24 ianuarie 2025

Româna pentru toți

Pentru stilistica limbii române

Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi ne-a lăsat o carte de căpătâi: „Poetică şi stilistică” (Bacău, Editura Egal, 1999), despre care mă simţeam dator să scriu că „este o strălucită aplicare a principiilor construcţiei artistice şi un ghid de iniţiere în universul fascinant al semnelor lingvistice şi, mai nou, al semnelor...

Dincolo de jocul de cuvinte

Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924 Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...

Cum scriem urarea de sfârşit de an?

Căutări în cea mai recentă lucrare normativă În 2024 a apărut a şasea ediţie a...

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

CV la puterea a doua

Doi scriitori „aprilişti” Nu a fost contopirea clasică 2 în 1, ci chipul unei întâlniri providenţiale: publicul prezent în Sala multimedia a Bibliotecii Judeţene „C. Sturdza” vineri, 26 aprilie a.c., a dedus că doi congeneri îşi pot stimula destinul fast dacă au înscris în codul genetic al amiciţiei linii asemănătoare....

Mentori, modele, discipoli

Asimilări, nu delimitări conceptuale Instituţia care se ocupă de bunul mers al şcolii băcăuane din perspectivă instituţională, Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” (director, Mariana Ifrim), a organizat în ziua de 18 aprilie Conferința Națională „Mentorat și transfer de competențe pentru promovarea ritmului individual de învățare”, în colaborare cu Universitatea „Vasile...

Văz şi auz

MENTORUL PERPETUU. L-aş numi astfel pe Nicolae Manolescu, ale cărui notaţii din pagina finală a „României literare” au darul ca pe lângă editorialul săptămânalului editat de Uniunea Scriitorilor din România să lanseze câte o binevenită lecţie de conduită intelectuală. De pildă, sub titlul „Patologie literară”, ne face atenţi că...

Româna manolesciană

O permanenţă a scrisului său În editorialele sale îndeosebi, Nicolae Manolescu (1939-2024) – criticul şi istoricul literar, profesorul universitar, directorul revistei „România literară”, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – a abordat programatic chestiunea limbii române în relaţie directă cu instituţia răspunzătoare de cultivarea ei – şcoala. Constatările sunt dureroase şi...

Din cultura săceleană: O parte transilvăneană a romano-catolicilor noştri

Ne este prezentată cu artă, adică respectând canoanele unei lucrări informative, de profesorul de limba şi literatura română Liviu Dârjan, sub titlul „Publicistica la Săcele şi ASTRA «Fraţii Popeea»” (Săcele, Disz Tipo, 2023). Parcurgând-o atent, m-am convins că este o monografie în adevăratul sens al termenului, analiza gazetăriei locale...

Teatrul din poezie…

De Ziua Internaţională a Poeziei De mai multă vreme voiam să lansez o provocare: lectura publică a unui text liric pe temeiul ofertelor… dramatice ale acestuia. Prilejul mi-a fost oferit pe 21 martie, când toată lumea (planeta, adică) a serbat poezia, într-o zi dedicată ei. După ora de literatură de...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (VIII)

Sistemul limbii Este unul dintre primele subiecte pe care le învăţa, până spre anul 2000, elevul de 14-15 ani al unei clase cu profil pedagogic, aşezat de Cezar Tabarcea – autorul capitolului „Limbă şi stil” din „Limba română – manual pentru clasele a IX-a şi a X-a” (Buc., Editura Didactică...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (VII)

Obiective cognitive... Urmând modelul lansat la începutul deceniului al nouălea în școala românească, cu deschidere către proiectarea didactică modernă, Programa se deschide cu enunțarea obiectivelor cognitive astfel: „La sfârșitul ciclului liceul, elevii trebuie: 1. să identifice elementele de structură a limbii române care îi definesc caracterul latin și originalitatea printre...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (VI)

Un an de două ori norocos Vorbim despre 1987, anul când a apărut, pe lângă Programa de limba şi literatura română pentru învăţământul liceal, încă un document din această categorie: Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, realizată, ca şi surata ei, în condiţii care asigurau, aici, eficienţa primei trepte...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (V)

Româniştii băcăuani – o grupare cu personalitate Cei şase profesori de la Liceul Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău nu erau singuri în campania de promovare a limbii şi literaturii române susţinută de energica Constanţa Bărboi. Tot atâţia românişti (cum îi plăcea lui Eugen Budău – inspectorul şcolar model pentru breasla...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (IV)

I se spunea programă şcolară sau analitică Acum se numeşte curriculum şi dispune de o arie de cuprindere mai largă. Termenul, preluat din literatura pedagogică occidentală, îşi are originea în limba latină şi se traduce ad litteram prin „scurtă alergare”. Cursa nu e atât de redusă, de vreme ce aici...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (III)

Un principiu al relaţionării umane             Dintotdeauna s-a recunoscut că în viaţă totul e comunicare, sub diverse forme, dar rareori s-a emis acest adevăr: „Pentru ca actul de comunicare să-şi găsească adevărata menire, partenerul-receptor devine (are această posibilitate în psihicul uman  – desigur, în condiţii normale), la rândul lui, emiţător”...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (II)

De când vorbim despre comunicare? În liceele pedagogice/şcolile normale/clasele cu profil pedagogic din România ultimei jumătăţi de veac, disciplina limba română predată viitorilor educatori/învăţători era constituită din clasicele compartimente: elemente de fonetică (extrem de sumare), noţiuni de vocabular (capitol ceva mai bine alcătuit decât precedentul), gramatica (sau morfosintaxa, tratând despre...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (I)

Nu-s prea multe cuvinte pentru un titlu? Considerăm că nu, de vreme ce e nevoie de o formă explicită pentru disciplina fundamentală din şcoala românească de azi şi de fapt din orice formă de învăţământ care dă întâietatea meritată limbii materne. Pedagogii recunosc larga prezenţă a obiectului limba română, „studiat...