22 octombrie 2024

Româna pentru toți

Tăcerile târziului

Am preluat titlul volumului de versuri semnat de Victor Mitocaru (17 apr. 1942, Pângăraţi, jud. Neamţ – 3 oct. 2024, Bruxelles, Belgia), apărut în 2021 la Editura Ateneul Scriitorilor...

„Mai citim? Dacă da, cum?”

Este titlul atelierului-concurs de lectură publică, o reală provocare lansată de Facultatea de Litere...

70 de ani de „Literatura şi Arta”

La 3 octombrie 1954 (I. Hangiu, Dicţionarul presei literare româneşti, Bucureşti, Editura Institutului Cultural...

Vitalitatea sinonimiei

Resurse organice ale limbii române Le-a identificat şi descris în teza sa de doctorat Ioan-Lucian...

Pentru drepturile cuvântului

Prin tot ce a lăsat ca avere culturală naţională, Constantin Călin (22 iun. 1940,...

30 sau de la „capcanele” limbii române, la româna pentru toţi

2 iunie 1994 La această dată, cotidianul băcăuan „Deşteptarea” propunea cititorilor o nouă rubrică, cu supratitlul didactic-gazetăresc „Un test pe săptămână”. Numele complet – am mărturisit atunci – l-am preluat de la Al. Graur (l-am găsit drept „misionarul nr. 1 al culturii limbii la noi”), adăugându-i o prepoziţie: „Din «capcanele»...

DASC, de la/pentru DASCăl

Un acronim cu studii înalte Decodificând, ajungem la a numi un deziderat de lux al şcolii de azi: dezvoltarea abilităţii de scriere creativă încă de la „elevii treptei primare de învăţământ”. Este chiar titlul tezei de doctorat elaborate de Monalisa-Laura Gavriluţ (cadru didactic la Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” Bacău),  în...

De şapte decenii, despre latinitate

15 mai 1954 La această dată, Tratatul de la Madrid a stabilit Ziua Internaţională a Latinităţii, cu scopul de a promova conştiinţa identităţii culturale comune popoarelor de origine latină şi a medita asupra valorilor culturale şi lingvistice proprii întregii comunităţi romanice. Bacăul a sărbătorit… prin muncă             Cu o zi mai târziu,...

CV la puterea a doua

Doi scriitori „aprilişti” Nu a fost contopirea clasică 2 în 1, ci chipul unei întâlniri providenţiale: publicul prezent în Sala multimedia a Bibliotecii Judeţene „C. Sturdza” vineri, 26 aprilie a.c., a dedus că doi congeneri îşi pot stimula destinul fast dacă au înscris în codul genetic al amiciţiei linii asemănătoare....

Mentori, modele, discipoli

Asimilări, nu delimitări conceptuale Instituţia care se ocupă de bunul mers al şcolii băcăuane din perspectivă instituţională, Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” (director, Mariana Ifrim), a organizat în ziua de 18 aprilie Conferința Națională „Mentorat și transfer de competențe pentru promovarea ritmului individual de învățare”, în colaborare cu Universitatea „Vasile...

Văz şi auz

MENTORUL PERPETUU. L-aş numi astfel pe Nicolae Manolescu, ale cărui notaţii din pagina finală a „României literare” au darul ca pe lângă editorialul săptămânalului editat de Uniunea Scriitorilor din România să lanseze câte o binevenită lecţie de conduită intelectuală. De pildă, sub titlul „Patologie literară”, ne face atenţi că...

Româna manolesciană

O permanenţă a scrisului său În editorialele sale îndeosebi, Nicolae Manolescu (1939-2024) – criticul şi istoricul literar, profesorul universitar, directorul revistei „România literară”, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – a abordat programatic chestiunea limbii române în relaţie directă cu instituţia răspunzătoare de cultivarea ei – şcoala. Constatările sunt dureroase şi...

Din cultura săceleană: O parte transilvăneană a romano-catolicilor noştri

Ne este prezentată cu artă, adică respectând canoanele unei lucrări informative, de profesorul de limba şi literatura română Liviu Dârjan, sub titlul „Publicistica la Săcele şi ASTRA «Fraţii Popeea»” (Săcele, Disz Tipo, 2023). Parcurgând-o atent, m-am convins că este o monografie în adevăratul sens al termenului, analiza gazetăriei locale...

Teatrul din poezie…

De Ziua Internaţională a Poeziei De mai multă vreme voiam să lansez o provocare: lectura publică a unui text liric pe temeiul ofertelor… dramatice ale acestuia. Prilejul mi-a fost oferit pe 21 martie, când toată lumea (planeta, adică) a serbat poezia, într-o zi dedicată ei. După ora de literatură de...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (VIII)

Sistemul limbii Este unul dintre primele subiecte pe care le învăţa, până spre anul 2000, elevul de 14-15 ani al unei clase cu profil pedagogic, aşezat de Cezar Tabarcea – autorul capitolului „Limbă şi stil” din „Limba română – manual pentru clasele a IX-a şi a X-a” (Buc., Editura Didactică...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (VII)

Obiective cognitive... Urmând modelul lansat la începutul deceniului al nouălea în școala românească, cu deschidere către proiectarea didactică modernă, Programa se deschide cu enunțarea obiectivelor cognitive astfel: „La sfârșitul ciclului liceul, elevii trebuie: 1. să identifice elementele de structură a limbii române care îi definesc caracterul latin și originalitatea printre...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (VI)

Un an de două ori norocos Vorbim despre 1987, anul când a apărut, pe lângă Programa de limba şi literatura română pentru învăţământul liceal, încă un document din această categorie: Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, realizată, ca şi surata ei, în condiţii care asigurau, aici, eficienţa primei trepte...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (V)

Româniştii băcăuani – o grupare cu personalitate Cei şase profesori de la Liceul Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău nu erau singuri în campania de promovare a limbii şi literaturii române susţinută de energica Constanţa Bărboi. Tot atâţia românişti (cum îi plăcea lui Eugen Budău – inspectorul şcolar model pentru breasla...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (IV)

I se spunea programă şcolară sau analitică Acum se numeşte curriculum şi dispune de o arie de cuprindere mai largă. Termenul, preluat din literatura pedagogică occidentală, îşi are originea în limba latină şi se traduce ad litteram prin „scurtă alergare”. Cursa nu e atât de redusă, de vreme ce aici...