23 iulie 2024
ContrasensEșecul sistemului românesc de recuperare a ambalajelor

Eșecul sistemului românesc de recuperare a ambalajelor

Sistemul de recuperare a ambalajelor din România, gestionat de RetuRO, este într-o criză profundă. În loc să își îndeplinească rolul ecologic și să faciliteze reciclarea eficientă a ambalajelor din plastic, metal și sticlă, organizația pare să prioritizeze profitul. Datele disponibile arată clar deficiențele acestui sistem și subliniază necesitatea urgentă a unei reforme.

Conform ultimelor date furnizate de RetuRO, în perioada 1 ianuarie – 1 mai 2024, au fost puse pe piață:



  • 1,1 miliarde de ambalaje de plastic
  • 489,7 milioane de ambalaje de metal
  • 404,7 milioane de sticle

Din acestea, consumatorii au returnat:

  • 27,26% dintre ambalajele de plastic (313,6 milioane)
  • 23,3% dintre dozele de metal (114 milioane)
  • 21,2% dintre sticle (86 milioane)

Din diferența dintre ambalajele puse pe piață și cele returnate, RetuRO a acumulat bani proveniți din necolectarea ambalajelor. Pentru că garanția a fost reținută dar nu a fost returnată.

Și nu vorbim aici de problemele pe care le întâmpină supermarketurile care se trezesc că trimit un număr de bidoane și primesc bani pentru trei sferturi din ele. Sau că, spre deosebire de alte țări, consumatorii plătesc bani pe ambalaje și când le aduc înapoi nu mai primesc tot bani, ci vouchere valabile doar la magazinul respectiv.

Problema principală este că este un coșmar să încerci să duci ambalajele la punctele de colectare.

Punctele de colectare sunt puține și supraaglomerate, ceea ce face dificilă returnarea ambalajelor. Mașinile de colectare dau frecvent rateuri, iar angajații supermarketurilor nu au niciun interes să supravegheze acest proces toată ziua. Astfel, oamenii preferă să arunce ambalajele în loc să piardă timp și să se enerveze.

Sistemul actual este complex și ineficient. Un sistem simplificat și comod ar putea include următoarele măsuri:

  1. Eliminarea intermediarilor: Simplificarea procesului prin eliminarea intermediarilor și crearea unor centre de colectare dedicate.
  2. Personal specializat: Angajarea de personal specializat în aceste centre pentru a gestiona eficient colectarea și reciclarea.
  3. Capacitate mare de primire: Asigurarea unei capacități mari de primire la aceste centre, pentru a evita aglomerația.
  4. Recompense directe în bani: Oferirea de recompense directe în bani pentru fiecare ambalaj returnat, în loc de vouchere. Acest lucru ar motiva consumatorii să participe activ la procesul de reciclare.

Eșecul sistemului românesc de recuperare a ambalajelor, gestionat de RetuRO, este evident prin cifrele prezentate și prin frustrarea consumatorilor și a supermarketurilor. Este necesar să se implementeze un sistem simplu și eficient, care să motiveze cu adevărat reciclarea și să elimine complexitățile inutile.

spot_img

Alte titluri

spot_img

Ultimele știri