21 octombrie 2024

Româna pentru toți

Tăcerile târziului

Am preluat titlul volumului de versuri semnat de Victor Mitocaru (17 apr. 1942, Pângăraţi, jud. Neamţ – 3 oct. 2024, Bruxelles, Belgia), apărut în 2021 la Editura Ateneul Scriitorilor...

„Mai citim? Dacă da, cum?”

Este titlul atelierului-concurs de lectură publică, o reală provocare lansată de Facultatea de Litere...

70 de ani de „Literatura şi Arta”

La 3 octombrie 1954 (I. Hangiu, Dicţionarul presei literare româneşti, Bucureşti, Editura Institutului Cultural...

Vitalitatea sinonimiei

Resurse organice ale limbii române Le-a identificat şi descris în teza sa de doctorat Ioan-Lucian...

Pentru drepturile cuvântului

Prin tot ce a lăsat ca avere culturală naţională, Constantin Călin (22 iun. 1940,...

Unitatea limbă – literatură

Direcţii la un centenar Aducându-l în amintire pe istoricul literar Ion Rotaru (11 sept. 1924, Valea lui Ion, com Blăgeşti, jud. Bacău – 18 dec. 2006, Bucureşti), ne apar pregnante două sensuri ale preocupărilor sale. Primul, mai puţin cunoscut, este pledoaria pentru începuturile reale ale scrisului de la noi, care...

Confluenţe: luni şi anotimpuri

Un alt(fel de) 31 august La aceleaşi date, în 2023, ne-am bucurat cu fraţii noştri de peste Prut la ei acasă, mai întâi de Ziua Limbii Române. După un discurs înflăcărat, scriitorul Vladimir Beşleagă mi-a vorbit despre cel ce e portstindardul Unirii şi prin grai străbun – Vasile Alecsandri....

Vara şi evaluarea (VIII)

Un semn bun… Repetăm adevărul că învăţarea limbii române nu înseamnă doar definiţii şi exemple, oricât ar fi de concludente acestea, ci şi provocarea vorbitorului la situaţii care să-i pună la încercare capacitatea de a se exprima corect oral şi în scris. De aceea am tresărit când am citit ultimul...

Vara şi evaluarea (VII)

Sezonul cratimei? Unele subiecte care privesc limba română date în vara 2024 au în atenţie acest semn ortografic. Mai precis, se cerea menţionarea rolului cratimei în structuri de tipul te-ar (te-ar face rege) – titularizare învăţători; s-o (ca s-o văd mai bine), nu-ţi (nu-ţi puteai imagina) – titularizare, respectiv definitivat...

Văz şi auz

De la Freud citire (sau de la Saussure) „Acum înţeleg eu de ce Cătălin merge la Berlin: că rimează…” Remarca îi aparţine Danielei Petrican, prezentatoarea Matinalului de la Radio-România Actualităţi, şi îl are în vedere pe colegul ei de microfon, delegat în capitala Germaniei pentru a comenta finala de...

Vara şi evaluarea (VI)

Nu noi am greşit! Sau nu am greşit integral. Aşadar, citam din „Micul dicţionar academic” (2001) al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române cei doi vecini între care ar fi trebuit să sălăşluiască legitim cuvântul-cheie „clitic”: clitcă, respectiv cliteridectomie. Logic ar fi fost ca perechea să fie cliteridectomie...

Vara şi evaluarea (V)

Direct, despre complementul indirect Era de aşteptat ca transcrierea celor două definiţii al complementului indirect, girate de aceeaşi instituţie, Academia Română, în ani diferiţi (1966, respectiv 2005/2008), să provoace reacţia cititorilor. Suntem întrebaţi dacă primii „beneficiari” ai informaţiei – elevii şi studenţii – „se descurcă” în faţa unui limbaj...

Vara şi evaluarea (IV)

Vocea Academiei Române, ieri... Candidaţii (profesori) prezentaţi la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din şcoli şi licee au avut de răspuns, pentru disciplina limba română, la o cerinţă aparent simplă (A): Prezintă aspectele definitorii ale complementului indirect. Vreme de o jumătate de veac şi mai bine, a...

Vara şi evaluarea (III)

Încă un centenar De data aceasta a fost semnalat de o candidată la examenul de absolvire a Programului de studii de conversie profesională Pedagogia învățământului primar și preșcolar din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău. Împrumutând ceva din stilul jurnalistic, Andreea Zaharia a cerut îngăduinţa comisiei...

Vara şi evaluarea (II)

Să citim ca la Paris! De bun gust şi ispititoare este secvenţa aleasă de responsabilii cu politicile de evaluare în educaţie pentru candidaţii la bacalaureat care au avut de rezolvat subiectul nr. 1 la proba de simulare. Iată începutul: „În fiecare dimineaţă, când ies, oricât aş fi de grăbit, mă opreşte...

Vara şi evaluarea (I)

De la Freud citire Aţi sesizat cu efort minim că literele care compun numele anotimpului cald se regăsesc în cel de-al treilea cuvânt din titlu, ba chiar în grupe de câte două litere, în ordine (-va-) şi apoi inversate (-ar-). Sigmund Freud, medicul neuropsihiatru austriac, ne-a făcut atenţi asupra fenomenului...

Identitatea lingvistică – temă de cercetare băcăuană

Subiect al facultăţii de profil Aula Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău a găzduit ceremonia de susţinere publică a tezei de abilitare în Științe umaniste, domeniul Filologie, de către conf. univ. dr. Luminiţa Drugă, de la Facultatea de Litere, directoarea Departamentului de limba şi literatura română şi ştiinţe ale comunicării. Tema...

Bacul oral, cel din… clasele mici

Judecata de pe urmă Când se dă semnalul începerii probelor pentru examenul naţional de bacalaureat, întreaga atenţie este îndreptată spre ciclul liceal în ansamblu, iar uneori şi spre clasa finală, care ar fi trebuit – la o analiză grăbită – să suporte toate consecinţele prestaţiei candidaţilor. Aproape mereu am fost...

Văz şi auz

LUCRĂRI NORMATIVE ÎN NOUL BJ. Eram sigur că Ana Iorga – realizatoarea rubricii de cultivarea limbii de la Antena 3, care a vizitat urbea lui Alecsandri şi Bacovia – va dori să ştie unde vor fi aşezate DOOM-ul şi DEX-ul în viitoarea clădire a Bibliotecii Judeţene „C. Sturdza”. Valentin...