Româna pentru toți
De ce româna actuală are nevoie de limba latină (II)
Să învăţăm din orice!
Avem, la trecerea în viaţă, printre multe altele, o călăuză lirică: Rudyard Kipling, cu al său îndemn: „Învaţă”. Apele, flăcările, umbra, stânca ori mai apoi soarele, piatra şi vântul, într-un cuvânt natura ne este povăţuitor. Rezumativ, folkiştii noştri au redenumit textul din norvegiană fără a renunţa la directeţea conţinutului, îndeosebi pentru tineri: „Învaţă de la toate”.
V-aţi...
De ce româna actuală are nevoie de limba latină
O întrebare-răspuns
Nu e cazul să repetăm date ştiute de toată lumea: limba română este...
Cuvânt şi destin – Aurel Stanciu
De când cuvântul?
De mult. Una dintre cele mai vechi şi mai pline de învăţătură...
Pentru stilistica limbii române
Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi...
Dincolo de jocul de cuvinte
Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924
Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...
Teleşcoala noastră (VIII)
Scrierea dreaptă…A venit rândul semnelor ortografice (orto- „dreaptă, corectă”; grafia „scriere”) şi de punctuaţie (TVR 2, 29 apr.) şi am reţinut o bună explicaţie a cratimei din ortograma „să-l vâr”: „morfologic, desparte două părţi de vorbire diferite (să – conjuncţie; -l – pronume personal, forma neaccentuată); fonetic, marchează căderea...
Teleşcoala noastră (VII)
Un şantier continuuConstatam că emisiunile de la TVR 2 destinate elevilor din clasele terminale sunt într-o permanentă dinamică. Profesoarele (nu înţeleg de ce nu este solicitat şi un profesor; am notat o singură prezenţă masculină, pentru liceu) par receptive la ecourile venite pe reţelele de socializare, deşi mai este...
Teleşcoala noastră (VI)
Gradul de intensitate: progresiv.Adjectivele şi adverbele cunosc nu doar gradele de comparaţie cunoscute, ci şi grade de intensitate, între care ultimul, al patrulea, este cel progresiv: din ce în ce mai bun/mai bine. Cam aşa stau lucrurile cu Teleşcoala de la TVR 2: de la o ediţie la alta...
Teleşcoala noastră (V)
Nu doar pentru elevi
Cele două ore de şcoală TV se adresează direct (pre)adolescenţilor, dar câştigul poate fi apropiat şi de educatorii dornici de autodepăşire, precum şi de studenţii înscrişi la formele de pregătire a personalului didactic. Profesorii propuşi de Inspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti (I.S.M.B.) sunt – se vede...
Teleşcoala noastră (IV)
Bravo, TVR!Nu încetez să laud teleprogramul didactic de pe TVR 2, de luni până vineri, pentru elevii din clasele a VIII-a (limba şi literatura română – ora 9; matematica – ora 9,30) şi a XII-a (materiile pentru bacalaureat, în intervalul orar 15-16). Chiar dacă nu sunt vizibili prin comentarii...
Teleşcoala noastră (III)
CIRCUMSTANŢIALUL DE CAUZĂ/CAUZALA.
În puţin peste 20 de minute, tânăra profesoară (şi nu profesor, cum s-a prezentat) a împachetat bine ambele produse: partea de propoziţie şi, respectiv, subordonata corespunzătoare.O mică nedumerire
Nu am înţeles de ce au fost subliniate în cadrul complementelor circumstanţiale de cauză doar locuţiunile prepoziţionale specializate „din cauza”...
Teleşcoala noastră (II)
Bine-venită idee
Repetăm: proiectul TVR-ului, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, este o adevărată sărbătoare, din care lipsesc festivismele, câtă vreme interesul este unul major: substituirea lecţiilor din clasă. Păcat că nu s-a putut realiza decât pentru categoriile de vârstă aflate în pragul evaluărilor finale, deşi fostul ministru al...
Teleşcoala noastră (I)
Nimic nouÎn anii ’70, exista un program specializat pentru pregătirea elevilor în vederea susţinerii probelor curente (verificări, teze, admitere în treapta a II-a de liceu, examenul de bacalaureat etc.), dar în special a celor destinate admiterii în învăţământul liceal sau superior. La radio şi la televiziune se difuzau emisiuni...
Ce facem când n-avem ce face?
Varianta umoristicăNu e pentru toată lumea, ci doar pentru un zgârcit. Acesta îşi scoate banii de la bancă, îi numără să vadă dacă sunt toţi şi-i pune la loc în cont.Dar învăţăceii?În una dintre vizitele academicianului Solomon Marcus (1 mart. 1925, Bacău – 17 mart. 2016, Bucureşti) în...
Analize… gramaticale
Investigaţii facultativeCând rostim cuvântul „analiză”, ne ducem cu gândul la un complex de examinări minuţioase ale unei situaţii sau ale unui caz. DEX-ul (2016) pune în prim-plan analiza din domeniul chimiei, urmată de sintagma „analiză matematică”. Despre analizele medicale nu ne spune nimic, ca şi despre analizele gramaticale.RecuperatorulSe numeşte...
Nescrisul testament
Nu e ușorSă fii urmașul biologic al unui învățat – în cazul de mai jos, un uriaș filolog – e o mare dificultate sau, dimpotrivă, poate fi un fapt oarecare. Nu mai este lângă el veghetorul a toate, inclusiv al datoriei de a pune la locul lor manuscrise, documente,...
Din iubire pentru limba română
Radarul de… rubriciPostul Radio-România Actualităţi are de puţină vreme o casetă editorială care se ocupă de pasionaţii emisiunilor realizate în sediul din strada General Berthelot, din Capitală, întrebându-i ce şi de ce le plac programele radioului public. Se numeşte „Radarul de fani”, în al cărui… câmp electromagnetic a intrat...
Văz şi auz
BASARABENII AU TALENT. La ediţia festivă a mult gustatei emisiuni de la PRO TV (8 febr.), a strălucit un copilaş de 4 ani, Vlad Ciobanu, din Chişinău, care ne-a demonstrat că dincolo de Prut nu există analfabetism funcţional. Cu atâta firesc a recitat poezia lui despre (re)unirea românilor de...
Palindrom istoric: 02.02.2020
Ce e un palindrom...Cel mai simplu mod de a explica este exemplul: citiţi de la sfârşit spre început cuvântul AERISIREA. A rezultat acelaşi cuvânt? Acesta este palindromul.... şi de ce este istoricNu este nicio exagerare. Aşezaţi cifrele în ordinea cerută de înşiruirea din titlu şi veţi găsi doar una...
