers critic nu face altceva decât să ajute la perpetuarea operei. Legenda aceasta bacoviană presupune și un continuum bacovian care aduce în același loc opera propriu-zisă, dimpreună cu receptarea acesteia, posibilitățile de a o redefini din perspectiva altor tipuri de critică și chiar re-contextualizarea sa continuu, așezându-i-se diferite backgrounduri culturale. Rămân de stabilit pe viitor relațiile care se pot identifica între acest continuum bacovian și ideea de bacovianism, eventual cu supremația celui dintâi. Evident, într-un asemenea excurs integrator, cărțile dedicate de profesorul Călin lui Bacovia stau la loc de cinste, a spus criticul Marius Manta. Se înţelege, titlul poartă suficientă ironie: s-a spus şi poate se mai spune şi astăzi că s-a scris mult, prea mult despre Bacovia. Prin noul volum, C. Călin demonstrează că s-a scris, se va mai scrie, însă niciodată nu-i prea mult. De altfel, a şi afirmat că va continua să scrie despre Bacovia, „material mai am, câmp de cercetare mai este”.

            Bacovia, erou de roman

            Al doilea volum lansat cu această ocazie a fost, după cum afirmam la început, o nouă surpriză: Adrian Jicu, cu romanul IORGU (Ed. Humanitas). Nu este un volum de critică, nu este o biografie, Adrian Jicu s-a aflat în situaţia de a alege. Critică au scris mulţi şi s-a scris mult, chiar dacă, după afirmaţiile prof. C. Călin, citându-l pe George Bălăiţă, despre Bacovia nu-i niciodată mult şi suficient. A ales romanul, a ales titlul IORGU, prenumele de alint al poetului, ales de mama lui, căreia nu i-a plăcut Gheorghe. IORGU, după cum au afirmat cei doi critici Radu Vancu şi Alex Goldiş, este un roman despre Bacovia, un roman despre Bacău, dar şi Iaşi sau Bucureşti, un roman despre o epocă. Adrian Jicu a urmat şcoala profesorului C.Călin, cea a documentării, a cercetării, pas cu pas, amănunte, detalii, documente dar şi procedeul specific romanului – ficţiunea. Bacovia nu-i surprins numai ca poet, Bacovia este un om născut în Bacău, dintr-o familie înstărită, de la marginea oraşului, un martor şi subiect al epocii sale. Un neadaptat, un provincial, dar rezistent la ofertele de natură politică. Un roman care va incita criticii, dar, cu siguranţă, şi cititorii. Timpul o va confirma. Dovada? Zecile de băcăuani care au cumpărat romanul şi au solicitat un autograf.

            Cele două volume, lansate la Casa „Bacovia”, în cadrul festivalului ce-i poartă numele, întregesc minunat patrimoniul bacovian local şi naţional, ambele cărţi fiind reuşite ale genurilor. Asupra acestora voi reveni în ediţiile următoare ale cotidianului DEŞTEPTAREA.

            Muzica sonoriza orice atom

            BAC-FEST 2022. Festivalul Naţional „George Bacovia şi-a închis porţile într-un mod cât se poate de…poetic, artistic şi muzical: la ora 18.00, la Sala ATENEU a Filarmonicii „Mihai Jora”, publicul, care a umplut până la refuz sala, a avut ocazia să se întâlnească cu un artist al Bacăului, Ovidiu Ungureanu, artist fotograf, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, autorul unei splendide expoziţii: „I-auzi corbii…”, care valorifică un vers bacovian: „Plâns de cobe pe la geamuri se opri,/ Şi pe lume plumb de iarna s-a lasat;/ I-auzi corbii! …/ mi-am zis singur…si-am oftat;/ Iar în zarea grea de plumb/ Ninge gri, expoziţie care face parte dintr-un proiect mai mare: „Lucrările sunt rezultatul unui proiect mai mare, inspirat din creaţiile bacoviene, mă bucur că am fost invitat să expun aici, la Sala Ateneu, la sugestia coordonatorului acestui festival grandios, încheiat în această seară, cu expoziţie mea şi cu un spectacol de gală. Mă mai bucur că am făcut parte din această poveste frumoasă, care este Festivalul Naţional «George Bacovia», la care am pus şi eu un gând frumos”, ne-a spus artistul Ovidiu Ungureanu.

            Sala freamătă, Adrian Jicu, face plecăciunea finală şi mulţumeşte tuturor celor care au sprijinit acest proiect, finanţatorului, Consiliul Judeţean, colegilor de la Biblioteca Judeţeană, partenerilor şi colaboratorilor, sponsorilor, partenerilor media, printre care ziarul „Deşteptarea, care a relatat zilnic evenimentele din program. Concertul de Gală a fost un minunat dialog al genurilor, tangoul argentinian adus de Analia Selis, profunzimea şi suferinţa muzicii fado, cu Cristina Dăscălescu, dar şi frumuseţea înălţătoare a muzicii clasice cu vocea inegalabilei Gabriela Iştoc. Pe acordurile muzicii au dansat sportivii Academiei Adamas din Bacău. Un concert dedicat memoriei lui George Bacovia, tuturor invitaţilor, partenerilor şi colaboratorilor acestui reuşit festival.

            Să dăm ultimul cuvânt unui invitat:

             „Sunt impresionat, eu vin din Cluj, am fost la Iaşi, am fost la Bucureşti, dar nu am văzut atâta interes pentru un eveniment, pentru toate evenimentele din acest inedit festival, bine conceput şi desfăşurat. Sunt la fel de plăcut surprins de numeroasa prezenţă a băcăuanilor la evenimentele din program, de interesul lor pentru poetul lor, pentru poetul George Bacovia, pe care îl iubesc şi îl respectă. Cu un astfel de comportament, cu astfel de iniţiative, cu extraordinara diversitate de abordări, de teme, de genuri incluse, sunt sigur că posteritatea lui Bacovia este asigurată.”

            Alex Goldiş, dr. în filologie, Universitatea „Babeş Bolyai Cluj-Napoca, membru al juriului.

            Parteneri şi colaboratori ai Festivalului

            Mai trebuie amintit şi precizat partenerii şi colaboratorii care şiau dat osteneala la desfăşurarea festivalului. O voi face în ordinea stabilită de organizatori: Univesitatea „George Bacovia”, Inspectoratul Școlar Județean, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala Bacău (mai mulţi membri ai Uniunii fiind direct implicaţi în eveniment, printre care Cornel Cepariu, preşedinte, Gheorghe Bălţătescu, Marius Manta, Ştefan Radu, Ioan Dănilă), C.N. „Vasile Alecsandri”, C.T. „N.V. Karpen”, Filarmonica „Mihail Jora”, Arhivele Statului, Muzeul de Științe „Ion Borcea” Bacău, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău, Casa Memorială „George Bacovia”, Galeriile Karo, Teatru Fain, Uniunea Scriitorilor din România. Filiala Bacău, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Bacău, Academia de Dans „Adamas”, Editurile „Humanitas” și Polirom, Cromatique Studio, Cotnari și Elitemob. De asemenea, parteneri media au fost: TVR, TVR Iași, Radio România Actualități, Radio Iași, Radio Trinitas, EUROTV Bacău, TELE 1 Bacău, E TV Bacău, Jurnal FM, cotidianul „Deșteptarea”, revistele „Observator cultural”, „Timpul” și „Ateneu”, Bacău.net.

             

             

             

             

             

             

             

             

             

             

             

             

             

             

            Elevii din Gârleni, la strâns gunoaiele în cadrul acțiunii „Let’s do it, România!”

              În data de 17.09.2022, un grup de 50 de elevi de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Lespezi însoțiti de cadrele didactice prof. Camelia-Paula Furieșu (director), prof. Anamaria- Domnina Gînju (coordonator proiecte și programe educative școlare și extrașcolare), prof. Mariana-Dana Buliga, prof. Mirela Bocu, prof. Anny-Mary Cristina Drăgan, prof. Camelia- Ioana Bîra, prof. Ana-Maria Chiriță, prof. Radu-Constantin Cuțic au participat la activitatea de ecologizare din cadrul Proiectului Național „Ziua Națională de Curățenie-2022”, proiect desfășurat în context global, în ziua Clean-up Day.

              Devenită deja tradiție pentru elevii și profesorii coordonatori, voluntari în proiectul de ecologizare, cu toții au contribuit cu mare entuziasm demonstrând că le pasă de mediul înconjurător, implicându-se serios în viața comunității. S-au adunat deșeuri reciclabile din Lunca Bistriței. Cu această ocazie elevii au participat la o adevarată lecție de geografie în care domnul profesor Radu-Constantin Cuțic le-a prezentat relieful subcarpatic și elementele Văii Bistriței.

              „Demersurile de acest fel sunt un pas către o natură mai curată și contribuie la dezvoltarea conștiinței civice a fiecăruia dintre noi, ocazie benefică pentru noi toți într-o lume ecologizată, a concluzionat consilierul educativ al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Lespezi, Anamaria-Domnina Gînju-profesor limba engleză.

              Un secret care ar schimba multe

              Un timp suspendat: Bacăul are privilegiul în aceste zile de a fi scena pe care se desfășoară unul dintre cele mai importante festivaluri literar-artistice din țară, și care poartă numele lui Bacovia. Bac-Fest-ul, în deschiderea căruia au loc și Colocviile revistei „Ateneu”, ne invită să experimentăm împreună ceva unic, într-un timp parcă suspendat, al sărbătorii, când putem împărtăși frumoase emoții. Zilele de festival sunt așteptate cu un fel de înfrigurare de iubitorii de astfel de evenimente care transfigurează orașul, declanșând o stare de entuziasm, de curiozitate, de efervescență. De bucurie reală.
              Veniți la Festival, ca să descoperim o altă dimensiune a existenței, dincolo de obișnuitul cotidian, o altă față a vieții, una plăcută, ca să ne bucurăm cu toții de artă, de literatură, poezie, muzică, teatru, de interesante dezbateri, de dialog! Viu, spontan, neacademic, sincer, spumos, așa ni-l dorim noi, cei implicați în astfel de întâmplări care împrospătează și întrețin gustul pentru cultură.
              Citeam undeva că un cercetător din Franța a afirmat că, festivalurile, în Europa, nu sunt altceva decât o expresie a păcii, ele apărând în număr mare după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, iar în Europa de Est după căderea comunismului. Ele celebrează, așadar, un timp al libertății, de creație, de exprimare, o stare de grație, de armonie, și de aceea ne plac.
              Să ne purtăm aristocratic: Recitesc câteva pagini din „Jurnalul fericirii” de N. Steinhardt, pentru că întotdeauna îmi face bine, mă fortifică interior cea de-a treia soluție propusă de el. Să-ți învingi frica și să treci peste toate mizeriile, nenorocirile, primejdiile, și să „scoți din ele pofta nebună de a trăi și de a lupta”. Mă opresc apoi la un paragraf care-mi aduce o mare liniște interioară și un zâmbet larg pe față: „Frica trebuie învinsă. Nu există în lume decât un singur lucru, decât unul: curajul. Iar secretul este să ne purtăm aristocratic. Numai gentilețea, bunătatea, calmul, purtările frumoase au haz”. Dar cât de rar vedem astfel de purtări. Și când te gândești ce simplu ar fi, cât de la îndemână ne sunt toate astea! Simplul fapt de a fi binevoitor, amabil, deschis, îndatoritor, senin, ar schimba aerul dintre noi, climatul în care trăim, în care respirăm. Avem nevoie în cultură, ca și în viață, de un aer curat, respirabil, de prietenie, de respect reciproc, de solidaritate. De o fertilă convergență a ideilor, de coeziune intelectuală. Putem fiecare, dacă vrem, să contribuim la construcția unui nou climat, în care să ne bucurăm de cât mai multe clipe frumoase. Cum facem acum, în aceste calde zile de septembrie cu lumină de chihlimbar, în care omagiem un poet singular, care dă numele festivalului băcăuan, printr-un mănunchi de admirabile întâlniri și întâmplări.

              Un fluture rar a bătut ultima oară din aripi

              Teoria haosului este un adevărat magnet pentru aventurile matematicienilor, fizicienilor, chimiștilor, economiștilor, filosofilor, ecologiștilor, cel puțin. Cu origini în cercetările de prin 1890 ale lui Jules Henri Poincaré, această teorie vizează studierea comportamentului sistemelor dinamice care sunt foarte sensibile față de condițiile inițiale. Foarte mici modificări ale condițiilor inițiale au ca efect rezultate haotice, făcând ca anticiparea efectelor pe termen lung să fie imposibilă. Din această complicată teorie s-a ivit și efectul fluturelui, care, conform Wikipedia, este sensibilitatea dependenței față de condițiile inițiale, în care o mică schimbare într-un loc dintr-un sistem neliniar determinist poate duce la diferențe mari într-o stare târzie.
              Numele efectului, inventat de Edward Lorenz prin 1960, este derivat din exemplul teoretic de formare a unui uragan care este condiționat de un eveniment aparent lipsit de importanță: dacă un fluture îndepărtat a bătut sau nu din aripi în urmă cu mai multe săptămâni, de exemplu… Nota bene, problematica acestui efect a devenit accesibilă, din multe puncte de vedere, și puștilor. Unii dintre ei l-au folosit ca instrument de cercetare/ reflecție într-un proiect în care afirmau că „un fluture care își mișcă aripile în New York poate cauza un taifun în China”. M-a cucerit perspectiva aceasta care mi-a adus aminte de vorbele Micului Prinț: ,,Copiii trebuie să fie totdeauna indulgenți cu oamenii mari”. Copiii pot pricepe anumite fenomene mult mai bine decât semenii lor adulți. Făcând trimitere implicită către efectul fluturelui, politologii au spus, decenii în șir, că dacă USA strănută, Europa (și nu numai) va avea gripă.
              Astăzi, perspectiva este cu totul nouă. Sunt adevărate nu doar afirmațiile de genul „Un fluture care își mișcă aripile în Beijing poate cauza un taifun în USA”, „Un fluture care își mișcă aripile în Moscova poate cauza un taifun în Washington sau la Bruxelles”. A ajuns adevărată și afirmația ,,Un fluture care își mișcă aripile în Africa poate cauza un taifun în lumea întreagă”. ,,Fluturii” trăiesc peste tot: în Japonia, India, Iran, în Turcia și Venezuela, în Brazilia și Mexic, în Coreea de Nord și Taiwan, în… Și peste tot se bucură de libertatea fâlfâiri de aripi. Că această libertate nu este armonizată pentru unii ,,fluturi” și cu responsabilitatea, aceasta este o altă delicată provocare a istoriei…
              Un fluture rar, Regina Elisabeta a II-a, a bătut pentru ultima oară din aripi… A fost simbolul tradiției și al responsabilității. Caracterul, temperamentul și spiritul diplomatic înnăscut au ajutat-o să mențină, decenii în șir, statutul de tezaurizator de tradiții pentru Marea Britanie. Dar ultima mișcare a aripilor sale stârnește zbaterea aripilor altor fluturi… Comunitatea Națiunilor, numită în mod uzual și Commonwealth, este unul dintre acești fluturi. Reunind 53 de state membre independente – care, cu excepția Ruandei și Mozambicului, au făcut parte din Imperiul Britanic – această asociație o are/ a avut-o ca simbol pe Regina Elisabeta a II-a, cunoscută și ca lider al ei , dar și ca șef al statului pentru 16 state membre. Autoritatea sa morală a ținut în viață această asociație care și-a propus ca țintă promovarea democrației. La moartea monarhului britanic, succesorul său nu devine însă automat șeful Commonwealth-ului… Unele state membre ar putea profita de acest moment. Prin Australia, Canada, Jamaica, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Antigua și Barbuda, Bahamas, Grenada, Saint Kitts sau Nevis, într-un fel sau altul, au fost formulate varii semnale noi de disidență. Devenit Rege, concetățeanul nostru din Viscri va avea de mult de trudă și pe relația aceasta.
              Ion Fercu

              Consiliul local a votat pentru trecerea Rezervei de Apă în administrarea CRAB

                După două voturi negative ale Consiliului local Bacău, Rezerva de Apă a orașului a fost trecuta în administrarea CRAB.

                „În cazul nedorit al unei avarii pe conducta de aducțiune de la Valea Uzului, nu vom mai rămâne zile întregi fără niciun strop de apă la robinet. Am adus acest proiect pentru prima dată pe masa consilierilor locali la sfârșitul lunii iulie și, de atunci, l-au respins de 2 ori, din motive pur politice”, a declarat primarul Lucian – Daniel Stanciu – Viziteu.

                Rezerva de Apă a fost inițiată în timpul administrației Necula, după ce o avarie a lăsat Bacăul fără apă timp de aproape o săptămână.

                Orașul primește apă de la Va.ea uzului, printr-o conductă de circa 60 de kilometri. Între Valea Uzului și Stejaru conducta a fost construită recent, însă, proiectul și modalitatea de realizare au fost criticate după ce orașul a rămas fără apă din cauza avariilor.

                Pentru a suplini lipsa apei în perioada acestor avarii, s-a realizat Rezerva de Apă, care utilizează puțuri din zona orașului.

                Construcția rezervei a durat mai mult decât era prognozat, iar, după ce a fost finalizată, reprezentanții CRAB și ai Consiliului Județean au refuzat să semneze recepția lucrării.

                Rămâne de văzut cum se va încheia epopeea acestui priect și dacă CRAB va accepta să primească o investiție a cărei recepție a refuzat-o.

                BAC-FEST 2022. Galeria cu poeţi

                Suntem deja în ziua a III-a de festival. O parte dintre invitaţi au plecat, alţii sosesc. La Galeriile private de artă KARO, organizatorii au gândit şi pus pe simeze o expoziţie de excepţie de caricaturi „Bacovia”, cu lucrări semnate de artişti caricaturişti şi graficieni din întrega lume. Iniţiator şi custode fiind Victor Eugen Mihai-VEM, artist caricaturist şi fotograf băcăuan, premiant al unor prestigioase Saloane Internaţionale, de pe cinci continente.

                Pe acest fundal vizual a avut loc o lectură publică de poezie, cu ecouri de la Nistru până la Tisa, admirabil moderată de poeta Violeta Savu. Au recitat din creaţiile proprii Radu Vancu, Diana Iepure, Gabriela Vieru, Adrian Aluigheorghe, Valentin Talpalaru, Mir Bălan, Dan Petruşcă, Tincuţa Horonceanu Bernevic, Violeta Savu. Câţiva poeţi (băcăuani), trecuţi pe afişul festivalului, nu au mai onorat invitaţia. De altfel, am remarcat un total dezinteres al scriitorilor băcăuani, al intelectualilor în general, pentru acest festival. O mai veche problemă a scriitorime de pe malulrile Bistriţei, dar şi ale Trotuşului. Am încheiat paranteza.

                A fost, cred cea mai emoţionantă şi sensibilă întâmplare literară din festival. Violeta Savu nu le-a prezentat biografiile şi creaţiile, a preferat să lase criticii să vorbească, ea oferindu-le în dar câte un creion. Să le fie de folos!

                Seara, începând cu ora 18.00, am revenit la Teatru „Fain”, pentru Dialogurile Bac-Fest: „Nichita. Poetul ca și soldatul”. Bogdan Crețu în dialog cu Andreea Goldiș, urmat de prezentarea revistei „Timpul” și de recitalul inconfundabilei actrițe Eliza Noemi-Judeu – „Tăcerile lui Nichita”. O altă seară admirabilă, la care publicul a răspuns la fel de cald şi apreciativ.

                Ultima zi a festivalului, duminică, 18 septembrie, ne propune și ea un program dens și divers. De la ora 12.00, în grădina Casei Memoriale „George Bacovia” (dacă vremea va fi nefavorabilă, în sala Ateneu a Filarmonicii), o dublă lansare de carte: Constantin Călin – „Iarăși Bacovia!… (Ed. Babel, 2022), despre care vor vorbi criticii Elena Ciobanu și Marius Manta, respectiv romanul „Iorgu”, de Adrian Jicu (Ed. Humanitas, 2022), prezentat de Bogdan Crețu și Alex Goldiș.

                Bac-Fest 2022 se va încheia cu alte două evenimente, la Sala Ateneu a Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău. La intrare, spectatorii vor putea admira expoziția foto „I-auzi corbii…”, realizată de artistul Ovidiu Ungureanu, după care va începe concertul de gală, în onoarea invitaţilor, partenerilor şi colaboratorilor, având în prim-plan trei voci superbe, trei stiluri diferite, trei prezențe remarcabile, într-un dialog muzical inedit.

                Este vorba despre întâlnirea cu Analia Selis și cu ritmurile pline de senzualitate ale tangoului argentinian, despre profunzimea și suferința muzicii fado, în interpretarea Cristinei Dăscălescu, și despre frumusețea înălțătoare a muzicii clasice, oferită de soprana Gabriela Iștoc. Pe acordurile muzicii vor dansa componenţi ai Academiei „Adamas” din Bacău.

                † DUMINICA a 25-a de peste an

                Isus ne oferă, în parabola lucrătorilor din vie, felul cum trebuie să se convertească şi cel drept în gânduri, sentimente, fapte, care oricând găseşte loc pentru mai bine. Primii chemaţi se prezintă la lucru în urma unui angajament, a unui contract încheiat cu stăpânul viei şi lucrează cinstit până seara.Plata li s-a făcut pe baza înţelegerii, a dreptăţii. Dreptatea omenească stă într-un profit bilateral: unul profită de muncă, celălalt de bani.

                Dumnezeu vrea să avem alt concept despre dreptatea divină referitoare la relaţia sa cu omul, în care câştigul nu mai este bilateral, ci unilateral, fiindcă Dumnezeu nu are ce câştiga din slujirea omului, el are totul. Câştigul este numai de partea omului care îl câştigă tot mai mult pe Domnul însuşi prin slujirea aproapelui. Tot din această parabolă mai învăţăm că din relaţiile omului cu Dumnezeu câştigă mai mult acela care nu se tocmeşte, nu negociază, nu se tânguieşte cu Domnul, ci are încredere în cuvântul său. Ultimii chemaţi la lucru merg în vie fără să întrebe cât vor primi.

                Dumnezeu ne-a chemat pe toţi la viaţă, la credinţă, la mântuire şi, unuia îi dă mai mulţi ani, altuia mai puţini, dar în toate este aceeaşi bunătate divină a Domnului. Parabola ne mai oferă o nouă şi strălucită idee pe care trebuie s-o avem despre muncă şi despre om. Omul crede că valoarea sa stă în capacităţile sale şi în rezultatele pe care le obţine prin muncă. Dar Dumnezeu ne arată că valoarea omului stă în faptul de a fi om, de a fi persoană după modelul persoanelor din Preasfânta Treime. Dumnezeu priveşte mai mult la necesităţilevieţii omului decât la rezultatele muncii şi bunătatea divină întrece dreptatea muncii, fiindcă şi cel care a lucrat numai o oră are aceleaşitrebuinţe ca şi cel care a lucrat toată ziua, ba chiar poate mai multe.

                Necesităţile umane au mereu trebuinţă de caritatea divină. Învăţătura nu se opreşte aici. Isus ne mai arată că în slujirea lui Dumnezeu, stăpânul viei, nu se admite invidie sau gelozie. Carismele din Biserica lui Cristos sunt pentru alţiişi nu sunt primite de cineva pentru meritele sale. Să căutăm mereu ceea ce gândeşte Dumnezeu! Să-i împlinim voinţaşi astfel îl vom reprezenta cu cinste pe Dumnezeu în lumea contemporană.

                Pr. Richardo-Dominic Baciu, Biserica Catolică „Sf.Nicolae” Bacău

                „Ziua Limbii Române ar trebui să fie în fiecare zi” (II)

                Resetare 1989
                Nu am ratat ocazia de a-i telefona Doinei Dabija pentru a o felicita cu ocazia Zilei Limbii Române şi a-i transmite admiraţia pentru dârzenia cu care duce mai departe campania de susţinere a limbii române în Basarabia, prin „Literatura şi arta”. Cine nu-i dă dreptate fiicei lui Nicolae Dabija, cea care ne reaminteşte că „a nu cunoaşte în ce limbă vorbeşti e ca şi cum nu ai şti care este numele tău”?

                BOOKFEST Chişinău
                Salonul Internaţional de Carte (ediţia a XIX-a) a prilejuit expoziţii de produse editoriale şi multe lansări de carte. La două dintre acestea am luat parte cu bucurie: cea a volumului Arcul voltaic. Textul ca lume (i)mediată, de Nina Corcinschi şi cea a cărţii lui Gheorghe Iorga „Când muzele mai purtau corset”, prezentată de Iacob Florea, de la Institutul Cultural Român.

                ROMÂNA, ÎNTR-O CARTE, ÎN 2022
                Se numeşte „Limba română la ea acasă” şi cuprinde discursuri consacrate limbii române ţinute în cadrul adunărilor generale ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Cartea a fost finanţată de Primăria şi Consiliul Local ale comunei Dumbrăveni, judeţul Suceava. (Exemplarul meu poartă autograful acad. Gheorghe Duca, din „dragoste pentru limba română”.) Primarul Ioan Pavăl i-a oferit lui Mihai Cimpoi, în dar de ziua lui, cele opt volume din Dicţionarul general al literaturii române (coord., Eugen Simion).

                LA BUS (BARUL UNIUNII SCRIITORILOR)
                A fost aici o şedinţă specială a condeierilor prezenţi în „Antologia de poezie tânără din Basarabia” (2021). Constatându-se că „tinerii scriu o poezie de parcă până la ei nu s-a scris nimic”, am notat două versuri răzleţe: „trecea ca aerul prin aer”, respectiv „doar atât cer,/ ca începând de azi/ să nu se mai moară”. La ieşire, citesc o informaţie lingvistică: „În această casă au avut loc primele manifestări pentru oficializarea limbii române şi revenirea la alfabetul latin[,] care au marcat începuturile renaşterii din deceniul 9 al sec. XX” şi una literară: „Această placă e aşezată cu ocazia aniversării [a] 125 [de ani] de la naşterea lui Mihail Sadoveanu care, împreună cu Ştefan Ciobanu, Apostol D. Culea, Tudor Pamfile, N.N. Beldiceanu, Nicolae Dunăreanu, a înfiinţat în 1920 prima societate a scriitorilor români din Chişinău. În anul 1940 a luat fiinţă Societatea Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni (preşedinte: Pan Halippa, secretar: Nicolae Costenco), predecesoare a actualei Uniuni a Scriitorilor din Moldova. 5.XI.2005”.

                VOCEA DASCĂLULUI DE ROMÂNĂ
                Silvia Strătilă, profesoară şi publicistă, ne oferă un număr din ziarul local „Natura”, în care gospodăreşte pagina „Şcoala”. Editorialul, „Rinocerizarea – un fenomen obişnuit pentru noi”, atinge problema sensibilă a aşa-zisei adaptări la realităţile sociale şi culturale, punctând o perspectivă încurajatoare totuşi („Oamenii educaţi şi culţi sunt şansa acestui popor”), dar şi o atenţionare: „Împăcarea noastră cu răul presupune complicitatea cu el”.

                A ne lua crucea vieții și a urma Domnului

                Furați fiind de peisajele proiecțiilor apocaliptice ale timpurilor prezente, uităm de cruce. Săptămâna aceasta este un fel de invitație la a ieși de sub anestezia priveliștilor limitate, spre a ne reaminti de semnul Fiului Omului, de altarul dragostei Domnului Hristos, de emblema schimbului de iubire dintre Dumnezeu și noi.
                Crucea implică o geometrie aparte. Întâlnește o verticală cu o orizontală. Este obiectul de lemn pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, potrivit obiceiului vremii, și, totodată, expresia vizuală a unor realități pe care le poate semnifica: brațul orizontal face trimitere la jertfa ce se răsfrânge asupre întregii lumi, în timp ce brațul vertical arată actul de refacere dintre ceresc și pământesc. Fiind blazonul creștinismului, crucea reprezintă dragostea lui Dumnezeu față de om. Și nu numai… înseamnă și tăria bărbătească a voinței înțelepte și a minții bine intenționate în fața valurilor pornirilor inferioare in noi. E înfrânare de la voluptatea unor plăceri care pricinuesc descompunerea ființei noastre.
                A ne lua crucea vieții și a urma Domnului este suprema lecție de mântuire. Căci, ea implică și suferința noastră. Este unealta de diamant cu care dăltuim zi de zi, ceas de ceas, clipă de clipă chipul nostru adevărat, scoțându-l la iveală din materialul fără formă în care este îngropat și din care tânjește să iasă la lumină.
                Declarație de respect față de Dumnezeu, semnul crucii este și un angajament de fidelitate, o recunoaștere a autorității divine și a poruncilor dumnezeiești. Se zice că un evreu, care avea prăvălie odinioară într-un sat moldovenesc, a angajat un țăran ortodox să-l ducă la oraș cu căruța, spre a cumpăra ceva marfă. S-au înțeles la preț și au pornit. Când, însă, în sat fiind, au ajuns în dreptul bisericii și au trecut de ea, evreul s-a adresat dintr-odată speriat țăranului, cerându-i să întoarcă. Și a întors omul, dar a vrut totuși să știe care a fost motivul răzgândirii prăvăliașului. Când l-a lăsat la poartă, acela i-a răspuns: ”Cum puteam să merg cu dumneata? Ai trecut prin fața bisericii și nu ți-ai făcut cruce. Eu sunt evreu, am religia mea și religia mea nu-mi spune sa-mi fac cruce. A ta îți spune. Trebuie să respecți rânuiala credinței tale. Ca să-ți spun drept, aceste este motivul pentru care nu mai merg cu dumneata. N-am încredere. Dacă nu ți-ai respectat Dumnezeul, când ai trecut pe lângă El, cum ai putea să mă respecți pe mine? Dacă n-ai teamă de Dumnezeu, poți face orice, mă pot aștepta la orice”.
                De ce avem nevoie de lecția închinării? Într-o lume ce este ruptă de Cruce, care refuză jertfa și răstignirea de sine pentru redescoperirea bucuriei vieții, Biserica ne îndeamnă să dăm conținut fericirii noastre. A urma este, așadar, a ne purta Crucea!
                Inspector scolar,
                pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu