3 februarie 2023
-1.1 C
Bacău
HomeActualitateMomentul de graţie din Parcul Trandafirilor

Momentul de graţie din Parcul Trandafirilor

Generalizarea telefoanelor smart şi creşterea numărului de utilizatori ai reţelelor sociale prezintă efecte pozitive nebănuite până de curând. Unul dintre acestea este sporirea vizibilităţii în mediul on-line a elementelor naturale sau antropice, cu efect asupra percepţiei, (re)cunoaşterii şi promovării pe plan local şi naţional. La îndemână ne este (şi) falnicul arbore al pagodelor (Ginkgo biloba) din Parcul Trandafirilor, exemplar care a căpătat în ultimii ani o mare popularitate în rândul băcăuanilor. Cunoscut de multă vreme prin virtuţile sale terapeutice, elegantul solitar al acestei specii relicte cu totul deosebite1 a început să atragă tot mai mult privirile la fiecare mijloc de toamnă, prin galbenul electrizant al frunzelor sale bilobate şi mai ales prin „ploaia de aur” care încântă trecătorii, deveniţi instantaneu şi fotografi de ocazie. Fenomenul căderii frunzelor într-un interval foarte scurt de timp (uneori doar câteva ore, adevărat „moment de graţie” în limbajul artiştilor fotografi) nu este singular în lumea vegetală, dar intensitatea şi frecvenţa lui autumnală prezintă caracteristici remarcabile. La baza acestei revolte caduce există un cumul de condiţii meteorologice suprapuse unei specificităţi morfologice a frunzelor (peţiol lung de 5-8 cm, modul de inserare pe crenguţe, în grupuri de 3-4 ş.a.).

Arhiva foto personală şi bazele de date meteo accesibile on-line permit câteva consideraţii legate de perioada în care Ginkgo biloba îşi etalează culoarea aurie, momentul căderii rapide a frunzelor şi dinamica temporală a acestor fenofaze (2011 – 2022). Am fost selectate trei ani deosebiți, în care desprinderea de pe ramuri a galbenului-auriu, prin durata foarte scurtă, a reprezentat un adevărat spectacol oferit cu generozitate băcăuanilor:



 

16 noiembrie 2012: momentul de graţie a început dis-de-dimineaţă, pe o ceaţă rece şi umedă, cu temperaturi minime care au coborât până la – 4,5 °C. Această zi a fost cea ma rece de la începutul lui Brumar. Atmosfera tipic bacoviană, cu nebulozitate de 100%, a fost însă disipată prin ploaia de aur a frunzelor, curgere constantă până spre înserat. În 7-8 ore întregul frunziş era acumulat la nivelul pietonalului, covor efemer cu ţesătură volantă…

Foto: tranziţii cromatice spre momentul de graţie (7-16 nov. 2012)

Două instantanee rămân în memorie: dimineaţă – o surpriză plăcută pentru pietonii înfriguraţi, prea grăbiţi spre locul de muncă. Se reacţionează aproape identic, trecându-se rapid de la uimire la un invariabil zâmbet larg. Nimeni, dar absolut nimeni, parcă sub vraja unui puseu al copilăriei, nu a rezistat tentaţiei de a-şi afunda pantofii în covorul de un galben pur, dar parcă prea insolent faţă de plumburiul începutului de zi. După-amiază a venit rândul celor mici să se bucure cu adevărat, sub coroana de acum golaşă a arborelui pagodelor organizându-se ad-hoc adevărate „bulgăreli”…


Foto: Cine poate rezista tentaţiei? (16 nov. 2012, ora 14)

5 noiembrie 2016: o nouă dimineaţă caracterizată printr-o scădere bruscă a temperaturii până la – 4,5 °C înainte de răsărit, după o lună octombrie blândă, cu valori termice peste media climatologică. Şocul termic de anvergură a dus ca formarea covorului auriu încă de la ora 9, iar razele Soarelui au creat o atmosferă de poveste orientală… O scurtă secvenţă video relevantă este disponibilă la linkul: https://www.youtube.com/watch?v=IQbK4LDuy30.

