1 martie 2024

Româna pentru toți

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (IV)

I se spunea programă şcolară sau analitică Acum se numeşte curriculum şi dispune de o arie de cuprindere mai largă. Termenul, preluat din literatura pedagogică occidentală, îşi are originea în...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (III)

Un principiu al relaţionării umane             Dintotdeauna s-a recunoscut că în viaţă totul e comunicare,...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (II)

De când vorbim despre comunicare? În liceele pedagogice/şcolile normale/clasele cu profil pedagogic din România ultimei...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (I)

Nu-s prea multe cuvinte pentru un titlu? Considerăm că nu, de vreme ce e nevoie...

Profesor şi poet de limba română

O parafrază Despre Constantin Juncu (6 aug. 1946, Bacău – 9 ian. 2024, Bacău) colegii...

Iarăşi despre lecţia de fonetică

Noi nu am inventat nimic Fonetica, primul strat al oricărei limbi, îi împrieteneşte pe cercetători, pentru că este, în general, partea comună a unei familii de idiomuri, spre deosebire de vocabular, al doilea strat, care le deosebeşte. Pentru limba română, una dintre lucrările teoretice de început este „Gramatica românească pentru...

Din nou despre o lecţie de fonetică

Un fan bacovian „Prin liceu şi chiar după aceea, am fost o împătimită de Bacovia”, ne scrie Elena Trifan. Predând poezia „Plumb” la un liceu din Ploieşti, a subliniat şi domnia-sa că „o consoană închisă între patru vocale era sursa de creare a atmosferei apăsătoare, sufocante”.   Caruselul literelor Anca Sereş, din aceeaşi...

 Ecou la o lecţie de fonetică

Confirmare Ne scrie profesoara Iulia Jicu, absolventă în 1997 a Liceului Pedagogic „Ştefan cel Mare”, care îşi aminteşte de acel curs antologic (fără pauza de 10 minute, asimilată natural de cei 40 de liceeni în actul de învăţare) dedicat poeziei „Plumb”, de George Bacovia. „Plecam de la clasificarea sunetelor şi...

Plumb-ul – o lecţie de fonetică

L-am văzut pe Bacovia! Prima grijă a dascălului de română e să rezolve un imperativ care îi pune la încercare imaginaţia: cum poate să capteze şi mai ales să menţină atenţia elevului, fie el în ultimul an de liceu şi având de susţinut un examen dificil. Mai mult: scriitorul abordat...

Cronica limbii, la cinci decenii (II)

„Gramatica, profesorul, elevul” Este titlul notelor amare din mai 1973 ale lui Valerian Ciubotariu, care constată că „extrem de rar putem găsi elevi pasionaţi de studiul limbii”. Exemplul vine din zona limbilor clasice: „Câţi elevi sunt captivaţi de studiul limbii latine?”, iar concluzia e dureroasă: „Cred că răul porneşte mai...

Cronica limbii, la cinci decenii (I)

Unde? Când? Cine? Revista „Ateneu” a deschis în 1973 o rubrică cu numele din titlu, nu întâmplător în luna martie. Este ediţia care anunţă numirea/ alegerea unui redactor-şef al publicaţiei: Constantin Călin, care în editorialul substanţial de pe prima pagină, „Poziţia revistei”, face cunoscută o disponibilitate: „Fiecare revistă îşi poate...

Ziua Limbii Române, la un deceniu

2013 – 2023               Aşadar, sunt zece ani de când alocăm din zestrea noastră de timp cultural un moment distinct graiului străbun, dintotdeauna parte a fiinţei spirituale. Potrivit Legii nr. 53/2013, la 31 august este instituită Ziua Limbii Române, de fapt un reflex a ceea ce s-a petrecut în spaţiul de...

Din examenele verii (III)

Se poate şi ceva mai uşor             Sunt două categorii de cerinţe, în accepţia Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie al Ministerului Educaţiei, când vorbim despre limba română funcţională/ normativă/ instrumentală. Prima ar solicita creativitatea bazată pe cunoştinţele lingvistice (în paranteză sunt plasate indicaţii cu termeni din morfosintaxă, pe...

Din examenele verii (II)

Bună idee! De ceva vreme, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (cum se numea în anul 2021) a inclus în pachetul de cerinţe din cadrul evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, uneori ca ultim punct al subiectului I, una dintre cele mai...

Din examenele verii (I)

Nu numai absolvenţii de gimnaziu ori de liceu au avut de susţinut probe de verificare a cunoştinţelor, ci şi cadrele didactice care au dorit să se titularizeze pe unul dintre posturile vacante anunţate de Ministerul Educaţiei. După susţinerea unui astfel de examen (la limba şi literatura română) şi obţinerea...

Puţină istorie a limbii noastre

Se ştie că nu există limbă care să nu fi fost influenţată de vecinele ei. În cazul românei, vorbim despre înrâuririle  venite dinspre maghiară, sârbă, bulgară, ucraineană, rusă, ultimele patru putând fi grupate în familia limbilor slave. Ceea ce nu a fost tratat suficient de serios este şi aspectul...

Văz şi auz

CALEA LIMBII ROMÂNE. „Eu cred că în pană de motive pentru a depune contestaţii, unii critică realizarea gramaticală a proiectului” (Cătălin Cîrnu, RRA, despre mersul greoi al planurilor de realizare a unei autostrăzi). O FEREASTRĂ FONETICĂ. „Câte silabe are cuvântul geam?” La întrebarea pusă de Europa FM a răspuns Edi,...

Baia şi somnul… (III)

Dar cu somnul cum e? Urmărind biografia cuvintelor (fiind omonime, le considerăm lexeme diferite), vom proba că fiecare are istoria lui, ceea ce anulează încadrarea în categoria polisemiei. Interesant este că lucrările lexicografice aşază mai întâi somnul din apă şi apoi somnul din timpul nopţii. Aşadar, SOMN1 desemnează peştele răpitor, iar...

Baia şi somnul… (II)

Polisemia de lângă noi: baia De ani buni, când e să ilustrez polisemia, compun aceeaşi poveste a… scăldatului. Din preistorie, omul şi-a stabilit locuinţa lângă un curs de apă. Aici ne interesează partea de igienă a corpului, folosindu-se în succesiune acelaşi cuvânt, baie, pentru scăldat/faptul de a se îmbăia (1.),...