27 iulie 2024

Româna pentru toți

Vara şi evaluarea (III)

Încă un centenar De data aceasta a fost semnalat de o candidată la examenul de absolvire a Programului de studii de conversie profesională Pedagogia învățământului primar și preșcolar din cadrul...

Vara şi evaluarea (II)

Să citim ca la Paris! De bun gust şi ispititoare este secvenţa aleasă de responsabilii...

Vara şi evaluarea (I)

De la Freud citire Aţi sesizat cu efort minim că literele care compun numele anotimpului...

Identitatea lingvistică – temă de cercetare băcăuană

Subiect al facultăţii de profil Aula Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău a găzduit ceremonia de...

Bacul oral, cel din… clasele mici

Judecata de pe urmă Când se dă semnalul începerii probelor pentru examenul naţional de bacalaureat,...

Palindrom istoric: 02.02.2020

Ce e un palindrom... Cel mai simplu mod de a explica este exemplul: citiţi de la sfârşit spre început cuvântul AERISIREA. A rezultat acelaşi cuvânt? Acesta este palindromul. ... şi de ce este istoric Nu este nicio exagerare. Aşezaţi cifrele în ordinea cerută de înşiruirea din titlu şi veţi găsi doar una...

Viruşi, virusuri sau amândouă?

Nici, nici... De fapt, nu ne dorim să avem parte nici de unul, nici de altul, câtă vreme ştim că sunt vinovaţi/vinovate de disfuncţionalităţi atât în viaţa noastră de fiinţe vulnerabile la atacurile mediului extern, cât şi la nelipsitele auxiliare din domeniul informaticii. Medicii au de furcă ori de câte...

Dor de TSC

Semnul popularităţii Când începe să circule o succesiune de iniţiale (de regulă, trei), pentru a economisi timp, înseamnă că cel de dincolo de acronim este un personaj familiar nu numai pentru vorbitorii respectivi, ci pentru un cerc mai larg. Sunt răspândite câteva astfel de abrevieri din lumea formatorilor de opinie,...

Din nou despre „mulţumesc”

De largă circulaţie Ni se pare că e o vorbă încremenită în componenţa dată de consoane (nu puţine şi nu dintre cele cu personalitate marcantă precum r sau d, să zicem; în plus, aglomerate şi închizând abrupt cuvântul) şi de două vocale (una, repetată). În fapt, circulă bine de tot...

Cunoaşteţi originea verbului „a mulţumi”?

De fapt... Din toată înfăţişarea unui cuvânt atât de sensibil cum este cel din titlu, ne interesează de fapt doar forma pentru persoana I singular, la indicativ prezent: „mulţumesc”. Ne-a fost sugerată de un eveniment pe care omenirea îl celebrează, se pare, din 1984, la 11 ianuarie: Ziua Internaţională a...

(Re)deşteptarea

Titluri combinatorii Radicalul este bună materie pentru a fi botezate şi alte publicaţii, asociate cu determinanţi: „Deşteptarea aromânilor”, „~ sătenilor”; „~ naţională” (1883, Giurgiu), „~ comerţului şi industriei române” (1884, Bucureşti), „~ Dobrogei” (1892, Tulcea), „~ Ialomiţei” (1898, Călăraşi), „~ poporului” (1902, Cernăuţi), „~ Mehedinţiului” (1911, Turnu-Severin), „~ Dobrogei” (1912,...

După 30 de ani

Este titlul unei foarte cunoscute poezii scrise de Vasile Alecsandri şi numite la început „Către români”. (Caz similar: „Hora Ardealului” a devenit „Hora Unirii”.) Cuprinde versuri-manifest, prin care poetul născut în Bacău la 14 iunie 1818 recunoaşte rolul esenţial al mişcării revoluţionare de la 1848 din Europa şi necesitatea...

„Deşteptarea”, în zorii presei româneşti

Vremuri noi, presă nouă Nu se aşezaseră bine noile elemente de structură politico-socială din ultima decadă a lui decembrie 1989, că au şi apărut publicaţiile unei lumi radical schimbate. Practic, „în primele luni ale lui 1990, asistăm la o explozie de apariţii în spaţiul gazetăresc” (Ion Cristoiu, prefaţă la „Panorama...

Baricada manolesciană

Principiul consecvenţei Cei ce-l ascultă pe Nicolae Manolescu - şi nu sunt puţini - vorbind despre realitatea culturală românească constată că niciodată nu lipseşte din discursurile sale diagnosticul privind starea limbii noastre. Şi tot ei pot depune mărturie că istoricul şi criticul literar rosteşte cuvinte grele la adresa celor ce...

Deştept – deşteptare – „Deşteptarea” (I)

Primul izvor Aşadar, deştept: „care nu doarme” (sensul nr. 1), până la „evoluat din punct de vedere spiritual” (sensul nr. 6, din 9). Este menţionat în „Abeţedar greco-romîn” (1825) şi derivă din latinescul de-excitus (din excio „a scoate”, „a chema”, „a provoca”). Derivatul şi sensurile lui Dacă ne încredem în DEX, vom...

Baricada manolesciană

Principiul consecvenţei Cei ce-l ascultă pe Nicolae Manolescu – şi nu sunt puţini – vorbind despre realitatea culturală românească constată că niciodată nu lipseşte din discursurile sale diagnosticul privind starea limbii noastre. Şi tot ei pot depune mărturie că istoricul şi criticul literar rosteşte cuvinte grele la adresa celor ce...

Româna lui „Dan”

Recurs, la centenar Alexandru Vlahuţă (5 sept. 1858, Pleşeşti – azi, Al. Vlahuţă –, jud. Vaslui – 19 nov. 1919, Bucureşti), cel care l-a adulat pe Eminescu („Tot mai citesc măiastra-ţi carte/, Deşi ţi-o ştiu pe dinafară”, îi declară entuziasmat), ne-a lăsat romanul „Dan” (1894), prin care este „părinte al...

Academia Română, vie

Când, unde, de ce 6 noiembrie 2019, Bucureşti, pentru a colecta argumente în favoarea rămânerii limbii latine în planul de învăţământ, de vreme ce, printre altele, predarea ei sprijină eficient şi continuu învăţarea limbii române. Companion – Alexandru Caragaţă, etnolog. Trenul cu veşti În compartiment, un profesor de chimie din nord de...

Ambasadori lingvistici

Final… inspirat Ultimul enunţ din textul precedent („Lunea… limbii latine”), „În această şcoală se predă, la clasa a VII-a, limba latină”, este inspirat din proiectul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România – filiala Republicii Moldova din anul 2016. Colegii de peste Prut au imaginat un complex de manifestări sub genericul...