Româna pentru toți
De ce româna actuală are nevoie de limba latină (II)
Să învăţăm din orice!
Avem, la trecerea în viaţă, printre multe altele, o călăuză lirică: Rudyard Kipling, cu al său îndemn: „Învaţă”. Apele, flăcările, umbra, stânca ori mai apoi soarele, piatra şi vântul, într-un cuvânt natura ne este povăţuitor. Rezumativ, folkiştii noştri au redenumit textul din norvegiană fără a renunţa la directeţea conţinutului, îndeosebi pentru tineri: „Învaţă de la toate”.
V-aţi...
De ce româna actuală are nevoie de limba latină
O întrebare-răspuns
Nu e cazul să repetăm date ştiute de toată lumea: limba română este...
Cuvânt şi destin – Aurel Stanciu
De când cuvântul?
De mult. Una dintre cele mai vechi şi mai pline de învăţătură...
Pentru stilistica limbii române
Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi...
Dincolo de jocul de cuvinte
Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924
Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...
Gramatica nouă, gramatica veche
O întoarcere la sensurile primare?
A apărut la Editura Corint Educaţional în 2022 şi poartă titlul „Gramatica limbii române pentru elevi şi profesori. Sinteze şi exerciţii”. Semnează şase filologe: Irina-Roxana Georgescu, Delia-Monica Georgescu, Raluca-Diana Răducanu, Ileana Gae, Alina Dinu, Maria-Ramona Nedea şi Adina Ionescu, coordonate de Adina Dragomirescu, conferenţiar universitar...
Pace, sănătate şi poezie!
Final de eveniment
Cele trei substantive din titlu, puternice, mereu la zi, au fost rostite de părintele-poet Dumitru Ichim la despărţirea de publicul venit duminică seară, 29 oct., la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” din Piatra-Neamţ, pentru a lua parte la prezentarea a două cărţi: „Scaunul gol dintre noi”, de Florica...
Despre greşelile de limbă, acum 80 de ani
1943Iorgu Iordan, profesor la Universitatea „Cuza-Vodă” din Iaşi, publică la Institutul de Arte Grafice „Alexandru A. Ţerek” din localitate o lucrare devenită punct de referinţă în lingvistica normativă de la noi: „Limba română actuală – o gramatică a «greşelilor»”. Exemplarul pe care-l posed a aparţinut lui Alexandru Şendrea (1906-1986),...
Văz şi auz
O RAZĂ FIERBINTE. Prima ştire adusă de Adrian Soare în radioprogramul său („Dimineţi cu Soare”) din weekendul recent a fost că trei sferturi dintre conaţionali preferă muzica în limba română. Vom asculta pe Radio-România Actualităţi mai puţine piese în limba engleză? Dă Doamne! Propuneam în paginile Revistei „Ateneu”, în...
Iarăşi despre lecţia de fonetică
Noi nu am inventat nimicFonetica, primul strat al oricărei limbi, îi împrieteneşte pe cercetători, pentru că este, în general, partea comună a unei familii de idiomuri, spre deosebire de vocabular, al doilea strat, care le deosebeşte. Pentru limba română, una dintre lucrările teoretice de început este „Gramatica românească pentru...
Din nou despre o lecţie de fonetică
Un fan bacovian„Prin liceu şi chiar după aceea, am fost o împătimită de Bacovia”, ne scrie Elena Trifan. Predând poezia „Plumb” la un liceu din Ploieşti, a subliniat şi domnia-sa că „o consoană închisă între patru vocale era sursa de creare a atmosferei apăsătoare, sufocante”. Caruselul literelorAnca Sereş, din aceeaşi...
Ecou la o lecţie de fonetică
ConfirmareNe scrie profesoara Iulia Jicu, absolventă în 1997 a Liceului Pedagogic „Ştefan cel Mare”, care îşi aminteşte de acel curs antologic (fără pauza de 10 minute, asimilată natural de cei 40 de liceeni în actul de învăţare) dedicat poeziei „Plumb”, de George Bacovia. „Plecam de la clasificarea sunetelor şi...
Plumb-ul – o lecţie de fonetică
L-am văzut pe Bacovia!Prima grijă a dascălului de română e să rezolve un imperativ care îi pune la încercare imaginaţia: cum poate să capteze şi mai ales să menţină atenţia elevului, fie el în ultimul an de liceu şi având de susţinut un examen dificil. Mai mult: scriitorul abordat...
Cronica limbii, la cinci decenii (II)
„Gramatica, profesorul, elevul”Este titlul notelor amare din mai 1973 ale lui Valerian Ciubotariu, care constată că „extrem de rar putem găsi elevi pasionaţi de studiul limbii”. Exemplul vine din zona limbilor clasice: „Câţi elevi sunt captivaţi de studiul limbii latine?”, iar concluzia e dureroasă: „Cred că răul porneşte mai...
Cronica limbii, la cinci decenii (I)
Unde? Când? Cine?Revista „Ateneu” a deschis în 1973 o rubrică cu numele din titlu, nu întâmplător în luna martie. Este ediţia care anunţă numirea/ alegerea unui redactor-şef al publicaţiei: Constantin Călin, care în editorialul substanţial de pe prima pagină, „Poziţia revistei”, face cunoscută o disponibilitate: „Fiecare revistă îşi poate...
Ziua Limbii Române, la un deceniu
2013 – 2023
Aşadar, sunt zece ani de când alocăm din zestrea noastră de timp cultural un moment distinct graiului străbun, dintotdeauna parte a fiinţei spirituale. Potrivit Legii nr. 53/2013, la 31 august este instituită Ziua Limbii Române, de fapt un reflex a ceea ce s-a petrecut în spaţiul de...
Din examenele verii (III)
Se poate şi ceva mai uşor
Sunt două categorii de cerinţe, în accepţia Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie al Ministerului Educaţiei, când vorbim despre limba română funcţională/ normativă/ instrumentală. Prima ar solicita creativitatea bazată pe cunoştinţele lingvistice (în paranteză sunt plasate indicaţii cu termeni din morfosintaxă, pe...
Din examenele verii (II)
Bună idee!
De ceva vreme, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (cum se numea în anul 2021) a inclus în pachetul de cerinţe din cadrul evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, uneori ca ultim punct al subiectului I, una dintre cele mai...
Din examenele verii (I)
Nu numai absolvenţii de gimnaziu ori de liceu au avut de susţinut probe de verificare a cunoştinţelor, ci şi cadrele didactice care au dorit să se titularizeze pe unul dintre posturile vacante anunţate de Ministerul Educaţiei. După susţinerea unui astfel de examen (la limba şi literatura română) şi obţinerea...
