20 iulie 2024
OpiniiRomâna pentru toțiDe şapte decenii, despre latinitate

De şapte decenii, despre latinitate

15 mai 1954

La această dată, Tratatul de la Madrid a stabilit Ziua Internaţională a Latinităţii, cu scopul de a promova conştiinţa identităţii culturale comune popoarelor de origine latină şi a medita asupra valorilor culturale şi lingvistice proprii întregii comunităţi romanice.



Bacăul a sărbătorit… prin muncă

            Cu o zi mai târziu, studenţii Facultăţii de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” au avut programată verificarea practică la disciplina limba latină, după un semestru de seminare (şapte la număr). S-a început cu evaluarea competenţelor instrumentale (normative), constând în dictarea primelor patru versuri din poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, de Mihai Eminescu, în limbile latină (traducere, Traian Diaconescu: Quid tibi exopto, dulcis Romania, / Terra gloriarum et amorum terra? / Bracchia nervosa fortiaque arma, / Magnis praeteritis, maxima futura) şi română. Aceleaşi versuri au fost apoi citite prin lectură publică (curios: unii studenţi au citit mai bine în latină decât în română). Au urmat cerinţe de istoria limbii române în relaţie cu limba-mamă (numirea şi exemplificarea unor legi fonetice care au acţionat din latina târzie către româna primitivă comună, comentarea etimologiei latine a termenilor gramaticali româneşti ş.a.) sau de extragere şi prelucrare a unei erori de interpretare a textului imnului studenţesc „Gaudeamus igitur” (aproape toate înregistrările de pe internet evidenţiază absenţa literei-consoană „n” din versul „Vivant professores”). Două cerinţe oarecum speciale au vizat didactica disciplinei, prin enumerarea evenimentelor unei lecţii de limba latină şi alegerea unuia dintre manualele de „Elemente de limba latină şi de cultură romanică”, pentru clasa a VII-a, motivând atât opţiunea transmisă, cât şi argumentele refuzului celuilalt manual.

Teme curente

Anterior, au fost rezolvate cerinţe diverse: de numit considerentele pentru care este necesară studierea limbii latine; de extras din textul poeziei un cuvânt de origine latină şi de raportat la un corespondent al său dintr-o altă limbă romanică (italiana, spaniola, portugheza, franceza); de exemplificat situaţii de utilizare a termenilor latineşti necesari în realizarea lucrărilor ştiinţifice (de exemplu, s.v., pentru sub voce, folosit în citarea unui cuvânt dintr-un dicţionar) etc.

Germana se sprijină pe română şi latină

            Invitatul special a fost Teodora Smîntancă-Strugariu, elevă în clasa a XII-a a Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău, câştigătoare a Olimpiadei de Limba Germană Modernă. În cinci minute, a rezumat contribuţia limbii române, a limbilor clasice şi a celor moderne la pregătirea probelor de concurs. Concluzia rostită a fost că şcoala filologică românească este la cote înalte. Învăţăceii (de la specializarea limba şi literatura română – limba şi literatura engleză) şi profesorii examinatori (Adrian Jicu şi subsemnatul) i-au oferit olimpicei cele două volume din poeziile lui Vasile Alecsandri, editate de Academia Română în 2019, un calendar şi o medalie Alecsandri – George Sion, autorul poeziei „Limba românească”.



spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri