Siretul a navalit iarasi peste doua dintre localitatile din albia lui, Saucesti si Tamasi. Acestea au fost cele mai vulnerabile localitati si la inundatiile din 2004-2005. Dupa inundatiile catastrofale de acum patru ani, Guvernul a alocat doar pentru cele doua lucrari 20 miliarde de lei vechi ca sa se faca lucrari de protectie. Ar fi trebuit atunci sa se faca o taiere de cot care sa inlature peninsula care aparuse in albia raului si din cauza careia erau amenintate gospodariile de pe celalalt mal care era macinat de ape. Banii s-au dat, dar lucrarile nu au fost efectuate. La patru ani de atunci apele se razbuna pe nepasarea si mai ales jocurile de culise pentru directionarea banilor catre persoane si firme agreate de partidul care acaparase Ministerul Apelor si Mediului, la acea vreme, PD. In vreme ce fostul primar sustine ca nimeni nu a facut niciun centimetru de lucrare, oficialii de la Directia Apelor spun ca primarii nu stiu ce vorbesc, iar fostul prefect, care se aratase indignat de situatie, acum de la inaltimea functiei de secretar general al Guvernului, spune ca isi aminteste de situatie, dar nu l-a interesat sa vada cum s-a finalizat.
Doua lucrari pentru care romanii au platit din buzunarele lor peste 20 de miliarde de lei, bani care s-au si platit firmelor constructoare, sunt de negasit acum printre hartii si declaratii. De fapt lucrarile au fost date unor firme prin incredintare directa, banii au fost decontati, doar ca nu se vede nimic din lucrari. Doar la Tamasi s-ar vedea ceva, dar nici vorba de suprafata care era in proiect, ci doar pentru 30 la suta. Lucrarile au fost date la trei firme prin incredintare directa, lucru impus de urgenta efectuarii lor, imediat dupa inundatiile din 2005. La Saucesti ar fi trebuit sa se efectueze o lucrare denumita aTaiere de cot riu Siret la Cotu Gros si Schineni”. Pentru aceasta s-au alocat si decontat anul trecut 12 miliarde de lei vechi. Lucrarea a fost incredintata firmei Hidroconstructia Bacau si a si fost achitata. O taiere de cot, tradusa in limbaj obisnuit, inseamna eliminarea unei portiuni de pamint care are forma unui virf de sageata, formata in mal si din cauza caruia apa bate doar in malul opus pe care il si macina. Lucrarea, destul de laborioasa, consta in eliminarea acestei limbi de pamint pentru regularizarea cursului apei pe ambele maluri. Numai ca fostul primar spune ca lucrarea nu exista. aEu nu stiu unde au facut ei lucrarea asta, dar la noi nu exista asa ceva. Nu s-a miscat un pai. Ce taiere de cot? Nici un metru liniar nu au evacuat. Eu am facut reclamatii la toate autoritatile posibile, inclusiv la Tariceanu, despre iminenta de inundatii pe care o presupune aceasta zona, dar am fost luat in zeflemea. Mai mult, am pierdut alegerile din vara pentru ca oamenii cred ca eu am furat banii si de aceea nu s-a efectuat lucrarea. Au venit de vreo cateva ori si au facut niste masuratori. I-am dus eu cu barca, dar la atat s-au limitat”, ne-a spus fostul primar al comunei, Viorel Savin. Nemultumirile fostului primar nu se opresc aici. El spune ca Directia Apelor Siret a facut totusi ceva in zona: un dig, vai de capul lui, in nordul satului Schineni. aPe 16 decembrie 2006 s-a facut receptia acestui dig. Au fost de la toate ministerele posibile din Romania la inaugurare. Eu am refuzat sa semnez receptia pentru ca asa zisul dig era facut la nivelul strazii. Ca sa semnez am pus conditia ca digul sa fie suprainaltat cu 70 de centimetri, adica la nivelul apelor din 2005. Am mai cerut ca digul sa fie inierbat. Nu s-a facut nimic pentru ca mi-au zis ca nu se va mai vedea prea curand o navalire a apelor asa mare, poate in secolul viitor. Acum stau si tremur la fel ca toata lumea ca va veni din nou apa peste mine pentru ca digul este rupt in doua locuri”, a declarat Savin. O situatie similara se integistreaza acum si in satul Furnicari din comuna Tamasi. Din indiguirea malului stang al Siretului din zona Furnicari a fost efectuata doar o portiune mica. aIn proiect erau prevazuti 500 de metri de indiguire, dar s-au facut lucrari doar pe 172 de metri. Asta-i realitatea, iar acum se vad rezultatele cu ochiul liber. Portiunea indiguita a rezistat apelor, iar dincolo raul s-a revarsat si a inundat 600 de ha de pamant arabil. Doar varful porumbului se vede de sub ape. Au fost inundate mai multe anexe gospodaresti si o casa, iar 16 locuinte au fost evacuate”, ne-a declarat Veronica Dontu, primarul comunei Tamasi.
Pe Berca l-a lasat memoria
Incropeala de lucrari facute in zona comunelor Saucesti si Tamasi, afectate acum de inundatii, nu a fost in vizorul autoritatilor. Fostul prefect al judetului, Gabriel Berca, acum secretar general al Guvernului, spune ca isi aminteste de lucrarile de amenajare si regularizare a unor cursuri de ape, dar ca a cerut controale la vremea respectiva doar pentru cele efectuate pe valea Trotusului. aAm fost nemultumit in 2005 de incetineala cu care erau efectuate lucrarile si am cerut un control al Ministerului Mediului. Pentru ca in 2005 cele mai mari pagube au fost inregistrate din cauza revarsarii Trotusului am cerut controale doar pentru aceste lucrari. Raportul ministerului a fost in regula. Nu stiu nimic insa de lucrarile de pe Siret”, ne-a declarat Gabriel Berca, secretarul general al Guvernului.
Lucrari pierdute printre hartii si declaratii
La vremea respectiva, functionarii de la Directia Apelor au explicat ca de fapt lucrarea din zona Saucesti provine dintr-un proiect mai mare prin care erau prevazute trei taieri de cot. Directorul de atunci, Tudorita Lungu, membru PD si diriguitorul modului de alocare a banilor, s-a spalat pe miini, spunand ca primarii mint. aIn localitatile in care s-a intervenit, noi avem procesele verbale de receptie a lucrarii. Primarii au semnat, asa ca nu mai pot acum sa sustina ca nu s-a facut nimic”, s-a aparat ex-directorul de la Directia Apelor. Acum sefii de la Ape s-au schimbat, dar declaratiile sunt la fel de confuze. Directorul institutiei, Emil Vamanu este imposibil de contactat pentru ca el coordoneaza din Suceava situatia de pe Siret. Am incercat sa stam de vorba cu loctiitorii acestuia. Am fi vrut sa aflam de ce mai este necesara intarirea malurilor Siretului la Schineni, daca in 2005 s-au dat bani pentru efectuarea unor lucrari in zona si daca de atunci s-au mai obtinut alte finantari. Mihai Talpau, directorul tehnic al institutiei, doborat de oboseala dupa o noapte petrecuta pe malurile Siretului, ne-a indrumat catre seful serviciului de investitii. aCum adica nu s-au facut lucrarile in 2005. Cu cine ati vorbit? Cu fostul primar? Pai s-au facut toate lucrarile, cum adica, dumneavoastra credeti ca noi am dat banii fara se se fi facut nimic acolo? Trebuia sa mergeti cu cineva de la noi sa va arate unde s-au facut lucrarile. Cat despre banii care s-au mai alocat, dumneavoastra vreti situatii financiare, si cel mai bine este sa vorbiti cu seful serviciului de investitii, cu doamna Movila”, ne-a sugerat Talpau. I-am ascultat sfatul, dar am obtinut informatii partiale. aTrebuie sa stiti ca banii din 2005 au fost alocati pentru inlaturarea efectelor inundatiilor, nu erau lucrari de durata. Pentru zona aceea este efectuat un studiu de fezabilitate din 2006 prin care ar urma sa se aloce bani de la minister pentru lucrari permanente. Acum studiul este la Minister, care urmeaza sa ne aloce banii pentru investitie in functie de buget si prioritati”, ne-a spus si Paraschiva Movila, seful serviciului de investitii a Directiei Apelor Siret.
Si totusi, pe ce s-au dat banii?
Am vrut sa mai aflam si daca din 2005 s-au mai alocat fonduri pentru regularizarea Siretului, sau al vreunui rau din judet. Paraschiva Movila ne-a cerut sa apelam la purtatorul de cuvant, dar nici acesta nu a reusit sa ne ofere in timp util informatiile solicitate. Un lucru este cert insa. In iulie 2005, in nota de fundamentare a Hotararii de Guvern prin care urmau sa fie alocati pentru judetul Bacau 220 de miliarde de lei vechi, scria negru pe alb, ca aprincipalele lucrari care se vor executa constau din: amenajari si regularizari de albii, consolidari de maluri”. Doar ca o parte dintre lucrarile pentru care s-au alocat fonduri in 2005 au ramas doar pe hartie, iar la trei ani distanta nimic nu a mai stat in calea apelor. Scris de Mioara Radu, Cezara Duta