Foto: mantie nobiliară căzută…(5 nov. 2016, ora 9,30)

22 noiembrie 2020: prima zi din lună cu temperaturi medii negative. Minima dimineţii a coborât la valoarea de – 5,7 °C. Duminica în care ploaie de aur s-a îmbinat cu sonoritatea clopotelor de la Biserica „Sfântul Nicolae”, într-un decor cu o cinematică aparte. Într-o singură oră, sakura autohtonă a reprezentat apogeul vegetal al curgerii esenţei toamnei spre iarnă, adăugând încă un an spiritului locului…


Foto: toată lumea face poze (22 nov. 2020, ora 10,30)

 

Cele trei momente prezentate schiţează un şablon meteorologic al condiţiilor necesare pentru declanşarea ploii de aur din centrul Bacăului: regim anticiclonal, scăderea bruscă a temperaturii după o perioadă semnificativ mai caldă, temperaturi matinale negative, sub -4 °C, umiditate relativă a aerului ridicată (peste 90%), persistenţa ceţii în orele dimineţii. În lipsa acestora, momentul de graţie nu se mai produce, fiind înlocuit de o desfrunzire lentă, mai puţin spectaculoasă, dar care ne oferă în schimb o perioadă mai lungă pentru a admira habitusul inconfundabil al impunătorului monument al naturii.

Mica noastră cercetare foto – meteorologică, deşi întinsă pe o perioadă prea scurtă pentru a genera concluzii imuabile, reflectă o tendinţă generală reflectată de câteva studii internaţionale aprofundate: pe fondul încălzirii climatice, momentul pierderii rapide a frunzelor este tot mai întârziat, precedat de o perioadă mai lungă de tranziţie cromatică spre galbenul inconfundabil. Toamnele băcăuane blânde din ultimii ani, lipsite de mari amplitudini termice în intervalul nostru de interes, asezonate şi de efectul de insulă de căldură urbană (fenomen incontestabil pentru zona centrală a municipiului) au influenţat dinamica foliară a „bătrânei doamne”.


Foto: influenţa circulaţiei atmosferice predominante asupra frunzişului

(partea nordică vs partea sudică a coroanei exemplarului de Ginkgo Biloba, 3 nov. 2022)

 

Graficul de mai jos sintetizează observaţiile din ultimii 12 ani, evidenţiind etapa de platou (îngălbenirea totală a frunzelor şi desfrunzirea treptată) şi momentul de graţie al desvrăjirii prin ploaia de aur a frunzelor grăbite spre sol, lăsând în unii ani coroana pleşuvă.


Până când vom avea pe plan local certitudinea oferită de o serie mai lungă de observaţii (a se vedea în acest sens studiul Agenţiei Japoneze de Meteorologie, care certifică decalarea cu 8 zile a momentului „leaf fall day”, în intervalul 1953-2000 sau cercetarea făcută de Universitatea New Hampshire, începînd cu anul 1977, asupra exemplarului din campusul studenţesc american2), două concluzii de final sunt cu siguranţă perene. Prima este legată de bucuria lucrurilor mărunte (filosofia wabi-sabi, parte a stilului japonez de viaţă), acea bucurie oferită de frumuseţea clipelor trecătoare, nu însă şi lipsite de substanţă pentru cel care are norocul să le întâlnească. Cea de a doua face referire la interconectarea componentelor mediului, la semnalele trase în faţa presiunii antropice tot mai agresive şi inconştiente. Mai greu de decriptat, necesitând eforturi interdisciplinare, aceste semne oferite discret pot completa tabloul unor vremuri în care schimbarea şi impredictibilitatea societăţii împiedică înţelegerea cu claritate a efectelor acţiunilor umane asupra naturii…


Foto: făclie în noapte de noiembrie (2019)

Pâna la o nouă reîntâlnire cu ploi de aur şi momente de graţie vegetală, zile senine şi reziliente!

 

 

Note: 1 http://www.deferlari.ro/2011/08/femela-relicta-din-parcul-trandafirilor.html

2 The Fall of the Gingko. The sudden end of the gingko’s summer feels like a spectacle of climate change, and it is.” – https://slate.com/technology/2018/11/gingko-trees-climate-change-leaves-fall.html?fbclid=IwAR071Dnq5jdPSv-ilkz3o_epwCxpTUf172mDXTZJSR2YoGqCoMekhqG8mCY

 

Text şi foto: prof. Lucian Şerban

 

 

 

Alte titluri
Alte titluri

Opinii
Opinii

Fotbal de mâna a treia

„Mai vrem astfel de meciuri” s-au entuziasmat comentatorii TV la finalul derby-ului FCSB- Farul Constanța 2-3. „Astfel de meciuri” înseamnă să-i vezi luftând în...

Când ideologia se află în conflict cu realitatea

Nu este absolut nici o noutate. Și nici nu este vorba să opereze doar în domeniul politic. Cunoaștem acest conflict din marketing. Măcar, la...

Ultimele știri