26 ianuarie 2025

Româna pentru toți

Pentru stilistica limbii române

Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi ne-a lăsat o carte de căpătâi: „Poetică şi stilistică” (Bacău, Editura Egal, 1999), despre care mă simţeam dator să scriu că „este o strălucită aplicare a principiilor construcţiei artistice şi un ghid de iniţiere în universul fascinant al semnelor lingvistice şi, mai nou, al semnelor...

Dincolo de jocul de cuvinte

Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924 Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...

Cum scriem urarea de sfârşit de an?

Căutări în cea mai recentă lucrare normativă În 2024 a apărut a şasea ediţie a...

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Perfecţionism la evaluarea naţională

În mare... Subiectele cu care s-au confruntat absolvenţii clasei a VIII-a pe 18 iunie au fost, la o primă analiză, echilibrate şi apropiate de volumul şi natura cunoştinţelor însuşite de elevi în gimnaziu. La literatură, s-au combinat două etape distincte: perioada interbelică (Horia Lovinescu: 1917-1983; Ultima cursă, teatru, a apărut...

Învăţătorul neamului

Etichetă transparentă Nu e nevoie să ne raportăm la miezul lunii iunie pentru a deduce că dincolo de sintagma din titlu se află numele lui Mihai Eminescu. Orice am zice cu dreaptă măsură, despre noi înşine, dacă ne dorim binele de acum şi de mâine, o vom face cu gândul...

De douăzeci şi cinci de ani

Atenţionare O promoţie din anii ’90 a Şcolii Normale „Ştefan cel Mare” Bacău se va reîntâlni curând pentru a da timpul înapoi şi a se evalua cu luciditate sau pur şi simplu pentru a recompune un model formativ şi lumea adolescentină. Scotocind prin caietele, tezele, fişele acelor ani, o învăţătoare...

A(na)gramate

De-asta-s atâţia anagramaţi în ţara asta... Oriunde găsesc un loc şi un prilej de a-mi vărsa oful despre măsura ministerului de profil de a scoate limba română din programa liceelor pedagogice, mă aleg cu reacţii pe măsură: „Nu cred!”, „Imposibil!”, „Faceţi glume proaste...”, „Se mai poate numi învăţător sau educatoare...

Văz şi auz

MEDICUL CARDIOLOG MARIN SORESCU. Primim pe net cheia prevenirii unui atac de cord: „Dacă aveţi dureri în piept, cu extindere în braţ şi maxilar, în 10 secunde vă veţi pierde cunoştinţa. Acţionaţi însă imediat astfel: inspiraţi profund şi provocaţi-vă o tuse prelungită, repetată la fiecare 2 secunde, fără întrerupere”....

Excelenţă filologică băcăuană

O noutate binefăcătoare Legea Educaţiei (1/2011) a adus suficiente noutăţi pentru a-şi merita statutul de reformator complex al învăţământului de toate gradele. În mediul academic circulă un termen derivat de la calitatea de a fi... îndemânatic: abilitare. Puţină biografie lexicală Deşi originea e latină (habilis,-e „uşor de mânuit”, „care se adaptează bine”;...

Despre râsul… lumii de la noi

Măcar o zi pe an De ceva vreme suntem înştiinţaţi că prima duminică din luna mai a fost declarată Ziua Mondială a Râsului. De ce în ultima zi a săptămânii e uşor de înţeles: zilele de lucru sunt - cum altfel? - serioase, sobre, în logica obişnuinţelor de secole ale...

Văz şi auz

CORUL CATEDRALEI PATRIARHALE DĂ TONUL. Nu pentru că era de faţă Prea Fericitul Daniel, ci pentru că aşa e corect, coriştii au rostit – de fiecare dată şi toţi – „mormânturi” şi nu „morminte”, în troparul Învierii. Doar prepoziţia a doua din „cu moartea pre moarte călcând” nu a...

Din nou despre limba română, între prieteni şi duşmani

Post-text Interviul pe care Cristian Pătrăşconiu i l-a luat jurnalistului lingvistic, universitarului şi poetului Marcel Tolcea are şi alte elemente de interes, pe care e păcat să nu le facem cunoscute. Neliniştile limbii Părerea că „prietenii limbii române sunt scriitorii şi cititorii lor” (de ex., Şerban Foarţă şi Mircea Cărtărescu) îmi...

Limba română, între prieteni şi duşmani

Pre-text În valurile de interviuri pe care le publică presa românească, majoritatea covârşitoare au ca subiect creaţia literară. (Vorbesc, desigur, despre convorbirile pe teme culturale.) Dialogul cu un lingvist este un caz la câţiva ani, iar aducerea în prim-plan a unui jurnalist din această categorie e o raritate absolută. Iată...

Văz şi auz

UN PREMIU ŞI DE LA NOI. Ofelia Popii, intervievată (de Pompilius Onofrei) după nominalizarea la Premiile Gopo, a folosit de câteva ori sintagma „ceva de genul ăsta”, în condiţiile în care tot mai des auzim „ceva de genul”. Asta da actorie! CU… MINTEA DE LA NOI. Există la RRC o...

Aproape complet, despre… complet

Recurs la etimologie Se impune să mergem către verbul din limba latină compleo, -ere, -plevi, -pletum „a umple”, de unde forma ultimă (participiul) a generat adjectivul completus, -a, -um. O întâlnim astfel la Nicolae Bălcescu, în Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul (1878). Sensuri Multă vreme a trăit ca adjectiv (şi adverb),...

A (o) pune de mămăligă

De la plus, la minus Într-o vreme când în satele din România pâinea era o raritate absolută, s-a construit expresia în varianta ei pozitivă şi mutată ca atare în literatură: „Ia grăbeşte, Irino, de fă focul şi pune de mămăligă” (Paul Bujor). Ar fi trebuit să mai treacă ceva vreme...

O tristă amintire

„Evenimentul” şcolăresc al anului trecut În februarie 2018 a avut loc simularea examenului de bacalaureat, o bine-venită cale de a-i obişnui pe adolescenţi cu rigorile acestui sistem de evaluare. Pentru prima oară însă, după ani buni, proba de limba şi literatura română nu mai cuprindea cerinţe din domeniul lingvisticii, ci...