20 iulie 2024
OpiniiRomâna pentru toțiIdentitatea lingvistică – temă de cercetare băcăuană

Identitatea lingvistică – temă de cercetare băcăuană

Subiect al facultăţii de profil

Aula Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău a găzduit ceremonia de susţinere publică a tezei de abilitare în Științe umaniste, domeniul Filologie, de către conf. univ. dr. Luminiţa Drugă, de la Facultatea de Litere, directoarea Departamentului de limba şi literatura română şi ştiinţe ale comunicării. Tema din titlu a fost concretizată prin referirea la practicile socioculturale, onomastice și culinare „privite atât diacronic, cât și în sincronie, ceea ce o încadrează unui domeniu interdisciplinar amplu”. Preocupările dnei profesoare sunt consecutive obţinerii, în anul 2004, a titlului de doctor în domeniul Filologie, cu teza „Studiu lingvistic asupra Cazaniei mitropolitului Varlaam”, coordonată de prof. univ. dr. Vasile Arvinte, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Ulterior, candidata la titlul de doctor habilitat a iniţiat şi finalizat, la nivelul Facultăţii băcăuane, o serie de acţiuni menite a consolida statutul filologiei şi a deschide instituţia către centre de cercetare din ţară şi din străinătate.



Veghe ştiinţifică de necontestat

Comisia numită de Ministerul Educaţiei a fost alcătuită din universitarii Adrian Chircu (Cluj-Napoca), Rodica Nagy (Suceava) şi Oliviu Felecan (Baia Mare), specialişti redutabili în domeniile de referinţă numite de candidată. Adrian Chircu, de pildă, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, este primul filolog care a susţinut, în 2012, teza de abilitare, cu tema „Perspective sincronice, diacronice, diatopice şi romanice asupra limbii române”.

Suporturi de conţinut

Luminiţa Drugă şi-a întemeiat opţiunea pentru titlul postdoctoral pe elemente durabile: susţinerea de cursuri şi seminare din sfera limbii române contemporane, a istoriei limbii române, a filologiei comparate a limbilor romanice etc., la care s-au adăugat discipline specializate, ca limbaje prin literatură, patrimoniul și identitatea culturală etc. Apartenenţa la anumite organisme ştiinţifice (Asociaţia Română de Studii Semiotice, Societatea de Ştiinţe Filologice din România, filiala Bacău, Asociația de Ştiinţe Etnologice din România i-a dat „posibilitatea de a interacţiona cu cei mai buni specialişti din domeniile de interes ştiinţific”, după propria mărturie. Evident, sunt de menţionat aici lucrările de autor ori coautor apărute în România sau în străinătate, ca şi participările la evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

Perspective asumate

Disertaţia s-a încheiat cu numirea domeniilor pentru care a demarat sau urmează să demareze proiecte de cercetare: onomastică, antroponimie și toponimie, dialectologie, limba română normativă, antropologie culturală ş.a. Comisia a aprobat în unanimitate întreaga pledoarie.

Un studiu de caz

Teza de abilitare conţine şi o analiză toponimică: numele satului Pluton, din comuna Pipirig, judeţul Neamţ, motivat de localnici prin referire la Cel de-al Doilea Război Mondial. De fapt, s-a produs o metateză de la cuvântul plotun, o varietate de cerb, „cuvântul fiind un arhaism pătruns în limba românilor pe filieră slavă, însă dispărut între timp din vorbirea curentă, după cum și animalul a ajuns la extincție în zilele noastre. Ultimul exemplar de plotun a fost ucis în anul 1978 (adevarul.ro/stiri-locale/galati/enigmaticul-plotun-animalulul-legendar-care-a-1868644.html)”.



spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri