20 aprilie 2024
OpiniiRomâna pentru toțiElemente de construcţie a comunicării în limba română (VII)

Elemente de construcţie a comunicării în limba română (VII)

Obiective cognitive…

Urmând modelul lansat la începutul deceniului al nouălea în școala românească, cu deschidere către proiectarea didactică modernă, Programa se deschide cu enunțarea obiectivelor cognitive astfel: „La sfârșitul ciclului liceul, elevii trebuie: 1. să identifice elementele de structură a limbii române care îi definesc caracterul latin și originalitatea printre celelalte limbi romanice; 2. să identifice mijloacele de îmbogățire și nuanțare a vocabularului, precum și regulile gramaticale, ortografice și de punctuație mai importante; 3. să identifice stilurile funcționale ale limbii” (pp. 10-11) etc.

Obiective afective



Sunt mai puține, iar denumirea completă este „obiective afectiv-atitudinale”. Dintre cele cinci exemple, ultimele includ componenta atitudinală: „să aleagă alternativa convenabilă a unei situații dilematice dintr-o operă literară cu final deschis; 4. să aleagă dintre două sau mai multe interpretări critice ale unui text literar pe cea care corespunde propriului mod de a gândi; 5. să transfere frumosul receptat prin operele literare în viața de toate zilele, în muncă și comportare, îmbinând utilul cu frumosul” (pp. 18-19). Pentru obiectivul nr. 4, o sugestie ar fi atitudinea a doi importanți critici literari români – G. Călinescu și E. Lovinescu – față de Ion, personajul principal al romanului cu același titlu, de Liviu Rebreanu.

Evaluarea de ieri, ca și cea de azi

Este ilustrată de cele trei faze ale actului didactic: preînvățare, învățare, postînvățare. Vom avea deci evaluarea inițială sau predictivă, de progres sau formativă/continuă, respectiv finală sau sumativă. Pentru limba și literatura română, se va aplica un test inițial sau predictiv, la început de an școlar, trimestru, capitol etc., pentru a identifica lacunele instrucționale existente și nivelul de performanță școlară, pentru „a stabili corecțiile ce se impun în continuare la fiecare elev în parte” (p. 95).

Evaluarea formativă sau continuă va avea la bază „teste și probe derivate din obiectivele operaționale, conform principiului: «Fiecare elev să mai facă o dată, singur, ceea ce a învățat să facă»” (ibidem).

Evaluarea sumativă sau cumulativă se va practica la final de capitol sau de etapă de învățare. E de preferat ca elevii să fie antrenați în procesul de evaluare, prin autocorectare. „Se consideră erori pedagogice grave cerințele improvizate, stabilite prin așa-zisa inspirație de moment, sarcinile formulate fantezist sau echivoc” (pp. 95-96). Observația este valabilă oricând, ca și aceasta: „Oricare ar fi conținutul itemilor, în aprecierea probelor scrise sau a răspunsurilor orale vor fi considerate criterii generale următoarele: exprimarea corectă, clară și concisă; așezarea în pagină; grafia; ortografia; punctuația” (p. 96).

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri