17 aprilie 2024

Româna pentru toți

Româna manolesciană

O permanenţă a scrisului său În editorialele sale îndeosebi, Nicolae Manolescu (1939-2024) – criticul şi istoricul literar, profesorul universitar, directorul revistei „România literară”, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – a...

Din cultura săceleană: O parte transilvăneană a romano-catolicilor noştri

Ne este prezentată cu artă, adică respectând canoanele unei lucrări informative, de profesorul de...

Teatrul din poezie…

De Ziua Internaţională a Poeziei De mai multă vreme voiam să lansez o provocare: lectura...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (VIII)

Sistemul limbii Este unul dintre primele subiecte pe care le învăţa, până spre anul 2000,...

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (VII)

Obiective cognitive... Urmând modelul lansat la începutul deceniului al nouălea în școala românească, cu deschidere...

Din examenele verii (III)

Se poate şi ceva mai uşor             Sunt două categorii de cerinţe, în accepţia Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie al Ministerului Educaţiei, când vorbim despre limba română funcţională/ normativă/ instrumentală. Prima ar solicita creativitatea bazată pe cunoştinţele lingvistice (în paranteză sunt plasate indicaţii cu termeni din morfosintaxă, pe...

Din examenele verii (II)

Bună idee! De ceva vreme, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (cum se numea în anul 2021) a inclus în pachetul de cerinţe din cadrul evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, uneori ca ultim punct al subiectului I, una dintre cele mai...

Din examenele verii (I)

Nu numai absolvenţii de gimnaziu ori de liceu au avut de susţinut probe de verificare a cunoştinţelor, ci şi cadrele didactice care au dorit să se titularizeze pe unul dintre posturile vacante anunţate de Ministerul Educaţiei. După susţinerea unui astfel de examen (la limba şi literatura română) şi obţinerea...

Puţină istorie a limbii noastre

Se ştie că nu există limbă care să nu fi fost influenţată de vecinele ei. În cazul românei, vorbim despre înrâuririle  venite dinspre maghiară, sârbă, bulgară, ucraineană, rusă, ultimele patru putând fi grupate în familia limbilor slave. Ceea ce nu a fost tratat suficient de serios este şi aspectul...

Văz şi auz

CALEA LIMBII ROMÂNE. „Eu cred că în pană de motive pentru a depune contestaţii, unii critică realizarea gramaticală a proiectului” (Cătălin Cîrnu, RRA, despre mersul greoi al planurilor de realizare a unei autostrăzi). O FEREASTRĂ FONETICĂ. „Câte silabe are cuvântul geam?” La întrebarea pusă de Europa FM a răspuns Edi,...

Baia şi somnul… (III)

Dar cu somnul cum e? Urmărind biografia cuvintelor (fiind omonime, le considerăm lexeme diferite), vom proba că fiecare are istoria lui, ceea ce anulează încadrarea în categoria polisemiei. Interesant este că lucrările lexicografice aşază mai întâi somnul din apă şi apoi somnul din timpul nopţii. Aşadar, SOMN1 desemnează peştele răpitor, iar...

Baia şi somnul… (II)

Polisemia de lângă noi: baia De ani buni, când e să ilustrez polisemia, compun aceeaşi poveste a… scăldatului. Din preistorie, omul şi-a stabilit locuinţa lângă un curs de apă. Aici ne interesează partea de igienă a corpului, folosindu-se în succesiune acelaşi cuvânt, baie, pentru scăldat/faptul de a se îmbăia (1.),...

Baia şi somnul… (I)

Bătaie de cap Cerinţa 4 de la punctul B al subiectului de limba română pentru absolvenţii clasei a VIII-a nu a fost deloc uşoară. Să citim: „Sunt omonime cuvintele subliniate în secvenţele din seria: a) când se deştepta din somn, văduva suspina; Din iaz, a pescuit un somn. b) legată...

Nu toate virgulele au trecut evaluarea şi bacul…

Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie a ales pentru proba la limba şi literatura română de la evaluarea naţională şi bacalaureat fragmente din operele lui Ioan Slavici (un basm), Octavian Paler („Deşertul pentru totdeauna”) şi George Călinescu („Ion Creangă. Viaţa şi opera”). A fost nevoie de câteva...

 Reabilitarea diftongului? (XIII)

Alungire… stilistică Inspirată de multiplicarea lui e (din obicei) şi a lui o (din niciodată), pentru a demonstra că acestea sunt vocale, o cititoare ne trimite un fragment de proză de Mihail Vakulovski, din revista „Vatra”, nr. 3-4/2023. Scriitorul descrie o scenă comică dinaintea examenului la medicină: candidaţii intră în...

 Reabilitarea diftongului? (XI)

Etimologie clară Se ştie: a stabili originea unui cuvânt ţine loc de orice definiţie complicată şi voit completă. În cazul nostru, identificăm prefixul di-, cu sensul de „doi”, şi un radical/cuvânt de bază, phtongos „sunet vocalic”, ambele din limba greacă. Reunite, dau explicaţia cea mai simplă, centrată pe „grupul de...

 Reabilitarea diftongului? (X)

Revenire la SCL Revista Institutului de Lingvistică al Academiei R.P.R. „Studii şi cercetări lingvistice” (tomul V, nr. 3-4/1954; cota Y 190, la Biblioteca Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău), la rubrica „Discuţii”, publică un articol polemic semnat de academicianul Al. Rosetti şi intitulat „Despre diftongi”. Este o opinie care s-a confirmat...

 Reabilitarea diftongului? (IX)

O explicaţie dilematică Are parte de ea cel ce nu­ apelează la o lucrare de specialitate, ci la serviciile Wikipediei, care îi livrează definiţia la pachet cu o vizibilă întrebare: „În fonetica tradițională, după unii autori, diftongul este ansamblul a două vocale pronunțate în aceeași silabă. Dintre acestea numai una...

 Reabilitarea diftongului? (VIII)

Definiţii de ieri… Am consultat, datorită dicţionarului-tezaur al limbii române, aproape toate sursele care ne informează în legătură cu definiţia diftongului şi am constatat că odată cu evoluţia ştiinţelor limbii, adevărul este din ce în ce mai bine exprimat. „Diftonghii” sunt amintiţi mai întâi într-o „Bucoavnă”, dar o definiţie completă...