15 iulie 2024

Româna pentru toți

Vara şi evaluarea (II)

Să citim ca la Paris! De bun gust şi ispititoare este secvenţa aleasă de responsabilii cu politicile de evaluare în educaţie pentru candidaţii la bacalaureat care au avut de rezolvat subiectul...

Vara şi evaluarea (I)

De la Freud citire Aţi sesizat cu efort minim că literele care compun numele anotimpului...

Identitatea lingvistică – temă de cercetare băcăuană

Subiect al facultăţii de profil Aula Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău a găzduit ceremonia de...

Bacul oral, cel din… clasele mici

Judecata de pe urmă Când se dă semnalul începerii probelor pentru examenul naţional de bacalaureat,...

Văz şi auz

LUCRĂRI NORMATIVE ÎN NOUL BJ. Eram sigur că Ana Iorga – realizatoarea rubricii de...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (III)

Un principiu al relaţionării umane             Dintotdeauna s-a recunoscut că în viaţă totul e comunicare, sub diverse forme, dar rareori s-a emis acest adevăr: „Pentru ca actul de comunicare să-şi găsească adevărata menire, partenerul-receptor devine (are această posibilitate în psihicul uman  – desigur, în condiţii normale), la rândul lui, emiţător”...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (II)

De când vorbim despre comunicare? În liceele pedagogice/şcolile normale/clasele cu profil pedagogic din România ultimei jumătăţi de veac, disciplina limba română predată viitorilor educatori/învăţători era constituită din clasicele compartimente: elemente de fonetică (extrem de sumare), noţiuni de vocabular (capitol ceva mai bine alcătuit decât precedentul), gramatica (sau morfosintaxa, tratând despre...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (I)

Nu-s prea multe cuvinte pentru un titlu? Considerăm că nu, de vreme ce e nevoie de o formă explicită pentru disciplina fundamentală din şcoala românească de azi şi de fapt din orice formă de învăţământ care dă întâietatea meritată limbii materne. Pedagogii recunosc larga prezenţă a obiectului limba română, „studiat...

Profesor şi poet de limba română

O parafrază Despre Constantin Juncu (6 aug. 1946, Bacău – 9 ian. 2024, Bacău) colegii de breaslă ştiu că a condus cu devotament un cenaclu al elevilor, o revistă a acestora („Vămile visului”), un şir de simpozioane închinate celui care a devenit patronimul Şcolii Gimnaziale „Mihai Drăgan” din Bacău, ba...

De Ziua Culturii Naţionale, ediţia a XIV-a

Academia Română dă tonul ştiinţific… Avem în vedere în primul rând sesiunea festivă comună cu Academia de Științe a Moldovei, desfăşurată simultan luni, 15 ianuarie 2024, în format hibrid, pe relaţia Bucureşti – Chişinău, între vorbitorii aceleiaşi limbi (română – română, nu română – moldovenească). Alocuțiunile acad. Ioan-Aurel Pop, președintele...

Văz şi auz

SINCER ŞI DE DEPARTE SAU DESPRE UN AN NOU, DIN CHINA. „Vă doresc sănătate, pace și fericire în fiecare zi” este urarea lui Cai Qing, scriitoare şi profesoară de limba şi literatura chineză, primită de noi cu bucurie în prima zi a lui 2024. ALTE UNITĂŢI DE MĂSURĂ. O dorinţă...

La mulţi ani, la mulţi ani, „La mulţi ani!” sau La Mulţi Ani!?

Variaţie liberă? Formula de urare atât de uzitată îndeosebi la confluenţa anilor a căpătat o aură de pronunţat subiectivism. Făcându-se expresia vocii noastre interioare, pretindem ca grupul de trei cuvinte să primească forma echivalentă cu intensitatea urării. Rezultă că avem libertatea de a scrie cu majuscule peste tot: LA MULŢI...

Cubolta limbii române (VI)

Am vizitat Bălţiul (sau poate Bălţii?) M-am aflat în dificultate când am intrat în sala de protocol a Universităţii de Stat „Alecu Russo”. Am întrebat-o direct pe conf. univ. dr. Elena Lăcustă, şefa Catedrei de limba română şi filologie romanică (câteva cărţi din biblioteca lui Mihail Andrei se află la...

Cubolta limbii române (V)

Ludoteca lui Mihail Andrei Artist în comunicarea didactică, mentorul între mentori a transmis elevilor săi informaţii ambalate în folia jocului de cuvinte, urmând îndemnul horaţian „Omne tulit punctum qui miscuit utile dulci” (Primeşte toată aprecierea cel ce îmbină utilul cu plăcutul – „Ars poetica”). Ca urmare, pentru a-i determina...

Cubolta limbii române (IV)

Profesorul, nu proful S-a întâmplat în preajma zilei de 22 noiembrie 2023, când conducerea Colegiului Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” mă rugase să trimit textul plăcuţei care urma să desemneze sala dedicată lui Mihail Andrei. Într-o întâlnire preliminară, am transmis directoarelor Colegiului experienţa de acum doi ani, când am vizitat...

Cubolta limbii române (III)

Dintr-un an al filologiei româneşti Cel ce citeşte cartea de căpătâi a lui Mihail Andrei şi Iulian Ghiţă – „Limba română – fonetică, lexicologie, gramatică, stil şi compoziţie, exerciţii (În sprijinul cadrelor didactice şi al elevilor)”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983 – are de câştigat nu atât din partea...

Cubolta limbii române (II)

Şcoala, biblioteca Liceul „Pan Halippa” din localitate îi atrage pe copii, printre altele, prin maxima bunăvoinţă pe care o arată profesorii de acolo, înainte de toate conducerea instituţiei. Directoarea Ana Podlisnic şi fosta ei elevă, acum profesoară de limba şi literatura română, Tatiana Bibica ne-au promis că halippiştii vor fi...

Cubolta limbii române (I)

O etimologie subiectivă… Ne permitem aşa ceva pentru că avem în atenţie un lingvist recunoscut pentru mobilitatea gândirii şi pentru aplecarea către intimităţile cuvântului. Împrietenit pe viaţă cu bolta limbii române, Mihail Andrei (1 dec. 1923, satul/ comuna Cubolta, raionul Sângerei, Republica Moldova – 4 iun. 1990, Buhuşi, jud. Bacău)...

Topîrceanu… ortografic

Acum patru decenii               La 19 noiembrie 1983, revista „Tribuna şcolii” ne-a publicat un set de „Exerciţii ortografice pentru clasele I-VI”, cu acest preambul: „Constatând că în clasa a V-a se întâlnesc situaţii – izolate – când elevii nu sesizează corespondenţa dintre litere şi sunete şi nu răspund cu echivalentele fonice...