Chipul lui Mihai Eminescu a inspirat, de-a lungul timpului, pictori, sculptori, prozatori și poeți, însă mai puțin cunoscută publicului larg este prezența imaginii Luceafărului în medalistică. Această lume fascinantă este pătrunsă doar de colecționari, pasionați și răbdători, care adună piesă cu piesă, le arhivează și le expun cu prilejul evenimentelor culturale. În Bacău există colecționari renumiți pentru pasiunea cu care își îmbogățesc arhivele.
Însă Vilică Munteanu se distinge printr-o colecție impresionantă: în zona Moldovei, doar doi colecționari îl depășesc prin cantitatea pieselor. Fost director al Serviciului Județean Bacău al Arhivelor Naționale, Munteanu ne poartă prin fascinanta lume a medaliilor eminesciene, din prima realizată în 1909 până la cele mai recente, bătute în 2025.
„Prima piesă colecționată are o istorie aparte”, povestește Munteanu. „Eram elev în clasa a V-a când am început să strâng timbre, iar până în 1974 aveam o colecție destul de bogată și valoroasă. În acel an am fost încadrat la Direcția Generală a Arhivelor Statului. Un coleg mi-a spus că în depozitele Arhivelor sunt multe valori filatelice și că un colecționar nu poate rezista tentației.
Așa că, duminica următoare, le-am vândut pe toate, la preț modest, la talcioc.” Trei ani mai târziu, transferul la Arhivele Statului Bacău și implicarea în cercurile culturale locale i-au oferit ocazia să primească medalii dedicate unor personalități sau evenimente istorice.
Momentul definitoriu pentru colecția de Eminescu a venit pe 15 iunie 1989, la o sesiune dedicată Centenarului poetului. În timpul prezentării comunicării „Mihai Eminescu, în documente de arhivă”, colonelul Ioan Dogaru i-a oferit prima medalie proaspăt bătută la Monetăria Statului, spunând: „Să fie prima dintr-o colecție care să se îmbogățească zi de zi.”
Previziunea s-a adeverit: astăzi, Vilică Munteanu deține mii de medalii, fiecare purtând cu sine un fragment de istorie și un omagiu adus geniului național. Colecția sa rămâne o mărturie vie a pasiunii și răbdării cu care chipul lui Eminescu continuă să inspire generații întregi de colecționari.
1: Medalie cu diametrul de 40 mm, întruchipându-l, pe avers, pe Mihai Eminescu. A fost bătută în bronz, bronz argintat și bronz aurit în 1909, la inițiativa cetățenilor din Galați, când s-au împlinit 20 de ani de la trecerea în eternitate a poetului. Pe revers este strofa a treia a poeziei „La steaua”. A fost realizată de gravorul și bijutierul Th. Radivan din București.
2: Medalie realizată la 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu (1889-1964), cu diametrul de 60 de mm. Este bătută din tombac aurit la Monetăria Statului (gravor, Haralambie Ionescu).
3: Una dintre piesele de mare valoare artistică și tematică are pe avers chipul lui Mihai Eminescu, iar în partea superioară stânga, Luceafărul și un fascicul de raze. Pe revers găsim emblema UNESCO ‒ MARI ANIVERSĂRI 1989, iar central, semnătura poetului și anii biografici 1850-1889. În partea inferioară, este înscris realizatorul: Societatea Numismatică Română, secția Botoșani. Medalia este din tombac, cu diametrul de 60 de mm. Gravori sunt Gh. Adoc și Constantin Dumitrescu.
4: „Constelația Eminescu”: pe avers, central, este bustul poetului, iar circular, cele șase portrete ale fraților și surorilor lui. În partea superioară este planeta Saturn, iar în cea inferioară, planeta Pământ. Este bătută în tombac, are diametrul de 70 de mm și este opera sculptorului Constantin Dumitrescu.
5: Medalia, gândită de secretarul secției Bacău a Societății Numismatice Române, cuprinde pe avers bustul și semnătura lui Mihai Eminescu și o compoziție cosmogonică, iar pe revers, clădirea Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” din Lipova, județul Bacău. În anul 1996, se împlineau 120 de ani de la istorica vizită: „La 29 aprilie 1876, poetul a inspectat, ca revizor, școala din comuna Lipova”. Piesa, cu diametrul de 70 de mm, a fost bătută la Monetăria Statului în tombac aurit (gravor, Vasile Gabor; sponsor, Ciprian Coșeraru).
6: Medalia „M. EMINESCU ‒ 1889-2014”, la împlinirea a 125 de ani de la trecerea în eternitate a poetului. Conține bustul poetului spre dreapta și a fost inițiată de Clubul Colecționarilor de Medalii Eminescu – C.M.N. Piesa este bătută în cupru, are diametrul de 70 de mm și a fost realizată de gravorul Constantin Dumitrescu.
7: O piesă deosebită realizată în anul 1994 este placheta „Copacul Eminescu”, după modelul unui gravor polonez (1988). Piesa (din nichel, 130 x 130 mm; autor, Relu-Zanfir Stoian, mare colecționar și pasionat de Eminescu, și nu numai) are o caracteristică aparte: tirajul a fost de… șapte exemplare.
