20 aprilie 2024
OpiniiRomâna pentru toțiElemente de construcţie a comunicării în limba română (IV)

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (IV)

I se spunea programă şcolară sau analitică

Acum se numeşte curriculum şi dispune de o arie de cuprindere mai largă. Termenul, preluat din literatura pedagogică occidentală, îşi are originea în limba latină şi se traduce ad litteram prin „scurtă alergare”. Cursa nu e atât de redusă, de vreme ce aici sunt însumate planul de învăţământ, programa şcolară, manualele şi îndrumarele metodice, inclusiv pachetul de obiective şi de competenţe, împreună cu mijloacele de predare-învăţare-evaluare. Programa şcolară stă la baza planificării activităţilor didactice pe semestre, săptămâni şi zile.

Un posibil model de programă şcolară la limba şi literatura română



            A fost pregătită în anul 1983, pentru învăţământul liceal de zi şi seral – clasele IX-XII (XIII seral), sub egida Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, având aprobarea Comisiei de limba şi literatura română din cadrul acestuia. „Programa a fost elaborată – se precizează la pagina 5 – cu contribuţia tuturor inspectoratelor şcolare judeţene, a instituţiilor de învăţământ superior de profil, a Uniunii Scriitorilor. A fost dezbătută în consfătuirea pe ţară organizată la Oradea, în noiembrie 1983.” În anul 1987, Editura Didactică şi Pedagogică a retipărit-o, cu unele îmbunătăţiri, după consultarea unui larg colectiv de specialişti. De remarcat gradul înalt de competenţă profesională al coordonatorilor: prof. univ. dr. doc. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, conf. univ. dr. Alexandru Hanţă (decanul Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti), prof. dr. Constanţa Bărboi (director adjunct al Direcţiei pentru Învăţământul Preuniversitar din Minister), dr. Mircea Anghelescu (cerc. ştiinţ. princ. dr. la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”), prof. dr. Ion Negreţ (Inspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti), prof. Cristina Ionescu, prof. dr. Gh. Lăzărescu (Liceul „Nicolae Bălcescu” Bucureşti), prof. Nicolae I. Nicolae (Liceul Industrial Nr. 25 Bucureşti), prof. dr. A. Gh. Olteanu (Liceul „Dimitrie Cantemir” Bucureşti), prof. Magdalena Panaitiu (redactor principal la Editura Didactică şi Pedagogică) şi prof. Silvestru Boatcă (Liceul Industrial Nr. 14 Bucureşti). Preşedintele comisiei a fost acad. Ion Coteanu, aflat la cârma Societăţii de Ştiinţe Filologice din R.S.R.

Diversitate şi rezilienţă

Colectivul de elaborare a inclus peste o sută de nume din învăţământul liceal, din institute de cercetare ştiinţifică, din facultăţi de filologie şi din editura de profil, din inspectoratele şcolare, acoperind întreaga arie a României. Unii membri erau coautori de manuale, iar alţii reprezentau S.Ş.F. ori M.E.Î. Liceele pedagogice, care ne interesează aici, au fost ilustrate de cele din Bucureşti (prof. Eugenia Vasilescu, Cornelia Stoica şi Anica Vlăduţ, coautoare ale manualului de literatură pentru copii), Blaj (prof. dr. Ion Buzaşi), Suceava (prof. Olga Lazăr) şi Bacău (profesorii Ioan Dănilă, Elena Bontea, Aurel Jămneală, Eugenia Petrea, Daniel Nicolescu, Liviu Chiscop; am păstrat ordinea din textul programei analitice).

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri