20 iulie 2024
OpiniiRomâna pentru toțiDASC, de la/pentru DASCăl

DASC, de la/pentru DASCăl

Un acronim cu studii înalte

Decodificând, ajungem la a numi un deziderat de lux al şcolii de azi: dezvoltarea abilităţii de scriere creativă încă de la „elevii treptei primare de învăţământ”. Este chiar titlul tezei de doctorat elaborate de Monalisa-Laura Gavriluţ (cadru didactic la Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” Bacău),  în cadrul Şcolii Doctorale de Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. Este unul dintre mult aşteptatele răspunsuri de ordin ştiinţific la o realitate dramatică din şcoala românească, referitoare la posibilităţile reduse ale elevilor de abordare a textelor literare sau nonliterare. Conform raportului privind Evaluarea Internaţională a Elevilor PISA din ultimii ani, România şi Republica Moldova au de înfruntat un clasament dezavantajos, cu deosebirea că şcoala de dincolo de Prut a izbutit să identifice câteva dintre căile adecvate pentru a ameliora contactul şcolarilor cu materialul imaginativ ori nonimaginativ. De folos este metoda clepsidrei, însuşită de candidată din vremea studiilor liceale la Pedagogicul băcăuan.



De aceeaşi parte a baricadei

Teza candidatei pledează pentru acel front comun pe care îl aveam în vedere înainte de 1989 pentru a-i alfabetiza funcţional pe elevi prin toate disciplinele. „Limba română trebuie învăţată la orice obiect, inclusiv la educaţia fizică”, a subliniat prof. univ. dr. habil. Dumitru Pătraşcu, preşedintele comisiei. „Nu cumva vrem să facem scriitori din elevi care comit greşeli de ortografie, punctuaţie şi logică?”, (ne)-a întrebat Mariana Marin. Din sala Senatului, unde am asistat la susţinerea publică a tezei, am mai notat că a rezultat „o teză foarte necesară şcolii noastre” (conf. univ. dr. habil. Liliana Mâţă), „centrată pe text şi metatext” (conf. univ. dr. Mariana Marin) şi realizată de „un pedagog înnăscut” (conf. univ. dr. Angela Cara, îndrumător).

Colaboratori: elevii băcăuani

Mai precis, cei de la şcoala-gazdă şi de la şcolile Nr. 10 şi „George Bacovia”, unde s-a derulat un experiment bine gândit şi prelucrat cu aparatul ştiinţific de ultimă oră. Aprecierile au venit atât din partea psihopedagogilor noştri (Constanţa Dumitriu şi Gheorghe Dumitriu, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău), cât şi a colegelor doctorande Monica Pleşcan şi Claudia Bîrgăoanu, absolvente ale Colegiului Naţional Pedagogic „Vasile Lupu” Iaşi, gata să aplice ghidul metodologic propus de Monalisa-Laura Gavriluţ pentru scrierea creativă.

Prea mult? Prea puţin?

Adrian Ghicov, universitarul chişinăuian, s-a arătat mirat că la evaluările naţionale (la noi, pentru clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a) se practică exagerat de mult scrisul şi că elevul nu este pus să citească un text sau să-l comenteze spontan. L-am completat cu reversul situaţiei: la evaluările formative, de fiecare zi, în şcoala românească se vorbeşte într-o proporţie covârşitoare, fără ca acest gen de comunicare să fi fost prefaţat de lectura publică a textului respectiv. Am mai rugat să nu fie abandonat CEAPDOFERT-ul (dascălii ştiu de ce…), spre bucuria ERR-ului…



spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri